Cum se simte „acasă” într-un oraș care funcționează pentru oameni

Ana Tepșanu

Colaborator

Orașul și organizarea acestuia, comunitatea pe care o avem în jurul blocului sau a casei în care locuim, mediul înconjurător sau calitatea aerului, sunt doar câteva dintre elementele care au un aport semnificativ asupra calității vieții noastre. Platforma de imobiliare Storia a gândit un proiect pornit fix de la această nevoie, de a pune pe primul loc calitatea vieții oamenilor și de a seta nevoile la care fiecare locuitor ar trebui să se raporteze când vine vorba de „acasă”. 

Irina Belenyi și Alexandru Belenyi - experți în design urban și coordonatorii proiectului, Oana Neneciu, expertă în calitatea aerului, Grațian Mihăilescu, expert în repere, Monica Dudău, expertă în imobiliare, Samuel Stancu, expert în repere, Ionuț Ciurea, expert în transport și Maria Duda, expertă în arhitectura spațiului public și-au imaginat un cartier ideal, cu ajutorul experienței lor, dar și a statisticilor existente (interpretate de Claudiu Forgaci, expert în știința datelor). 

Specialiștii au creat o machetă care transpune în mod concret ideea de cartier ideal, pe care o poți explora și tu, 3D, pe index.storia.ro, cu ajutorul unui cățel animat extrem de simpatic pe nume Șnur. Modelul propus pornește atât de la realitățile orașelor din România, cât și de la datele obiective oferite de indexul Indexul Storia (cunoscut anterior ca T.R.A.I) – un instrument care măsoară calitatea vieții în cartierele din România, pe baza a 17 criterii importante pentru români, printre care se numără traficul, calitatea aerului, densitatea punctelor de interes sau prețul mediu al locuințelor.

Pentru a înțelege mai bine cum poate arăta un oraș ideal și ce direcții ar trebui urmate pentru a ajunge acolo, am stat de vorbă cu o parte dintre specialiștii implicați în proiect. Ei au analizat provocările actuale ale orașelor din România, dar și soluțiile care pot transforma cartierele în locuri mai prietenoase, mai sănătoase și mai conectate la nevoile locuitorilor.

„Copiii sunt neglijați în urbanismul din România”

Primii care au conturat această viziune au fost arhitecții Alexandru Belenyi și Irina Niculescu Belenyi, coordonatorii proiectului și fondatorii BAAB Arhitectură și Urbanism, care văd în orașul contemporan un spațiu ce trebuie regândit pornind de la nevoile copiilor și ale comunității.

„Clientul” final sau „subiectul” urban a fost copilul, adică orice persoană sub 18 ani. „Copiii sunt neglijați în urbanismul din România, de fapt sunt de-a dreptul extratereștri, iar asta se poate schimba ușor. Sub viziunea umbrelă a „orașului prietenos cu copiii” se așează natural toate principiile legate de siguranță și limitarea vitezei, lățirea trotuarelor și toate proiectele care sprijină incluziunea spațială a persoanelor non-standard, măsurarea calității aerului cu senzori și diminuarea poluării prin reducerea traficului și a deplasărilor cu mașina personală, popularea domeniului public cu copaci, cișmele, locuri de stat jos sau alte instalații care devin pretexte pentru joacă și vorbă, în stradă”, susțin ei. 

Foto: ID 254963264 | Baby Carriage Bucharest © Vlad Ispas | Dreamstime.com

În viziunea lor, proiectarea unui cartier prietenos cu copiii ține cont și de puterea orașului de a fi un „profesor” pentru următoarele generații de adulți, care iau decizii și se implică în viața publică a orașului. „Educația copiilor este și o zonă în care se mai prăbușesc din barierele care ne despart.”

Bune practici românești care merită conservate și orașe europene exemplu

Alexandru și Irina Belenyi pun accentul încurajează bunele practici din România care merită conservate, cum ar fi grădinile de la bloc și agricultura urbană care au explodat în unele cartiere din țară, în timpul pandemiei. „Mulți oameni le-au folosit ca o modalitate de a-și menține echilibrul psihic – cu siguranță nu aveau nevoie de legume.” 

Alte exemple, după cum adaugă, sunt Timișoara, un oraș cu spații urbane minunate, unde mai multe parcuri sunt legate de un culoar verde impresionant, dar și Clujul, care a dezvoltat nenumărate spații publice de calitate în ultimii ani, inițiativă cu impact valoros asupra locuitorilor. 

Timișoara. Foto Lucian Muntean

La nivel european, arhitecții aduc în discuție Praga, un oraș pe care-l consideră foarte potrivit pentru viață, cu probabil cel mai bun sistem de transport public din Europa. „Cel mai important este că Praga are un departament de urbanism, în care acum trei ani lucrau aproape 200 de persoane, oameni specializați în design urban, economie urbană, sociologie și știința datelor. Orice am încerca să facem în România este practic imposibil fără astfel de departamente în instituțiile publice.” 

Cei doi punctează și atenția la clădirile mai vechi de 30 de ani, cu mențiunea că în România avem cartiere foarte bune construite în perioada socialistă care poartă o etichetă negativă total nejustificată. „Ar trebui să le evaluăm mai atent și să căutăm modalități să le aducem la standarde contemporane”, cred ei.

„Primăriile nu pot sprijini inițiativele civice, provenite de la cetățeni”

În ceea ce privește relația dintre administrațiile locale și cetățeni, astfel încât să poată conlucra mai eficient, Alexandru și Irina Belenyi susțin că administrațiile locale sunt enorm de subdimensionate; există departamente de urbanism cu câteva persoane, de multe ori fără studii de specialitate. Ei cred că este imposibil ca o primărie să poată intra într-un dialog structurat cu cetățenii, dacă nu are un mic departament care se ocupă exclusiv de asta, care să fie susținut de un departament de planificare urbană și teritorială, unde lucrează numeroși specialiști.

„Nu au fizic cum să facă față la cantitatea de muncă. Prin urmare, primăriile nu pot sprijini inițiativele civice, provenite de la cetățeni. Primăriile ar trebui să aibă departamente de urbanism mult mai mari, cu urbaniști, arhitecți, peisagiști, sociologi, economiști urbani etc.”

La nivel de schimbări în Capitală, arhitecții vorbesc despre o problemă uriașă, ascunsă în văzul tuturor - trotuarul

„M-aș asigura că toate trotuarele din București au minimum doi metri lățime. De atât ai nevoie astfel încât doi oameni să poată merge pe trotuar împreună – părinte și copil, îngrijit și îngrijitor, prieteni și tot așa. Acest gest simplu, de a merge alături de o altă persoană, pierduți în conversație este baza pe care se poate construi o viață decentă și de calitate, în orașele din România. Acest gest ar trebui să fie un drept. Acest gest nu este posibil în prezent.”

Foto: ID 129951203 | Bucharest © Design Trust | Dreamstime.com

„Comunitățile locale, rol esențial în revitalizarea unui cartier”

Un cartier sau un oraș nu prinde viață doar prin planuri și investiții, ci mai ales prin oamenii care îl locuiesc și prin modul în care aceștia se implică în transformarea lui. Despre rolul comunităților locale, colaborarea dintre administrație, mediul privat și cetățeni, dar și despre modul în care orașele pot deveni mai sustenabile, fără să-și piardă identitatea, am stat de vorbă cu Grațian Mihăilescu, fondator UrbanizeHub, și Samuel Stancu, coordonatorul diviziei de urbanism în cadrul aceleiași organizații. Cei doi au analizat, din perspectiva experienței lor, reperele care definesc calitatea vieții într-un oraș: implicarea civică, guvernanța participativă, păstrarea identității locale, sustenabilitatea și adaptarea la schimbările climatice.

Grațian Mihăilescu, fondator UrbanizeHub, vorbește despre importanța parteneriatelor între administrație, mediul privat și comunitate – un concept cunoscut sub denumirea de PPPC (parteneriat public-privat-comunitate). Acest model de colaborare este încă dificil de implementat în România, din cauza lipsei de deschidere din partea tuturor celor implicați. 

Totuși, Grațian subliniază că proiectele majore devin cu adevărat sustenabile doar atunci când sunt asumate de comunitate, motiv pentru care componenta comunitară ar trebui să fie prezentă în orice inițiativă, fie ea publică sau privată. La nivel european, acest tip de abordare este promovat prin inițiativa New European Bauhaus, care încurajează construcția participativă, sustenabilă și estetică, implicând specialiști din domenii diferite și colaborarea strânsă între actori publici, privați și civici. 

Grațian Mihăilescu consideră că în următorii cinci ani astfel de procese vor deveni tot mai firești și răspândite și în România. „Comunitățile locale joacă un rol esențial în revitalizarea unui cartier, fiind cele mai conectate la nevoile reale și la specificul locului. Fără implicarea activă a locuitorilor, nu se poate produce nicio schimbare pozitivă majoră”, completează Samuel.

El oferă exemplu Bucureștiul, unde sunt peste 30 de grupuri de inițiativă civică care „veghează” la binele cartierelor în care activează și se implică în îmbunătățirea lor. Integrarea eficientă a acestora în procesul de luare a deciziilor, după cum susține expertul, ține de o structură organizatorică minimă, validată și susținută de administrațiile locale. 

Foto: Grupul de Inițiativă Civică Cișmigiu, un exemplu de grup care contribuie la transformarea spațiului public din zona parcului Cișmigiu

La nivel administrativ, continuă el, procesul ar putea fi gestionat fie de un departament, o direcție specializată sau un consilier responsabil de relația cu comunitățile. „Un astfel de organism ar trebui să funcționeze pe baza unei metodologii clare, care să asigure că propunerile venite din partea comunității nu sunt doar ascultate, ci și integrate în deciziile și proiectele de dezvoltare urbană. E un mecanism relativ simplu de implementat, dar eficient.”

„Orașul e o reflecție a cetățenilor, pentru că e construit din ei”

Grațian Mihăilescu subliniază că toți suntem cetățeni ai orașului și ar trebui să fim mai responsabili pentru ce se întâmplă în el. „Orașul e o reflecție a cetățenilor, pentru că e construit din ei. Cu cât aceștia sunt mai responsabili și mai implicați, cu atât orașul arată mai bine.” Samuel Stancu întărește ideea și crede că locuitorii ar trebui să fie parte din orice plan de dezvoltare a cartierului lor, nu doar simpli spectatori. 

„Urbanismul participativ înseamnă exact asta: oamenii să fie ascultați, implicați în decizii și chiar să contribuie activ la proiecte, prin co-creare. Dacă se construiește un parc nou, se reamenajează o stradă sau se înființează un centru comunitar, cei care locuiesc acolo trebuie să aibă un cuvânt de spus, pentru că ei vor folosi acel spațiu zi de zi”, explică el. 

Mai mult, așa cum adaugă, primăriile ar trebui să facă din consultarea reală a oamenilor o obișnuință, nu doar o formalitate, adică să-și ia timp să explice planurile, să asculte ideile și să țină cont de ele înainte să pună prima lopată în pământ. Mihăilescu aduce în vedere și cum un oraș își poate păstra identitatea culturală și istorică, în timp ce implementează proiecte de modernizare urbană. Expertul susține că este o linie fină, de care nu se ține cont de multe ori, în timp ce partea de identitate culturală și istorie este de multe ori tratată cu lipsă de interes, câteodată de administrație, altă dată de privați. 

„Toată lumea se gândește la cum să facă să arate bine, să fie frumos să fie nou. Dar nimeni nu-și pune problema despre ce a fost înainte acolo, care e povestea zonei, ce repere de identitate există și cum poți crește dezvoltarea în jurul lor. E o chestie foarte importantă, care face trimitere la mentalul colectiv și la felul cum ne raportăm la loc”, crede el.

Stancu mizează pe echilibru între nou și vechi. Spre exemplu, așa cum precizează, în loc să fie dărâmate anumite clădiri istorice, ele pot fi renovate și transformate în spații moderne cu funcții noi, adaptate nevoilor curente. „Deși poate părea mai scump la început, aceste investiții își dovedesc valoarea pe termen lung. Planificarea urbană trebuie să țină cont atât de dezvoltare și creștere economică, cât și de protejarea patrimoniului a identității locale”, zice specialistul.

Exemple de orașe sustenabile și prietenoase cu locuitorii

În viziunea lui Samuel, un astfel de oraș este unul în care te poți deplasa ușor, respiri un aer mai curat și ai locuri plăcute unde să petreci timp, fără să vrei să pleci în fiecare weekend din oraș.

Grațian oferă câteva exemple pentru București, în acest sens: concept de oras pietonal, „walkable city”, metrou extins, sute de kilometri de piste de bicicletă, mai multe tramvaie și mai multe autobuze electrice, dar și o calitate a spațiilor publice și cum arată spațiile verzi. „Cu cât ai mai multe spații verzi, spații pietonale, cu atât cetățenii sunt mai sănătoși și mai bucuroși de interacțiunea cu orașul.”

Bicicliști în Parcul Tineretului. Foto: ID 58370752 © Dianabahrin | Dreamstime.com

Stancu spune că Copenhaga e un exemplu bun în acest sens, un oraș cu sute de kilometri de piste pentru biciclete, care și-a extins orizontul pentru atingerea neutralității climatice către anul 2030, continuând măsurile începute și pregătind un nou plan climatic pentru perioada de după 2025.

Viena este în topul orașelor care le oferă locuitorilor case accesibile, un transport public ieftin și eficient, și o calitate a vieții superioară per total, în timp ce Barcelona a transformat străzile aglomerate în zone pietonale verzi, umbrite, unde copiii se pot juca în siguranță, iar oamenii se pot bucura de cartiere mai liniștite.

La Rambla în Barcelona, Spania. ID 59905797 | Barcelona © Olgacov | Dreamstime.com

Pe lista lui este și Stockholm, oraș care și-a propus să renunțe complet la combustibilii fosili, a introdus o taxă pe trafic pentru a reduce aglomerația și folosește energie regenerabilă pentru încălzire.

În plan local, Mihăilescu crede că avem orașe frumoase care au proiecte sustenabile: „Sibiu îmi place cum arată, mai ales pe patrimoniu și cultură, Cluj s-a mișcat bine cu proiecte mari de pietonalizare și dezvoltare infrastructură verde albastră, Suceava are transportul public 100% verde, iar Oradea a investit mult în fațadele istorice, dar și în producerea de energie geotermală.”

Oradea. Foto: PressOne

Samuel vede și mare potențial în orașele mici și mijlocii din țară, iar pariul lui este pe Reșița, Bistrița, Bacău, Râmnicu Vâlcea, dar și orașe mici precum Darabani, Beclean sau Lugoj.

Expertul crede că fiecare oraș are o poveste unică, fie că vorbim de moștenirea industrială a Reșiței sau de farmecul istoric al Bistriței, iar identitatea lor trebuie pusă în valoare, nu pierdută în proiecte standard, iar pentru asta e nevoie de viziune, investiții inteligente și administrații care să pună oamenii pe primul loc.

„Locuirea accesibilă e un alt punct esențial: fără cartiere bine gândite și conectate, oamenii vor continua să plece spre orașele mari. Dar poate cel mai important lucru este ca administrațiile locale să știe să atragă fonduri și să le folosească eficient, să colaboreze cu sectorul privat și cu comunitatea.”

Ljubljana și Curitiba, orașe-model dezvoltate inteligent

Grațian Mihăilescu spune că Ljubljana, Slovenia, a fost aleasă capitală verde europeană în 2016, în baza unui plan datat din 2007, când au introdus Viziunea pentru Ljubljana 2025, pentru a asigura un oraș sustenabil și ideal până în prezent. „Un oraș care ocrotește istoria, asigură calitatea vieții, siguranță și toleranță, are un impact redus asupra mediului și este conectat cu natura.” 

Foto: Ljubljana, ID 40883500 © Kasto80 | Dreamstime.com

Până în 2020, adaugă specialistul, cu ajutorul unor măsuri integrate de mobilitate durabilă, planificare urbană și protecție a mediului, au reușit să reducă emisiile de CO2 cu 30%, să reechilibreze distribuția modurilor de transport, astfel încât o treime din călătorii să fie făcute cu transportul public, o treime pe jos sau cu bicicleta, și doar o treime cu mașina. „Un rezultat fabulos pentru 10 ani de zile.” 

Stancu dă exemplu Curitiba din Brazilia, un oraș care s-a dezvoltat inteligent fără să uite de oameni și de mediu. „Au gândit un sistem de transport public super eficient (BRT), cu autobuze rapide care circulă pe benzi dedicate asemenea unui metrou, dar la suprafață, astfel încât oamenii să aibă o alternativă reală la mașină. În loc să lase orașul să se extindă haotic, au construit locuințe de-a lungul acestor rute, ca să fie ușor de ajuns oriunde fără stres”, descrie el.

Mai mult, continuă, au transformat spațiile verzi în parcuri uriașe care nu doar că arată bine și oferă loc de relaxare, dar ajută și la prevenirea inundațiilor. „Reciclarea e și ea parte din viața orașului – locuitorii pot schimba gunoiul reciclabil pe bilete de autobuz sau alimente. În plus, au creat multe zone pietonale și locuințe sociale bine conectate la transport și servicii, ca să fie accesibile tuturor.”

„Infrastructura sustenabilă înseamnă și acces la educație”

După ce arhitecții, urbaniștii și experții în sustenabilitate au conturat imaginea unui oraș mai prietenos și mai echilibrat, avem nevoie să punctăm și rolul pieței imobiliare în această transformare. Cum pot proiectele rezidențiale noi să contribuie la calitatea vieții din cartiere, nu doar prin locuințe moderne, ci și prin spații verzi, infrastructură sustenabilă și comunități active? 

Monica Dudău, Head of Marketing Real Estate Europe în cadrul OLX Group oferă o perspectivă pragmatică asupra modului în care inițiativele private pot sprijini dezvoltarea urbană sustenabilă și centrată pe oameni.

„În marile orașe, accesul la spații verzi este esențial deoarece influențează direct calitatea vieții. Spațiile verzi ajută la reducerea stresului, îmbunătățesc calitatea aerului și reglează temperatura, dar au și un rol social foarte important, pentru că oferă spațiu dedicat pentru mișcare, relaxare, dar și interacțiune între oameni. Pentru a echilibra cererea crescută de locuințe cu nevoia de spații verzi, este important ca PUG-urile și PUZ-urile să fie actualizate și să reflecte nevoile reale ale comunităților”, crede ea. 

Dezvoltatorii imobiliari ar trebui să integreze încă din faza de proiectare soluții care să garanteze accesul la zone verzi și spații comunitare, mai adaugă Monica Dudău. De exemplu, continuă, terasele verzi sau grădinile suspendate pot deveni atât zone de relaxare, cât și spații de socializare pentru locuitorii unui ansamblu rezidențial.

„Infrastructura sustenabilă înseamnă și acces la educație, servicii și transport public. Astfel, ansamblurile rezidențiale noi pot include spații precum școli sau grădinițe, pentru a reduce nevoia de deplasări lungi. Totodată, parteneriatul public–privat este esențial pentru a asigura legătura acestor cartiere noi cu transportul în comun.”

„Un proiect imobiliar nou poate contribui semnificativ la revitalizarea unui cartier” 

Monica Dudău vorbește despre cum dezvoltările cu funcțiuni mixte reprezintă o direcție importantă, deoarece, pe aceeași suprafață de teren sau chiar în cadrul aceleiași clădiri, pot fi integrate locuințe, birouri, spații comerciale, servicii, dar și zone culturale sau recreative.

Experta susține că un proiect imobiliar nou poate contribui semnificativ la revitalizarea unui cartier, în condițiile în care poate genera și noi oportunități pentru business-uri locale și locuri de muncă la nivel de cartier și oraș, iar o zonă atractivă și bine gândită are potențialul de a atrage, pe termen lung, și alți investitori. 

„De la unități de învățământ (grădinițe sau școli) până la restaurante, cafenele, săli de sport, spații de joacă sau centre pentru evenimente, toate pot fi concepute cu deschidere către comunitatea locală. Proiectele noi pot fi concepute astfel încât să includă cât mai multe spații pentru socializare - de la zone de coworking deschise și locuitorilor cartierului, până la locuri de întâlnire și interacțiune între vecini. În acest fel, se creează premisele pentru o comunitate activă, cu o voce mai puternică și capacitatea de a influența deciziile care privesc viața cartierului.”

Evenimentele comunitare pot fi un alt exemplu pentru cum cartierele pot prinde viață, iar experta oferă exemplu Sectorul 2, unde organizația Ecopolis, împreună cu Grupul de Inițiativă Civică Icoanei–Ioanid, au obținut autorizația de a închide temporar două străduțe din cartier pentru a marca Ziua Internațională a Aerului Curat. 

Cu această ocazie, locuitorii au participat la dezbateri cu experți, activități educative și ateliere creative, au organizat un bazar comunitar și chiar au luat parte la o masă comună în aer liber.

„Noi am început deja să susținem inițiative cu impact direct în comunitate, precum proiectul „Cetățeni pentru aer curat”, derulat de Ecopolis, care promovează educația pentru un aer mai curat și își propune să îmbunătățească calitatea aerului în școli. Noile proiecte imobiliare pot contribui prin infrastructura lor la susținerea și încurajarea unor astfel de interacțiuni comunitare.”

„Statul poate sprijini antreprenorii prin politici de stimulare”

Monica Dudău vorbește și despre implementarea unor politici de rentabilitate a spațiilor abandonate în orașele din România și cum acestea depind, în primul rând, de regimul de proprietate - dacă aparțin statului sau sectorului privat, dar și stadiul în care se află proprietatea. 

„Pentru a le readuce în circuitul urban, este necesară o colaborare strânsă între autorități și mediul privat. Statul poate sprijini antreprenorii prin politici de stimulare – de exemplu, chirii reduse sau soluții de cofinanțare pentru reabilitare – cu condiția ca spațiile să fie redeschise către comunitate și utilizate activ. Astfel, imobilele nefolosite ar putea deveni sedii pentru afaceri locale (de tipul: croitorii, băcănii etc.), centre culturale sau spații de coworking, generând atât valoare economică, cât și beneficii sociale”, punctează specialista.

Acest material este sprijinit de Storia - platforma care aduce mai multă claritate în imobiliare, ca parte din proiectul Cartierul Perfect.

Inițiativa are ca scop dezvoltarea unei machete care să stabilească un standard pentru construirea și îmbunătățirea unor cartiere ce pun pe primul loc calitatea vieții cetățenilor.

Pentru mai multe detalii despre etapele proiectului, intra pe trai.storia.ro.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€