Patrulaterala Vestului: "Vrem să fim primii din ţară"

Cea mai dezvoltată zonă a României, cea din vestul Transilvaniei, dispune de o infrastructură rutieră şi feroviară aproape la fel de proastă ca tot restul ţării. Pe alocuri, chiar mai proastă, fiindcă, de pildă, calea ferată de la Cluj-Napoca la Oradea nici măcar nu a mai fost electrificată.

Cel mai scurt traseu pe şosea dintre Cluj-Napoca şi Timișoara are 316 kilometri, calculat pe ruta Alba Iulia – Deva – Lugoj. După inaugurarea, în 2018, a tronsonului Turda-Aiud din autostrada A10 și sudarea tronsoanelor dintre Margina şi Timişoara din A6, timpul necesar pentru a ajunge de de la Cluj la Timişoara (sau invers) a scăzut cu mai mult de o oră, apropiindu-se de 4 ore.

Dacă alegi însă ruta Oradea-Arad, durata drumului dintre Cluj şi Timişoara a rămas neschimbată. Iar dacă vrei să faci aceeaşi distanţă pe calea ferată, durează peste 6 ore şi jumătate. (De altfel, trenul face o oră doar pe cei 60 de kilometri dintre Arad şi Timișoara).

În plus, cele patru orașe − Timişoara, Arad, Oradea şi Cluj-Napoca − sunt prea apropiate geografic pentru a justifica introducerea unor curse aeriene, chiar dacă toate au aeroport.

Din aceste motive, cele patru primării au decis să formeze un grup de lobby care să le reprezinte interesele atât la București, cât și la Bruxelles.

L-au numit Patrulaterala Vestului (PV), iar primul proiect concret pe care şi l-au propus este o linie feroviară de mare viteză care să le unească.

PV nu are doar raţiuni economice, ci reprezintă şi un nucleu politic. Fiindcă toţi cei patru primari care au semnat documentul de asociere sunt membri ai PNL, iar oraşele pe care le administrează se numără printre cele mai dinamice din ţară.

Ce își propune Patrulaterala? Cum se va modifica relaţia celor patru municipalităţi cu Guvernul României? Va redeschide această inițiativă dezbaterea despre descentralizare şi regionalizare?

Sunt întrebări cărora am încercat să le răspundem în continuare.

Formarea Patrulateralei a fost anunţată de primarul Nicolae Robu la un eveniment denumit Urban Talks, care a avut loc la Timișoara pe 28 septembrie.

Astfel, cele patru municipalităţi vor acționa concertat în vederea următorului exercițiu financiar al UE (2021-2027), pentru a atinge câteva obiective comune:

Acest demers ar putea fi o piatră de hotar în redefinirea modului de funcţionare a administrațiilor locale.

De altfel, tot la finalul lunii septembrie, municipiile Brașov, București și Constanța au format o axă de dezvoltare care are la bază aceleași principii ca Patrulaterala Vestului.

„E o structură informală menită să ne permită să inițiem împreună proiecte mari”

„S-a scurs ceva timp de când noi − eu, domnul primar Bolojan, domnul primar Falcă și domnul primar Boc − am convenit să constituim Patrulaterala Vestului.

E o structură informală menită să ne permită să facem schimb de idei, dar și să inițiem împreună proiecte mari, care ies din matca fiecăruia dintre cele patru orașe și au impact uriaș în plan regional.

Ce ar însemna să avem o legătură rapidă pe calea ferată între cele patru orașe? Sau o autostradă între cele patru orașe? Pentru că relațiile între noi sunt foarte strânse la nivelul mediului privat, care se descurcă cum poate, nu face întotdeauna apel la administrațiile locale. (…)

Noi vrem ca în această echipă să dăm și un exemplu național de cooperare pentru abordarea de proiecte mari, care sunt inaccesibile fiecăruia în parte, în primul rând pentru că nu ai cum să obții o sursă de finanțare dacă vii cu o bucățică dintr-un astfel de proiect mare.

Trebuie să vii cu întregul. Or, se știe că UE are și programe de finanțare de proiecte majore și se pot obține bani direct de la Bruxelles pentru astfel de proiecte”.

Primarul Timişoarei, Nicolae Robu,
la dezbaterea din 28 septembrie

*

Potrivit unui studiu pe care Banca Mondială l-a publicat în 2017, orașele secundare reprezintă principalele motoare de creștere în UE.

Concret, economia unei ţări urmează o tendinţă impusă de orașe precum sunt Clujul și Timișoara în România.

„Economiile naționale par să urmeze în mod aproape uniform o traiectorie similară cu cea a orașelor secundare.

Astfel, se poate afirma că, prin consolidarea orașelor secundare, se poate contribui, în cele din urmă, la consolidarea economiilor naționale”, se spune în studiul menţionat, care se intitulează „Oraşe magnet. Migraţie şi navetism în România”.

În actualul exercițiu bugetar european, care se va finaliza în 2020, România nu s-a arătat interesată să își dezvolte zonele metropolitane, cu toate că avea la îndemână așa-numitul „instrument de investiții teritoriale integrate” (ITI), adică posibilitatea de a solicita fonduri UE destinate dezvoltării urbane durabile.

Polonia, de pildă, a folosit ITI pentru a-și dezvolta toate cele 16 zone metropolitane, în timp ce România a ales acest instrument financiar doar pentru Delta Dunării.

Revenind la Patrulaterala Vestului, ca primă încercare de asociere zonală pentru proiecte majore, primarul Aradului, Gheorghe Falcă, a explicat la conferinţa Urban Talks cum s-ar putea materializa cooperarea celor patru municipii:

„Am senzația că ne luptăm românii cu românii, statul central cu statul local. Fiindcă am putea să avem dinamica mult mai mare.

Azi, pleacă un tren din Timișoara la Arad, apoi la Oradea, de acolo jumătate de tren pleacă la Cluj, cealaltă la Baia Mare, locomotiva are capacitatea să meargă cu 200 de kilometri pe oră, dar infrastructura este de 40 de kilometri pe oră.

160 de kilometri înseamnă nimic pe calea ferată. O oră. Avem nevoie de guvernanți responsabili, fiindcă noi suntem comunități care dăruim. Și vrem să dăruim în continuare bani guvernului României, și am vrea să ni se întoarcă în infrastructură”.

„Este vorba despre orașe în rapidă dezvoltare, care se confruntă cu probleme atipice pentru țara noastră și, mai ales, au oportunități diferite. Statul român nu este concentrat pe dezvoltarea lor și nu alocă resursele necesare. Implicit, promovarea intereselor acestor muncipii prin acțiune comună e ceva mai degrabă natural”.

Sociologul Barbu Mateescu,
prezent la „Urban Talks”

*

Unul dintre autorii studiului citat mai sus este Marcel Ionescu-Heroiu, Senior Urban Development Specialist la Banca Mondială. El a explicat pentru PressOne care sunt posibilele avantaje ale Patrulateralei.

„E o întreprindere inovativă, pentru că asemenea parteneriate nu se prea fac nici în Vest, ca administrațiile locale să își promoveze interesele reciproc.

În condițiile în care ai declin demografic, o conectivitate mai bună între oraşe înseamnă şi că îți lărgești piața forței de muncă.

De exemplu, dacă ai nevoie de mai mulți IT-ști în Timișoara și mai mulți muncitori pe partea manufacturieră în Arad, cei din Arad ar putea merge în Timișoara, iar cei din Timișoara ar putea merge la Arad”.

Potrivit lui Marcel Ionescu-Heroiu, Banca Mondială recomandă ca etapă în dezvoltarea orașelor „metropolizarea, nu regionalizarea”, iar Patrulaterala ar putea fi „un model de viitor”:

„Cei patru primari pot face un lobby mai eficient la Centru dacă au nevoie de un proiect mare, cum ar fi centura Timișoarei, extinderea aeroportului de la Oradea sau terminarea autostrăzii Transilvania.

Au o greutate mai mare când merg împreună să promoveze aceste proiecte decât atunci când un primar merge singur”.

Fonduri europene cheltuite vs
cheltuieli din bugetul propriu (2007-2015)

Oradea: 139.499.081 − 85.882.351

Timișoara: 104.598.212 − 116.984.885

Cluj-Napoca: 103.639.043 − 122.474.038

Arad: 40.865.359 − 117.916.614

Sumele sunt exprimate în euro. (Sursa)

*

După cum reiese din tabelul de mai sus, valoarea fondurilor europene atrase la Oradea este mult mai mare decât ce au reuşit Clujul şi Timişoara.

La conferinţa Urban Talks de la Timişoara, primarul Ilie Bolojan şi-a prezentat viziunea de dezvoltare a oraşului:

„25.000 de angajați din Oradea sunt navetiști. E foarte important cum ajung aceşti oameni la lucru, cât timp fac, în ce condiții circulă.

Construim noi drumuri de legătură între municipiu și comunele din zona metropolitană, fiindcă, așa cum știți, există un fenomen de suburbanizare peste tot, iar numărul de locuitori din zonele metropolitane s-a triplat în ultimii 20 de ani.

Scopul e creșterea numărului de navetiști, fiindcă există deja o criză de forță de muncă pe toată zona de vest.

Avem în lucru un terminal intermodal rutier-feroviar, fiindcă două treimi din ceea ce se produce în Oradea se exportă în UE şi e important ca aceste transbordări să se facă rapid.

Electrificarea liniei de cale ferată Oradea-Timișoara ne-ar pune pe culoar european, iar parteneriatul cu cele trei orașe, Cluj, Arad și Timișoara, e foarte important din punct de vedere al conectivității.

Cu cât ai mai mulți oameni și mai multe afaceri, te dezvolți mai mult. Urmărim creșterea numărului de locuitori în oraș prin câteva metode.

Susținem construcția de locuințe, acordăm terenurile disponibile şi căutăm să umplem fostele amplasamente ale fabricilor distruse.

Susținem dezvoltarea școlilor profesionale, internate, facilități, ca elevii din zona rurală să vină la aceste școli profesionale − altfel, abandonul școlar e foarte mare.

Avem o universitate mai mică, dar vrem să susținem dezvoltarea campusului integrat al Universității din Oradea. Cu cât ai mai mulți studenți, cu atât companiile au mai multe talente din care să își aleagă angajații, iar o parte din cei care vin la studii îşi fac familii şi se stabilesc aici”.

*

Studiul Băncii Mondiale pe care l-am tot citat ierarhizează oraşele din România în care oamenii şi-ar dori să trăiască, cu alte cuvinte cele mai atrăgătoare destinaţii pentru migraţia internă.

Dintre cele patru noduri ale proaspetei Patrulaterale, Clujul stă cel mai bine: circa 11% dintre respondenți și-ar dori să locuiască aici. La Timișoara și-ar dori să trăiască circa 9%, în Oradea − 2,6%, iar în Arad − 1,62%.

Specialiștii BM au conceput și trei scenarii (optimist, moderat, pesimist) privind evoluția populaţiei celor mai mari oraşe din România în următorii 30 de ani.

În scenariul pesimist, Clujul va ajunge la 492.000 de locuitori, Timișoara la 526.000, Aradul la 287.000, iar Oradea, la 326.000 de locuitori. (Acest scenariu ar fi determinat de stagnare economică și de stoparea migrației interne.)

Scenariul optimist ar duce populația municipiului Cluj-Napoca spre 700.000 de locuitori. Asta ar presupune investiții majore în infrastructură și în construcţia de locuinţe.

Contactat de PressOne, primarul Emil Boc a detaliat obiectivele Patrulateralei:

„Am discutat pe proiecte rutiere și de cale ferată, urmând ca specialiștii să vină cu soluții concrete, corelate cu cele ale Guvernului: de exemplu, trenul de mare viteză Budapesta-București.

Nu vrem să dublăm ceea ce face Guvernul, vrem doar să aducem valoare adăugată la cele existente.

Acest semnal arată că în primul rând ne preocupă conectivitatea şi dezvoltarea economică. Sunt convins că regionalizarea va veni, mai devreme sau mai târziu, şi vrem să ne găsească pregătiți.

Vrem să fim primii din țară care sunt în stare, ca regiune, să meargă la Bruxelles și să pună pe masă proiecte pentru exercițiul financiar 2021-2027 al UE”.