Strategul Darius Vâlcov a plagiat cel puţin 50% din teza sa de doctorat în economie

Darius Vâlcov, consilier de stat în aparatul de lucru al premierului Viorica Dăncilă, a plagiat mai mult de jumătate din teza de doctorat pe care a susținut-o în 2008 la Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori (FFABBV) din cadrul Academiei de Științe Economice din București.

După analizarea lucrării, putem prezenta dovezi de plagiat pentru mai bine de 100 dintre cele 212 de pagini ale tezei. Sursele originale pe care le-am identificat sunt exclusiv cărți de economie, care nu sunt disponibile online.

Conducătorul de doctorat al lui Darius Vâlcov este profesorul Emil Negrea de la FFABBV, care între timp s-a pensionat.

Darius Vâlcov nu a răspuns la telefon și nici la mesajul prin care i-am solicitat un punct de vedere referitor la teza sa de doctorat din 2008.

*

Șapte ani au durat studiile doctorale ale omului care astăzi concepe strategii economice pentru Guvernul României.

Vâlcov s-a înscris la doctorat în 2001, când România se afla la începutul perioadei de preaderare la Uniunea Europeană (UE).

Această informație devine relevantă când citim titlul tezei sale: "Perfecționarea managementului financiar al întreprinderii în perspectiva aderării României la Uniunea Europeană".

Lucrarea a fost susținută la un an după ce România aderase la UE, deci tema de cercetare nu se mai justifica la acel moment.

Cu toate că studiile doctorale au durat 7 ani, iar tema își pierduse orice importanță la momentul susținerii tezei, Darius Vâlcov nu a reușit să producă o lucrare originală.

În 2001, anul înscrierii la doctorat, el a devenit și student al Facultății de Drept din cadrul Universității "Spiru Haret", pe care avea să o absolve trei ani mai târziu, în 2004.

În bibliografia tezei sale de la ASE sunt menționate patru articole pe care le-a semnat împreună cu Cristian Florin Ciurlău – actualmente conferențiar universitar la Facultatea de Finanțe, Bănci și Contabilitate a Universității "Dimitrie Cantemir".

După ce Vâlcov a devenit, în 2014, ministru de Finanțe, Ciurlău a fost numit membru în Consiliul de Administrație al Companiei Naționale Loteria Română.

Ulterior, în noiembrie 2017, Ciurlău a căpătat o nouă sinecură: membru în Consiliul de Programare Economică, entitate care face parte din Comisia Națională de Prognoză.

Principala atribuție a Consiliului de Programare Economică este să urmărească îndeplinirea programului de guvernare. Totuși, acest Consiliu s-a întrunit până acum doar de trei ori, o dată în 2017 și de două ori în primul semestru din 2018.

Cine este Darius Vâlcov

Darius Vâlcov a făcut parte din garnitura de tineri politicieni susținută de fostul președinte Traian Băsescu. Membru PD, el a devenit primar al Slatinei în 2004, fiind reales în 2008.

În 2012 a trecut la PSD, iar în decembrie 2012 a fost ales senator pe listele acestui partid.

În august 2014 a devenit ministru delegat pentru Buget în Guvernul Ponta, iar din decembrie 2014 până în martie 2015 a fost ministru al Finanțelor Publice.

A urcat și mai sus în ierarhia puterii după alegerea lui Liviu Dragnea ca președinte al PSD.

Acesta i-a dat pe mână conceperea programului de guvernare, care a devenit leitmotivul PSD după alegerile parlamentare din 2016.

Darius Vâlcov este cel care a structurat bugetul de stat pentru 2018 și 2019, dar și cel care a evaluat activitatea miniștrilor din cele trei Cabinete recente ale PSD.

După instalarea Vioricăi Dăncilă la Palatul Victoria, Darius Vâlcov a intrat oficial în guvern: la 30 ianuarie 2018, a fost numit consilier de stat în aparatul de lucru al premierului.

Nouă zile mai târziu, pe 8 februarie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat la 8 ani de închisoare cu executare, pentru trafic de influență, spălare de bani și operațiuni financiare sau acte de comerț incompatibile cu funcția.

Faptele ar fi fost comise în perioada în care era primar al orașului Slatina din partea PDL.

Sentința nu este definitivă; Vâlcov nu doar că nu a demisionat în urma ei, dar influența sa a crescut. La sfârșitul anului trecut, odată cu adoptarea Ordonanței 114, a ajuns chiar să fie considerat premierul din umbră al României.

Vâlcov are un salariu lunar de 3.252 lei. Potrivit unui răspuns oficial primit din partea Serviciului Comunicare al Guvernului, "persoanele care ocupă funcţii de demnitate publică nu beneficiază de sporuri permanente, sporuri temporare și/sau de doctorat".

În cea mai recentă declarație de avere − care datează însă din 2014, când era senator −, Darius Vâlcov nu a menționat niciun bun de valoare.

Mașina, bijuteriile și depozitele bancare trecute în acel document îi aparțineau soției sale de atunci, Lavinia Șandru – care este și ea doctor în sociologie, cu o teză susținută la Facultatea de Sociologie a Universității din București.

E adevărat că, la momentul acelei declarații de avere, DNA începuse deja urmărirea penală a lui Vâlcov în mai multe dosare de corupție.

În martie 2015, acuzat că primise mită constând în lingouri de aur, tablouri și bani, el a fost arestat. A rămas în arest preventiv timp de trei luni de zile.

În rechizitoriul dosarului său, procurorii susțin că Vâlcov a mascat o parte din banii primiți ca mită în nu mai puțin de 101 tablouri, cumpărate la licitație de interpuși de-ai săi.

Toate tablourile sunt semnate de artiști celebri, printre care Pablo Picasso, Andy Warhol, Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, Ștefan Luchian, Gheorghe Petrașcu, Octav Băncilă, Constantin Piliuță, Corneliu Baba și Horia Bernea.

Alte 47 de tablouri au fost descoperite de procurorii DNA în urma perchezițiilor domiciliare efectuate în dosarul său. (Despre comoara lui Vâlcov puteți citi, cu detalii, aici.)

"Car cu boi la asfințit", de Nicolae Grigorescu, tablou evaluat la peste 200.000 de lei, despre care DNA susține că i-ar aparține lui Vâlcov.

Plagiatul

212 pagini are teza de doctorat a lui Darius Vâlcov, fără bibliografie.

Analiza lucrării, care este una de economie, a fost mai complicată decât a celor din domeniile Drept sau Științe militare, despre care am scris preponderent până acum.

Și asta fiindcă nicio pagină plagiată de Darius Vâlcov nu provine dintr-o sursă care să poată fi găsită în mediul online.

Ce-i drept, el și-a susținut teza în 2008, când resursele bibliografice disponibile pe internet erau mult mai puține.

Un prim indiciu că teza sa este lipsită de originalitate l-am descoperit în bibliografie.

Deși a fost susținută în 2008, majoritatea lucrărilor indicate la final sunt apărute în anii '70, '80 sau '90.

Cele mai recente trei lucrări identificate în teza lui Vâlcov sunt o carte din 2005, una din 2006 și un articol semnat chiar de el, publicat în 2007 în revista "Gestiunea și contabilitate firmei".

*

Așa cum spuneam la început, teza lui Vâlcov se intitulează "Perfecționarea managementului financiar al întreprinderii în perspectiva aderării României la Uniunea Europeană".

Pentru partea care ar trebui să acopere aderarea, în bibliografia indicată la final există doar două lucrări.

În lista lucrărilor presupus a fi citate există patru articole despre care se spune că ar fi semnate chiar de autor.

Dintre acestea, doar unul a fost publicat efectiv, cel din anul 2007. În dreptul celorlalte trei există mențiunea "în curs de apariție", însă nu și revista și numărul în care ar fi trebuit să apară acele texte, așa cum se procedează în cazul lucrărilor nepublicate, dar citate.

Cele trei articole "în curs de apariție" sunt semnate împreună cu conferențiarul Cristian Florin Ciurlău. Acesta locuiește la Craiova și este un apropiat al lui Vâlcov.

Teza de doctorat are șapte capitole, dintre care primele șase cuprind strict aspecte teoretice.

Lucrarea nu are o parte de metodologie, iar presupusa cercetare este un studiu de caz de 7 pagini, în care este prezentat un profil al companiei TMK Artrom SA din Slatina. Aceasta fabrică țevi de oțel fără sudură și face parte din grupul TMK, al doilea producător mondial de țevi.

Lucrările din care Vâlcov a plagiat cele mai multe pagini nu sunt menționate în bibliografie.

*

Să începem cu capitolul I, intitulat "Abordări teoretice privind managementul financiar din cadrul întreprinderilor din România în etapa actuală".

Conținutul de la pagina 7 este copiat din cartea "Managementul modern", scrisă de Samuel C. Certo, apărută la Editura Teora din București în 2002.

ORIGINAL. Pagina 428 a cărții lui Samuel C. Certo.

PLAGIAT. Pagina 7 a tezei lui Vâlcov.

ORIGINAL. Pagina 429 a cărții lui Samuel C. Certo.

Stufoasele note de subsol, care lasă senzația că teza este una minuțios lucrată, sunt și ele plagiate. De exemplu, notele explicative de la pagina 10 sunt copiate de la paginile 58 și 59 din cartea lui Samuel C. Certo.

Primul paragraf de la pagina 8 este copiat de la pagina 171 din "Dicționar de management și finanțe", de Richard Koch; la fel și cel de-al doilea paragraf, care este copiat, alături de nota 8 de subsol, de la pagina 180 a Dicționarului lui Koch.

De la pagina 29 până la pagina 33 din teză, conținutul este plagiat de la paginile 137-141 ale cărții "Managementul strategic al întreprinderilor și provocările tranziției", scrisă de Marcela Naneș și apărută în anul 2000 la Editura All Beck. Inclusiv notele explicative de la aceste pagini sunt luate din cartea lui Naneș.

În teza lui Vâlcov apar doar mici reformulări ale textului original.

Deși copiază din Naneș, Vâlcov face o trimitere la nota 22 către un alt autor, pentru a masca plagiatul.

ORIGINAL. Facsimil din cartea Marcelei Naneș.

PLAGIAT. Pagina 29 a tezei lui Vâlcov.

Pagina 36 și paragrafe din paginile 37 și 38 ale tezei sunt copiate de la pagina 2 a volumului "Finanțe manageriale", scris de canadienii Paul Halpern, Fred Weston și Eugene Brigham, publicat de Editura Economică în 1998.

De la pagina 44 la pagina 46, conținutul tezei lui Vâlcov este copiat, cu unele reformulări, din volumul "Finanțe. Teoria piețelor financiare", scris de Ion Stancu și publicat la Editura Economică în 1997. Inclusiv notele explicative de subsol sunt copiate din această lucrare.

Primul paragraf de la pagina 47 este copiat din cartea "Finanțele generale și finanțele firmei", scrisă de Dumitru Tudorache, Ioana Duca și Maria Grigore, apărută în anul 2000 la Editura Sylvi.

Următoarele 18 pagini (de la 47 la 65) sunt plagiate din lucrarea "Gestiunea financiară a întreprinderii", scrisă de Nicolae Schigea, Laura Giurcă Vasilescu, Roxana Ispas și Cristian Stanciu, apărută în 2005 la Editura Universitaria din Craiova (de la pagina 22 la pagina 60).

Această carte nu este citată și nici nu a fost inclusă în bibliografia finală.

Textul original este modificat prin reformulări și folosiri de sinonime, însă proveniența conținutului nu poate fi pusă la îndoială.

ORIGINAL. Pagină din cartea scrisă de Nicolae Schigea, Laura Giurcă Vasilescu, Roxana Ispas și Cristian Stanciu.

PLAGIAT. Pagina 50 din teza lui Vâlcov.

ORIGINAL. Pagină din cartea scrisă de Nicolae Schigea, Laura Giurcă Vasilescu, Roxana Ispas și Cristian Stanciu.

Începutul Capitolului III, intitulat "Perfecționarea managementului strategic în dezvoltarea întreprinderii, evaluarea și selectarea investițiilor de către managementul financiar", este copiat din cartea "Management", semnată de Viorel Cornescu, Ioan Mihăilescu și Sica Stanciu, apărută în 1997 la Editura Actami.

Astfel, de la pagina 66 și până la pagina 70 a tezei lui Vâlcov, conținutul este copiat de la paginile 212-219 ale cărții menționate.

Inclusiv notele de subsol și notele explicative sunt aceleași.

Partea de început a Capitolului IV, intitulat "Armonizarea managementului financiar al întreprinderilor din România cu cel din Uniunea Europeană", este copiată din cartea "Globalizarea. Mit și realitate", semnată de Ion A. Popescu, Aurelian A. Bondrea și Mădălina I. Constantinescu, apărută la Editura Economică în anul 2004.

Este vorba despre paginile 87-94, al căror conținut este copiat, cu unele modificări, dar și pe sărite, de la paginile 12-28 ale volumului "Globalizarea...".

De exemplu, începuturile de frază din cartea originală sunt eliminate sau reformulate.

Modificarea topicii este o tehnică folosită de-a lungul tezei, însă în acest capitol este mai frecventă.

ORIGINAL. Pagina 15 a cărții "Globalizarea. Mit și realitate".

PLAGIAT. Pagina 89 a tezei lui Vâlcov.

Inclusiv notele de subsol și notele explicative din volumul "Globalizarea. Mit și realitate" sunt copiate.

De exemplu, în varianta originală apare formularea "Pozitiv considerăm faptul că umanitatea este definită...", în timp ce Vâlcov scrie: "Pozitiv este faptul că umanitatea este definită...".

Sau varianta "Fiind convins că globalizarea își are logica sa proprie..." devine la Vâlcov − "Convins fiind că globalizarea își are logica sa proprie...".

Verbul "a afirma" este înlocuit cu "a susține", "acompaniate" devine "însoțite", "concepția" este înlocuit cu "analiza", iar "preocuparea pentru a surprinde" devine "necesitatea surprinderii".

Subcapitolul IV, intitulat "Managementul financiar al întreprinderilor în spațiul Uniunii Europene", este copiat din cartea "Management comparat. Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii și Japonia", semnată de Ovidiu Nicolescu și apărută în 1998 la Editura Economică.

Astfel, conținutul de la paginile 94-109 provine din această carte, de la paginile 137-190.

Și notele explicative și cele de subsol sunt preluate ca atare din cartea lui Ovidiu Nicolescu.

Singura diferență este faptul că în teza lui Vâlcov nu au fost reproduse tabelele sau figurile.

ORIGINAL. Pagina 141 a cărții lui Ovidiu Nicolescu.

PLAGIAT. Pagina 95 a tezei lui Vâlcov.

De asemenea, nici textul nu este copiat integral, în teza de doctorat fiind selectate doar o serie de pasaje.

În schimb, titlurile de subcapitole din cartea lui Ovidiu Nicolescu sunt copiate ad litteram în teza lui Vâlcov.

O parte din capitolul V al lucrării − intitulat "Analiza riscului de exploatare, financiar și de îndatorare al întreprinderii pe termen scurt" − este copiată din cartea "Risc și faliment", scrisă de Maria Bătrâncea și apărută în 2003 la Editura Dacia din Cluj-Napoca.

Textul de la pagina 120 din teza lui Vâlcov este copiat de la pagina 11 a acestei cărți.

De la pagina 121 până la 128, conținutul este copiat de la paginile 13-23 ale volumului semnat de Maria Bătrâncea.

Întreg Capitolul VI − "Evaluarea performanțelor manageriale ale finanțelor întreprinderii din România în conformitate cu întreprinderile din Uniunea Europeană" − este plagiat din cartea "Analiza economico-financiară", scrisă de Lucian Bușe și apărută în 2005 la Editura Economică.

Este vorba, în total, despre 41 de pagini.

Mai întâi, de la pagina 142 la pagina 150 ale tezei, conținutul este copiat de la paginile 46-63 ale lucrării lui Bușe.

La fel ca în precedentele capitole, și aici au fost copiate notele explicative. Acestea nu sunt altceva decât text din cartea lui Bușe, transformat în note explicative în teza lui Vâlcov pentru a da senzația de cercetare autentică.

Tot din cartea lui Lucian Bușe (mai precis, de la paginile 270-278) sunt copiate și paginile 151-156 ale tezei lui Vâlcov.

ORIGINAL. Pagina 273 din cartea lui Lucian Bușe.

PLAGIAT. Pagina 153 din teza lui Vâlcov.

Alte zece pagini din teză, de la 165 la 175, sunt copiate din aceeași carte a lui Lucian Bușe, de la paginile 63 până la pagina 81.

ORIGINAL. Pagina 65 a cărții lui Lucian Bușe.

PLAGIAT. Pagina 167 a tezei lui Vâlcov.

ORIGINAL. Pagina 66 a cărții lui Lucian Bușe.

Textul este copiat pe sărite, iar tabelele și graficele din cartea semnată de Lucian Bușe nu au fost preluate în teza lui Vâlcov.

De la pagina 175 la pagina 181, conținutul tezei lui Vâlcov este plagiat de la paginile 280-298 din cartea lui Bușe.

Această carte, intitulată "Analiza economico-financiară", nu este menționată în bibliografia tezei de doctorat a lui Darius Vâlcov.

Lucian Bușe a fost profesor universitar la Facultatea de Management Financiar și Administrativ din Craiova, precum și prorector al Universității din Bănie. Este pensionar.

El ne-a declarat că nu îl cunoaște pe Darius Vâlcov:

"La ora actuală, orice teză de doctorat poate fi verificată. Nu știam despre lucrul acesta, acum aflu prima dată. Legea spune foarte clar că nu are voie să plagieze. Să respecte legea".

Ți-a plăcut acest articol?

Atunci vrem să te rugăm ceva.

Dacă subiectele pe care le alegem ți se par relevante, iar stilul nostru nu te agresează, dacă PressOne este o oază de normalitate pentru tine, înseamnă că faci parte dintre acei oameni la care ne gândim în fiecare zi.

Orice donație va fi un semn că munca noastră își atinge scopul. Îți mulțumim.