Ordonanţa disperării: cine va plăti factura

Vineri, 21 decembrie, la prânz, România a preluat simbolic de la cancelarul austriac Sebastian Kurz președinția Consiliului Uniunii Europene − iar, seara, economia a fost pusă în fața faptului împlinit.

Ordonanța-mamut anunțată public marți, contestată masiv miercuri, planificată pentru adoptare joi și adoptată în ședința de vineri a Guvernului − timp în care au fost rescrise diverse paragrafe − bulversează toate domeniile economiei, modificând, fără nici o singură estimare de impact, peste 40 de legi.

"E ca o armă dintre cele urâte", spune Dragoș Neacșu, membru al board-ului asociaţiei Romanian Business Leaders: "Una care distruge, fărâmă şi desfigurează trupul" care-i cade victimă − pentru că "atinge toate organele vitale" ale economiei.

Cele 56 de pagini ale Ordonanței sunt un "ghiveci de măsuri" care afectează întregul sistem bancar, sistemul energetic, industria de comunicații şi sistemul de pensii private.

"Nu voi introduce nici o nouă taxă"

"O spun foarte clar, ca să nu fie loc de nicio interpretare", anunța Viorica Dăncilă în discursul de învestitură din 29 ianuarie: "Cât timp voi fi prim-ministru, nu voi introduce nici o taxă nouă în România. Scopul meu este acela de a ușura și de a simplifica viața economică, nu de a o complica".

În fapt, o bună parte dintre măsurile incluse în Ordonanța pe care Dăncilă o semnează 11 luni mai târziu înseamnă taxe noi sau creșteri de taxe.

Țintele majore − și, implicit, marile domenii de taxare − au fost indicate de Liviu Dragnea la Consiliul Naţional al PSD din 16 decembrie, într-un discurs memorabil prin retorica anti-multinaționale și anti-UE.

Iată-le:

sistemul bancar ("băncile nu sprijină economia"; fac profit "pe jocul cu ROBOR-ul, pe care îl stabilesc între dumnealor"; "eu zic că Guvernul ar trebui să ia măsuri serioase în ceea ce priveşte lăcomia bancară şi evoluţia ROBOR");
companiile telecom ("o firmă mare de telefonie, cu epoleți, afaceri între 3 și 4 miliarde", care ar fi raportat profit de 1.500 de lei);
companiile din energie ("sub pretextul liberalizării, companiile din energie și din sectorul gazelor naturale intenționează să declanșeze alte creșteri de prețuri").

După 48 de ore de la discurs, ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, anunța că retorica șefului PSD se transformase într-o Ordonanță de Urgență ce urma a fi adoptată în ultima ședință de guvern din 2018. (Nicăieri în nota de fundamentare nu e justificată, nici măcar formal, urgența; cuvântul "urgență" e menționat, de altfel, doar în titlul documentului).

Avem astfel, pentru sistemul bancar, o taxă complet nouă, progresivă − supranumită ostil, chiar în textul publicat marți pe site-ul Ministerului de Finanțe, "taxa pe lăcomie" − care va fi corelată cu ROBOR.

ROBOR e un mecanism al pieței, nu un indicator stabilit de cineva într-un birou. (În versiunea adoptată, valoarea ROBOR de la care se aplică taxa a fost modificată de la 1,5% la 2%, iar toată povestea a fost vândută drept "introducerea unui mecanism care are în vedere protejarea populației și a firmelor care au credite").

Avem, apoi, o taxă monitorizare de 3% pe cifra de afaceri pentru companiile din comunicații (până acum era de 0,4%).

Avem, în plus, o contribuție de 3% din cifra de afaceri pentru companiile din energie.

"Până acum, contribuțiile companiilor la Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie erau de 0,1% din cifra de afaceri, ceea ce înseamnă o creștere de 30 de ori", după cum calcula Martin Moise, vicepreședintele PATRES, organizația patronală a producătorilor de energie regenerabilă.

De asemenea, prețul la gaze și la energie electrică va fi plafonat în următorii 3 ani doar pentru consumatorii casnici (în versiunea inițială, era vorba și despre consumatorii industriali).

Prima observație e că "guvernul de la București s-a îndreptat spre ținte cu buzunare adânci − și nu a trebuit să caute prea departe", scrie Bloomberg, amintind de deficitul de 30 de miliarde de lei pe care Executivul îl are de acoperit.

Bloomberg face referire doar la sistemul bancar, menționând că toate marile bănci din România − cu o singură excepție − sunt deținute de grupuri europene, iar "o taxă pe bănci este un instrument convenabil din punct de vedere politic pentru a transfera povara înăspririi fiscale de la actorii interni spre cei străini".

Ordonanţa-aspirator

Dar "ținte cu buzunare adânci" nu sunt doar companiile mari ori multinaționalele din sistemul financiar, din comunicații și din sectorul energetic.

Guvernul adună bani, prin această Ordonanță-aspirator, din multiple surse. De exemplu, de la companiile la care statul e acționar majoritar fie direct, fie prin alte instituții, inclusiv regiile autonome.

Toate aceste companii vor fi obligate să vireze rapid la bugetul de stat 35% din rezervele financiare; inclusiv din cele care erau planificate pentru investiții pe termen scurt, dar care la 31 decembrie 2018 "nu sunt angajate, prin contracte de achiziție, pentru a fi utilizate ca surse proprii de finanțare".

Cu alte cuvinte, dacă aveai bani puși deoparte pentru o investiție dar n-ai apucat să închei contracte, nu mai ai, de azi încolo, decât 65%.

O altă sursă e Ministerul Sănătății, care pierde așa-numita "taxă de viciu"; vorbim despre 200 milioane de euro anual care vor fi virați, de-acum, direct la bugetul de stat (banii necheltuiți până la 31 decembrie, care, potrivit legii, se reportau pe anul viitor, trebuie virați și ei la bugetul de stat).

Ordonanța amână, suspendă și îngheață pentru următorii 3 ani diverse majorări de indemnizații, sporuri, bonusuri, compensații și prime prevăzute de lege − inclusiv indemnizații pentru veterani de război și pensii de urmaș.

De asemenea, cu unele excepții, "angajații din sistemul bugetar nu vor mai fi plătiți pentru orele suplimentare", a hotărât Guvernul: orele muncite în plus "se vor compensa numai cu timp liber corespunzător".

Iar în caz că ați lucrat într-o instituție publică și aveți titlu executoriu pentru plata unor drepturi bănești în perioada 2019-2021, le veți primi eșalonat timp de cinci ani: 5% în primul an, 10% în al doilea etc.

Ce se întâmplă cu pensiile private

Probabil că cea mai distructivă dintre prevederi − "tocmai pentru că e perfidă", spune Dragoș Neacșu − ține de Pilonul II de pensii private: Ordonanța le dă dreptul contributorilor − ba chiar îi încurajează, prin comisionul de 2% − să-și retragă banii, "dar nu mai devreme de 5 ani de participare la respectivul fond".

Ordonanța șubrezește, cu această invitație, o construcție de 11 ani pe care au protejat-o guverne succesive.

Aceasta e singura protecție de termen lung pentru cei 7,2 milioane de cetățeni activi care contribuie, în prezent, la Pilonul II.

Acționând astfel − adică legiferând prin OUG, fără o strategie pe termen lung −, Guvernul "introduce impreviziunea ca politică publică de stat", afectând contracte sociale pe termen lung, spune Dragoș Neacșu.

Dragoș Neacșu. Foto: Lucian Muntean

"Practic, Pilonul II se va distruge în câteva trimestre", crede Neacșu. "În 2019 nu vom mai putea vorbi despre Pilonul II", continuă el.

De altfel, Pilonul II a mai fost, în câteva rânduri, ținta actualei guvernări (ultima dată s-a întâmplat în primăvară, când Guvernul pregătea o lege prin care erau stopate pur și simplu, timp de 6 luni, plățile către acest pilon).

Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) susţine că măsurile Guvernului "desființează de facto acest sistem de economisire" și, în plus, "reduce semnificativ cea mai importantă acumulare de capital autohton din istorie, mărind astfel dependența țării − atât a bugetului de stat, cât și a sectorului privat − de finanțările externe".

De notat, aici, precedentul polonez: la mai bine de 4 ani după ce și-a dezmembrat sistemul de pensii private pentru a-și reduce datoria publică, Polonia încearcă, acum, să-l reconstruiască.

Care va fi impactul

Miercuri după-amiază − la ora la care, într-o sală de la hotelul Radisson Blu, se adunau reprezentanţi ai unor organizații-umbrelă care acoperă circa 50% din PIB-ul României − Bursa de Valori București pierduse deja 3,1 miliarde de euro, cea mai mare scădere înregistrată într-o singură zi după 7 ianuarie 2009.

Atunci, cauza era criza financiară globală; de data asta, prăbușirea BVB a fost generată de plănuita Ordonanță de Urgență.

Titlurile Băncii Transilvania, de pildă, au scăzut cu 19,91%, iar cele ale BRD Groupe Société Générale, cu 16,62%.

Printre marii perdanți erau deja, chiar înainte de adoptarea Ordonanței, statul român, care e acționar la multe companii din energie; și cei 7,2 milioane de contributori la pensiile private, care pierduseră în total, se estima, circa 330 milioane de euro.

Din punctul de vedere al Guvernului, impactul negativ ar trebui să se oprească la această "reacție emoțională" a BVB, cum a numit-o Darius Vâlcov, consilierul premierului ("aceste scăderi sunt trecătoare; să vă așteptați că aceste căderi să fie recuperate în două-trei săptămâni", a spus Vâlcov miercuri seară, la Antena 3).

Joi dimineață, indicii bursieri afișau ușoare creșteri, dar au trecut pe scădere după două ore, până la -2,2%.

Sigur, nota de fundamentare a Ordonanței are un capitol intitulat "impactul socio-economic al prezentului act normativ", care însă arată astfel:

Impactul asupra economiei, însă, va fi unul masiv; nimeni nu a apucat încă să-l calculeze cu creionul în mână. Primele estimări:

Cine plăteşte factura

Observatorii spun că tot impactul negativ se va transfera, în final, către capitalul autohton − în special către companiile mici și mijlocii − și către cetățeni.

• CAPITALUL ROMÂNESC. Ordonanța, despre care Romanian Business Leaders spune că "maschează incapacitatea guvernării să colecteze venituri la buget", va lovi în primul rând în antreprenoriatul românesc.

"Micii antreprenori sunt cei care vor deconta în 2019 costurile mai mari cu energia, transportul mărfurilor, telecomunicațiile și cu dobânzile la credite.

Spre exemplu, odată perceput, costul cu impozitarea activelor bancare va trece rapid în costul celor care sunt deja împrumutați sau care vor dori să se împrumute.

Astfel, antreprenorii mici și persoanele fizice for achita, de fapt, nota de plată pentru ca Guvernul să colecteze rapid și fără dureri de cap venituri bugetare suplimentare de 3,5-4 miliarde de lei, prin suprataxarea a mai puțin de 40 de mari contribuabili, în loc să își facă treaba cu adevărat și să strângă acești bani de la câteva mii de evazioniși fiscali".

• SISTEMUL BANCAR. "Impactul măsurilor anunțate pare a fi doar asupra instituţiilor financiare, acestea urmând să plătească această taxă din capital, însă costul final va fi plătit de noi toţi prin restrângerea creditării, cu un puternic impact negativ asupra consumului, producţiei şi investiţiilor şi, implicit, cu efecte asupra bugetului de stat pe viitor.

Prin astfel de măsuri, în fapt, economia României devine mai vulnerabilă la eventuale şocuri externe de natura crizelor internaţionale", spun 12 mari organizații ale industriei financiare.

• ENERGIA. "E un atac la securitatea energetică a României; vom asista la falimentul unor operatori care nu vor putea suporta impactul, iar consecințele vor fi suportate de consumatori", crede Silvia Vlăsceanu de la confederația patronală Concordia.

"Prețul gazelor, stabilit artificial la 68 de lei/MWh, pune în pericol proiecte importante de investiţii din domeniu (...). În lipsa investițiilor, producţia internă de gaze naturale este de așteptat să scadă în mod abrupt, iar diferența ar fi acoperită de importuri suplimentare de gaze, care sunt semnificativ mai scumpe", anticipează OMV-Petrom.

• COMUNICAȚIILE. "Modificările (...) introduc și majorează taxe la un nivel pe care îl apreciem excesiv și blocant pentru dezvoltarea rețelelor şi serviciilor de comunicații electronice", au avertizat într-un comunicat comun − o premieră istorică − cei cinci mari operatori telecom din România, cărora li s-au alăturat alți 65 de operatori mici și medii.

"În contextul configurat de aceste propuneri, investițiile și dezvoltarea 5G sunt puse sub semnul întrebării".

• PIAŢA DE CAPITAL. "Toate eforturile noastre de a duce piața de capital spre [statutul] de piaţă emergentă sunt puse în pericol", spune Cristian Agalopol de la AmCham.

"Miercuri, pe BVB a fost miercuri o baie de sânge cum eu n-am văzut în 20 de ani (...) Astfel de inițiative cu un impact semnificativ pot conduce la manipulări de piață, iar ASF ar trebui să investigheze toate tranzacțiile făcute astăzi (miercuri − n.r.)".

Altfel, în termeni tehnici, relația în sine dintre stat și contributorii la PIB-ul României a fost practic suspendată: toți cei afectați de setul de măsuri − care își făcuseră deja bugetele pentru anul viitor − au aflat marți, 18 decembrie, de la televizor, ce urma să li se întâmple peste două săptămâni.

Acest mod de operare "golește de conținut orice pretenție de dialog", spunea miercuri Mihai Bogza de la confederaţia patronală Concordia, menționând că a doua zi fusese convocat la Consiliul Economic şi Social.

"Avem o mie de membri [în confederație] și o zi să ne consultăm [între noi]", a spus el.

Și Banca Naţională a aflat "odată cu toată lumea" de noua taxă impusă sistemului bancar, după cum a declarat purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, pentru Hotnews.ro.

Cererea Coaliției pentru Dezvoltarea României de a-și trimite câțiva reprezentanți la ședința de Guvern de vineri, 21 decembrie − o încercare in extremis de a bloca adoptarea Ordonanței − a fost ignorată de Palatul Victoria.

"În momentul în care 50% din PIB-ul României îți transmite un mesaj", spunea, miercuri, Florin Jianu de la confederația IMM-urilor, "ar fi bine să te oprești".

Ar fi fost bine.

Ți-a plăcut acest articol?

Atunci vrem să te rugăm ceva.

Dacă subiectele pe care le alegem ți se par relevante, iar stilul nostru nu te agresează, dacă PressOne este o oază de normalitate pentru tine, înseamnă că faci parte dintre acei oameni la care ne gândim în fiecare zi.

Orice donație va fi un semn că munca noastră își atinge scopul. Îți mulțumim.