Sebastian Burduja, ministru al Energiei în cabinetul Ciolacu, a ocupat funcția de ministru al Cercetării, Inovării și Digitalizării în cabinetul Ciucă, gestionând controversatul proiect al cloud-ului guvernamental. Burduja și-a depus candidatura la funcția de primar general al Bucureștiului din partea PNL la 27 aprilie, după ce candidatul comun al coaliției PSD-PNL, medicul Cătălin Cîrstoiu, “a fost retras” de liderii politici din cursa electorală pe fondul investigațiilor publicate de jurnaliștii Hotnews.ro. FOTO: SAUL POP / INQUAM PHOTOS

Sebastian Burduja, ministru al Energiei în cabinetul Ciolacu, a ocupat funcția de ministru al Cercetării, Inovării și Digitalizării în cabinetul Ciucă, gestionând controversatul proiect al cloud-ului guvernamental. Burduja și-a depus candidatura la funcția de primar general al Bucureștiului din partea PNL la 27 aprilie, după ce candidatul comun al coaliției PSD-PNL, medicul Cătălin Cîrstoiu, “a fost retras” de liderii politici din cursa electorală pe fondul investigațiilor publicate de jurnaliștii Hotnews.ro. FOTO: SAUL POP / INQUAM PHOTOS

Sebastian Burduja, ministru al Energiei în cabinetul Ciolacu, a ocupat funcția de ministru al Cercetării, Inovării și Digitalizării în cabinetul Ciucă, gestionând controversatul proiect al cloud-ului guvernamental. Burduja și-a depus candidatura la funcția de primar general al Bucureștiului din partea PNL la 27 aprilie, după ce candidatul comun al coaliției PSD-PNL, medicul Cătălin Cîrstoiu, “a fost retras” de liderii politici din cursa electorală pe fondul investigațiilor publicate de jurnaliștii Hotnews.ro. FOTO: SAUL POP / INQUAM PHOTOS

Sebastian Burduja, ministru al Energiei în cabinetul Ciolacu, a ocupat funcția de ministru al Cercetării, Inovării și Digitalizării în cabinetul Ciucă, gestionând controversatul proiect al cloud-ului guvernamental. Burduja și-a depus candidatura la funcția de primar general al Bucureștiului din partea PNL la 27 aprilie, după ce candidatul comun al coaliției PSD-PNL, medicul Cătălin Cîrstoiu, “a fost retras” de liderii politici din cursa electorală pe fondul investigațiilor publicate de jurnaliștii Hotnews.ro. FOTO: SAUL POP / INQUAM PHOTOS

Curiosul caz al candidatului PNL Sebastian Burduja. De ce ți-ai face doctoratul într-un sistem sufocat de plagiat după o licență la Stanford și două masterate la Harvard?

Opinii

20/05/2024

Sebastian Burduja, candidatul PNL la Primăria București, este absolvent de Stanford și Harvard și nu ratează prea multe ocazii ca să vorbească despre lucrul acesta. 

Întrebat recent despre studiile sale, Burduja a declarat că și le-a „permis” prin muncă și rezultate, afirmând că „la aceste două mari universități poți să studiezi în funcție de ceea ce ai în cap, nu de ceea ce ai în buzunar”, potrivit Hotnews

Primesc de multe ori întrebarea – și am primit-o inevitabil și ieri seară, în sesiunea de Q&A de pe rețelele sociale – cum de mi-am permis studiile în afara României? Cu ce bani? De unde bani? Povestea este mult mai simplă decât ar crede mulți. Studiile de la Harvard și Stanford mi le-am «permis» mai ales prin muncă și rezultate. La aceste două mari universități poți să studiezi în funcție de ceea ce ai în cap, nu de ceea ce ai în buzunare”, a scris Sebastian Burduja pe Facebook, citat de aceeași sursă. 

Stanford și Harvard sunt două dintre cele mai bune universități din lume. 

Stanford University, unde Burduja a urmat studiile de licență, se află, în prezent, pe locul doi în topul Times Higher Education – unul dintre cele mai bine cotate clasamente universitare la nivel mondial –, iar Harvard University, unde a făcut un dublu masterat, este pe locul patru

Studiile la aceste două universități sunt extrem de scumpe, taxele fiind de zeci de mii de dolari pe an universitar, putând să ajungă, în total, și la 200.000 de dolari, în funcție de specializările alese. La aceste sume amețitoare se adaugă și banii necesari pentru costurile curente: chirie, mâncare, necesități zilnice. 

Sebastian Burduja a încercat să convingă publicul că banii părinților săi nu au contat când a fost admis la cele două universități private americane. 

Explicația sa a generat comentarii și reacții. O tânără româncă, care a studiat în Statele Unite, a replicat într-o reacție viralizată pe TikTok că, de fapt, banii părinților contează. 

Pentru cine nu știe, tatăl candidatului PNL la Primăria București este Marinel Burduja, fost în anii ’90 vicepreședinte al Bancorex - Banca Română de Comerț Exterior. 

Banca, deținută de statul român, a fost lichidată în 1999, după ce a fost devalizată sistematic de oamenii aflați la conducerea ei.

Mai multe persoane își exercită dreptul la vot în cadrul alegerilor parlamentare din 2020, la secția de votare amenajată în incinta Școlii gimnaziale Maria Rosetti. Foto: Silviu Matei/Agerpres

Votul obligatoriu: o potențială soluție pentru absenteism?

În condițiile în care alegerile par să atragă tot mai puțin votanți, institutele de sondare din România au ajuns să se întrebe dacă nu cumva votul ar trebui să fie obligatoriu. PressOne a analizat exemple europene pentru a afla cât de oportună ar mai fi astăzi o astfel de măsură.

Cristian Popescu Piedone a petrecut un an și o lună după gratii, din cei 4 la care fusese condamnat definitiv în mai 2022, în dosarul Colectiv. În iunie 2023 a fost achitat și pus în libertate, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție i-a admis recursul. Inquam Photos / Octav Ganea

Voturi pe spinarea „drogaților”. Derapaj grav al candidatului Piedone la adresa unor oameni neajutorați

România electorală a anului 2024 are în prim-plan drogurile ilegale drept temă asupra căreia se pot năpusti, cu fel-de-fel de propuneri și practici dăunătoare, toți politicienii. Cel mai recent și vizibil episod îi aparține lui Cristian Popescu Piedone, actual primar al sectorului 5 și candidat la Primăria Generală a Capitalei.

Și înainte, dar și după cel mai mare faliment din istoria sistemului bancar românesc, Bancorex a fost zguduită de dezvăluiri de presă, transformate în scandaluri de corupție. 

Investigațiile jurnalistice au arătat ceea ce statul a încercat din răsputeri să ascundă: acordarea de împrumuturi preferențiale, în special către foști angajați ai Securității comuniste​, dar și către politicieni, șefi din poliție, justiție sau din structuri de control ale statului - împrumuturi niciodată returnate sau recuperate -, au generat pierderi uriașe, iar, în final, colapsul Bancorex. Pierderile cumulate au atins 2 miliarde de dolari, adică 5,5% din PIB-ul realizat de România în anul în care lichidarea a avut loc.

Revenind la studiile lui Sebastian Burduja, nu doar diplomele de la Stanford și Harvard atrag atenția, ci și titlul de doctor obținut în 2019 la Academia de Studii Economice (ASE) din București. 

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Mai exact, tânărul Sebastian Burduja, cu studii de licență și masterat finalizate la două dintre cele mai prestigioase universități din lume, alege în anul 2016 – în plin scandal legat de doctoratele plagiate – să facă un doctorat la o universitate din România. 

Potrivit propriului său CV, Sebastian Burduja nu are un singur masterat la Harvard, ci două: unul în Politici publice și altul în Administrarea afacerilor, făcute concomitent, într-un interval de trei ani (2008 – 2011). 

Tot trei ani a durat și doctoratul finalizat la Academia de Studii Economice, despre care menționează în CV că a fost obținut cu calificativul maxim în lumea academică, Summa Cum Laude

După ce ai urmat licența în științe politice la Stanford și ai obținut două diplome de masterat la Harvard, de ce ți-ai dori să faci un doctorat la o universitate din România, universitate care nu a fost ocolită de scandaluri serioase de plagiat? 

Observatorii mediului academic din România pot aprecia lesne faptul că, la cum arată universitățile din România, sufocate de impostură și de rețelele clientelare patronate de clanuri academice, un masterat făcut la Harvard bate de departe un doctorat obținut la ASE.

CV-ul lui Sebastian Burduja mai arată un lucru interesant: după absolvirea celor două programe de masterat la Harvard, acesta s-a angajat la o firmă de consultanță în Washington, unde a lucrat un an (septembrie 2011 – octombrie 2012), după care a lucrat alți trei ani la sediul central din Washington al Băncii Mondiale (noiembrie 2011 – decembrie 2015). 

În următorul an, începând cu octombrie 2016, îl regăsim pe Sebastian Burduja în România, ca student la doctorat în domeniul Economie și Afaceri Internaționale în București, la ASE. 

Academia de Studii Economice este una dintre universitățile românești aflate, în ultimii ani, în ultimii ani, în centrul scandaluri de plagiat răsunătoare. 

Darius Vâlcov, fost primar de Slatina, ministru de Finanțe și consilier de stat în aparatul de lucru al premierului Viorica Dăncilă, a plagiat peste 50% din teza de doctorat pe care a susținut-o în 2008 la ASE, așa cum am dezvăluit în PressOne

Un alt plagiat grosolan într-o teză de doctorat susținută la ASE a fost dezvăluit în urmă cu doar două luni de Cațavencii. Este vorba despre teza primarului din Alba-Iulia, Gabriel Pleșa, membru PNL, la fel ca Sebastian Burduja.  

Publicația Cațavencii a demonstrat că o bună parte din teza primarului Pleșa este plagiată dintr-o altă lucrare de doctorat, susținută tot la ASE, dar cu doi ani mai devreme, practică răspândită în mediul academic din România și în alte universități. 

Decizia lui Sebastian Burduja de a urma studii doctorale în România este, fără îndoială, bizară. 

Doctoratul pentru care a primit calificativul Summa Cum Laude este public și poate fi accesat pe platforma Ministerului Educației, pe care sunt publice lucrările științifice susținute după 2016. 

Teza, care are titlul Corupția între actori privați în statele fost-comuniste. Studiu de caz România, are doar 137 de pagini de conținut, dimensiunea acesteia fiind cam cât a unei lucrări de disertație susținute la Harvard. 

Frunzărind CV-ul lui Sebastian Burduja am mai găsit o informație cel puțin la fel de disonantă ca cea legată de doctoratul de la ASE. 

Acesta menționează, printre lucrările semnate de el, un articol publicat ca prim autor împreună cu îndrumătoarea sa de doctorat, Rodica Milena Zaharia, apărut în 2019 în jurnalul academic Sustainability

În perioada studiilor doctorale, studenții au obligația să publice articole științifice în jurnale de specialitate. 

Articolul din Sustainability apare publicat în 2019, chiar anul obținerii titlului de doctor în Economie și Afaceri internaționale. 

Din multitudinea de jurnale academice prestigioase, existente în lumea academică, Burduja și îndrumătoarea sa aleg să publice la un jurnal cu o reputație dubioasă, considerat jurnal prădător

Sustainability a fost declarat prădător, în mod oficial, de asociațiile academice din mai multe țări, cum este cazul Norvegiei sau Finlandei, și inclus pe lista organizației Predatory Journals, care monitorizează acest gen de publicații. 

Potrivit organizației Predatory Journals, jurnalele prădătoare sunt cele care facilitează publicarea prădătoare, adică incorectă sau înșelătoare, definită ca fiind un model „care implică perceperea de taxe de publicare de la autori fără a verifica calitatea și legitimitatea articolelor și fără a oferi serviciile editoriale și de publicare pe care le oferă revistele academice legitime”.  

În România, publicarea în Sustainability a cunoscut o adevărată explozie în ultimii ani, mulți angajați din mediul academic, care își doreau o avansare rapidă în cariera academică, publicând chiar în acest jurnal, dar și în alte publicații deținute de aceeași companie editoare, MDPI

Simpla publicare într-un jurnal prădător, condamnat public de partea onestă și sănătoasă a mediului academic din România, este o decizie reprobabilă. 

În încheiere, trebuie spus că nu există indicii că teza de doctorat a lui Sebastian Burduja are conținut plagiat, însă rămâne întrebarea: de ce ai face un doctorat la o fabrică de plagiat și ai publica în Sustainability după o licență la Stanford și două masterate la Harvard?

Share this