Cumpănașul integrităţii

Codruţa Simina

Redactor

Sâmbătă, 21 octombrie 2017: realizatorul emisiunii Ambasador România de la Realitatea TV, Alexandru Cumpănașu, îl are ca invitat pe ministrul Cercetării și Inovării, Lucian Georgescu. Ignorând orice pretenţie sau aparenţă de jurnalism, Cumpănașu îl ridică în slăvi pe Georgescu, evitând să discute teme relevante pentru Cercetare.

Unul dintre motive ar putea fi acesta: în luna octombrie, ONG-ul condus de Cumpănașu, Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei, a fost selectat ca partener al Ministerului Cercetării în două proiecte care vor fi finanţate cu sute de mii de euro din fonduri europene.

Câştigătorul primului proiect a fost anunţat cu câteva zile înainte de difuzarea interviului de la Realitatea, iar anunţul privind cel de-al doilea proiect, la câteva zile după emisiune.

*

Luni, 23 octombrie 2017: Ministerul Cercetării și Inovării publică pe propriul canal de Youtube înregistrarea ediţiei de sâmbătă, 21 octombrie, a emisiunii Ambasador România, produsă de Realitatea TV în parteneriat cu Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei.

Mostră de la minutul 1’58”:

Alexandru Cumpănașu: Mă întorc la invitatul meu. Este vorba de Lucian Georgescu, ministrul Cercetării și Inovării… un… unul dintre cei mai profesioniști miniștri, am spus-o la început… nu mă deranjează s-o spun de față cu domnia sa.

Pentru că tre’ să-ți asumi niște lucruri pe care le știi că sunt bine făcute. Cercetarea românească este în acest moment în, ca să zic așa, într-o revenire în forță.

După ce a fost distrusă pas cu pas… mă rog, s-a nimerit pas cu pasu’ ăsta… După ce a fost distrusă pas cu pas în ultimii 20 de ani, încercăm… adică România încearcă s-o reconstruiască pas cu pas.

Ministrul Lucian Georgescu, din punctul meu de vedere, politician, dar mai mult un om care e specialist decât politician, a făcut într-un mandat de secretar de stat și de ministru poate cât s-a făcut până acum…

Are întreaga noastră susținere, a Coaliției pentru Dezvoltarea României, care include și cercetătorii, și apreciem toate lucrurile bune pe care le-a făcut pentru sectorul Cercetării.

Reportaj de la gala de lupte RXF, unde femeile au fost bătute de bărbați și târâte în lesă. „E ok, Floricica mai trebuie să reziste doar câteva minute”

„Lupta” dintre Costică și Floricica este unul din punctele de atracție ale serii. De când intru în sală văd reclame pe ecranele digitale cu Floricica Dansatoarea, imbrăcată într-o rochie verde cu paiete. Își țuguie buzele în fața camerei pentru ce se dorea a fi un cadru senzual. Mie îmi dă senzația de inocență.

7 lucruri bune care s-au întâmplat (totuși) în 2024

Se încheie un an ca o cursă cu obstacole. A fost o competiție inechitabilă, cu reguli schimbate în timpul jocului, în care fiecare din noi a concurat împotriva propriei frici, a propriilor neajunsuri și prejudecăți.

Emisiunea, care durează aproape o oră, îl va scufunda pe ministrul Lucian Georgescu într-o baie de laude; unele îl vor face pe telespectator să se simtă cel puţin jenat.

Cumpănașu se miră candid de realizările României şi se exaltează la aflarea informațiilor pe care le primeşte de la ministrul aflat în platou.

De câteva ori, el exclamă însuflețit: Extraordinar! Extraordinar!

După trei zile de la publicarea interviului cu Georgescu pe canalul propriu de Youtube, Ministerul Cercetării anunță, într-o secțiune a site-ului oficial, că a selectat Asociația pentru Implementarea Democrației (AID) drept partener în cadrul unui viitor proiect cu finanţarea europeană.

Directorul AID este Alexandru Cumpănașu.

Scopul proiectului? „Reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în ceea ce privește desfășurarea activității administrative a Ministerului Cercetării și Inovării”.

Aria mai largă de finanțare din care face parte acest proiect se numește „Sprijinirea unor măsuri din Strategia Națională Anticorupție (SNA) la nivelul autorităților și instituțiilor publice centrale”.

În cadrul parteneriatului cu Ministerul, Asociația lui Cumpănașu ar urma să elaboreze și să dezvolte „mecanisme de prevenire și combatere a corupției, necesar a fi implementate în sistemul de cercetare-dezvoltare-inovare”.

Cu alte cuvinte, realizatorul tv care își laudă invitatul din platou beneficiază de fonduri publice de la instituția condusă de invitat.

În schimbul banilor, Asociația realizatorului va educa personalul din subordinea invitatului în ceea ce privește integritatea morală.

Valoarea totală a finanțării europene pentru acest proiect este estimată între 400.000 și 6 milioane de lei.

Asociația lui Cumpănașu a candidat singură pentru poziția de partener al Ministerului Cercetării și, în urma aplicării criteriilor de evaluare, a câștigat cu un punctaj aproape maxim.

*

Să revenim la emisiunea Ambasador România difuzată sâmbătă, 21 octombrie.

După introducerea elogioasă, Alexandru Cumpănașu mărturisește că îl respectă foarte mult pe Lucian Georgescu. „Și eu pe dumneavoastră”, i-o întoarce acesta, zâmbitor.

Mai târziu, ministrul îi mulțumește gazdei sale pentru „cât de frumos vorbește despre domeniul acesta”.

La unele afirmații ale invitatului, realizatorul se revoltă: Incredibil! Sau: Doamneee! La altele râde copios. Sau repetă: „Așa este, așa este”.

Minutul 20. Tocmai s-a terminat o pauză publicitară, pentru care gazda emisiunii și-a cerut scuze.

Alexandru Cumpănașu: Ne-am întors cu ministrul Cercetării și Inovării, domnul Lucian Georgescu, cu care discutăm despre modul în care acești bani, care sunt extreeem de puțini – Oameni buni, sunt extrem de puțini! Sunt 0,5 – 0,6% din PIB, deci este, poate, printre cele mai mici bugete ale unui minister.

Acești bani se duc în… proiecte de cercetare, cum spunea domnul ministru, dar și în parte umană, și parte materială, și ies la final… De fapt, o să ne spună domnul ministru: ce iese? Care e rezultatul?

Că o să vedeți modul în care acești oameni produc incredibil de mult pentru societate, lucruri care sunt astăzi folosite fie că vorbim de medicină, fie că vorbim de… nu știu, IT, fie că vorbim despre orice industrie, despre orice aspect… practic aceste produse devin vitale societății… mă scuzați, domnule ministru!

*

12 octombrie 2017. Cu 10 zile înainte de emisiunea de la Realitatea TV, Ministerul Cercetării și Inovării anunța pe site-ul propriu că a selectat Asociația pentru Implementarea Democrației drept partener în cadrul unui proiect finanțat din fonduri europene.

În esență, AID va asigura expertiză pentru rescrierea Legii cercetării.

Proiectul, denumit „România inovativă – Simplificarea și îmbunătățirea cadrului legislativ în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării – Sistematizarea și evaluarea cadrului de reglementare”, este finanțat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă. Aceasta este o linie de finanțare a UE prin care se susține dezvoltarea infrastructurii administrative, precum și profesionalizarea acesteia.

Asociația lui Cumpănaşu, se specifică în anunţul Ministerului, a fost singurul participant la competiție.

În total, AID a primit 99,33 de puncte, iar singura solicitare de clarificare a Ministerului se referă la valoarea proiectului (între 400.000 de lei și 13 milioane de lei).

Asociația condusă de Alexandru Cumpănaşu ar urma să furnizeze Ministerului, printre altele, „realizarea de studii de impact și emiterea de judecăți de valoare” cu privire la fondul legislativ din Cercetare, organizarea de workshop-uri şi întocmirea unor evaluări ale politicilor publice din domeniu.

„Partenerul aplicant și care urmează a fi selectat trebuie să fie o organizație cu impact semnificativ în domeniul de aplicabilitate al proiectului și a activităților pe care le va realiza, să aibă experiență și competențe dovedite și care să probeze maturitate, longevitate, sustenabilitate și capacitate de a contribui la susținerea proiectului”, arată Ministerul, în finalul listei de cerințe.

Potrivit site-ului AID, proiectele derulate pe componenta Educație au vizat prevenirea corupției, Asociația lui Cumpănaşu participând la elaborarea Strategiei Anticorupție în acest domeniu.

Am contactat câțiva cercetători români de nivel internaţional pentru a afla ce ar trebui să conțină o nouă Lege a Cercetării și ce fel de experți ar trebui s-o conceapă.

„Ne îngrijorează viziunea ministrului actual care, într-un interviu recent, declara că tipul de cercetare pe care-l fac profesorii este diferit de cel pe care-l fac cercetătorii.

Legătura organică dintre cercetare și educație pare a fi tăiată din start. Din acest punct de vedere, este îngrijorător faptul că pare a se sugera revenirea la două sisteme separate, unul responsabil cu predarea – universitățile, și unul responsabil cu cercetarea – institutele de cercetare.

Statutul cercetătorului trebuie adus la zi, fiind o lege vetustă, bazată pe legea dinainte de 1989. Statutul personalul didactic din învăţământul superior este reglementat de Legea 1/2011 a Educaţiei Naţionale.

Statutul personalului de cercetare-dezvoltare din institute de cercetare este reglementat de Legea 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare. O abordare unificatoare a celor două categorii ar fi binevenită.

Or, în momentul de față se discută despre o nouă Lege a Cercetării și o nouă Lege a Educației. Este greu de crezut că cele două legi vor fi ușor de menținut în paralel, având în vedere că ambele vor avea prevederi care reglementează activitatea și conduita aceluiași tip de personal (cercetători), dar din două ministere diferite”, ne-au răspuns, într-un text comun, Octavian Micu, Mihai Miclăuș și Lucian Ancu, membri ai Asociației Ad Astra.

Ministrul Lucian Georgescu, la emisiunea lui Alexandru Cumpănaşu. Captură video

L-am contactat pe Alexandru Cumpănașu pentru a-l întreba dacă există vreo legătură între selectarea AID de către Ministerul Cercetării și invitarea ministrului de resort în emisiunea sa săptămânală.

„Evident că nu există nicio legătură între emisiune și parteneriate. Oricum, acele proiecte nu au fost evaluate încă, ele nu există”, a declarat Cumpănașu pentru PressOne.

L-am întrebat dacă Asociația pe care o conduce a mai implementat proiecte care să presupună rescrierea unor cadre legislative în domeniul cercetării. A răspuns că AID are experiență în acest domeniu:

„Acolo a fost o competiție și așa a fost selectată Asociația. Dar, repet, vorbim despre pielea ursului din pădure. Acele proiecte nu au ajuns încă să fie evaluate și finanțate. După ce vor fi, dacă vor fi câștigate, vă vom putea oferi mai multe detalii”.

*

Asociația pentru Implementarea Democrației a fost partener al mai multor ministere în implementarea de proiecte cu finanțare europeană, multe dintre ele constând în dezvoltarea de mecanisme anticorupție.

Merită să reamintim că, potrivit unui raport din 2015 al Curții de Conturi, sediul Asociației conduse de Alexandru Cumpănaşu se află într-un imobil închiriat de la Ministerul Afacerilor Interne, pentru care proprietarul, şi nu chiriaşul, a plătit utilitățile aferente unui an întreg.

Alexandru Cumpănașu se numără şi printre puținii invitați la fondarea controversatei Academii de Științe ale Securității Naționale (despre care puteți citi mai multe aici), alături de fostul vicepremier Gabriel Oprea şi de fostul director al SRI George Maior. Membrii titulari ai ASSN primesc, potrivit legii, o indemnizaţie lunară, pe viaţă, în valoare de 2.700 de lei.

În urma protestelor de după incendiul din #Colectiv, Alexandru Cumpănașu a solicitat ca o grupare de ONG-uri pe care o prezidează, intitulată Coaliția Naţională pentru Modernizarea României, să fie chemată la negocierile dintre președintele Klaus Iohannis și reprezentanţii societăţii civile. Până la urmă, el nu a fost invitat la acele discuţii de la Cotroceni.

În Coaliția amintită, Cumpănașu este partener cu federaţii sindicale şi ONG-uri foarte puternice, precum Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţia Naţională Sindicală ALMA MATER, Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România, Asociaţia Municipiilor din România şi Consiliul Naţional al Rectorilor.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€