Susţinută de Liviu Dragnea, Viorica Dăncilă a urcat de la consilier local în Videle până la premier desemnat. Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

PSD, BNR și România lucrului bine făcut: cum au fost amăgiți peste 700 de mii de români cu credite la bănci

Cresc toate prețurile, din cauza inflației globale, a crizei energetice și a războiului din Ucraina. Cresc și ratele la bănci, însă la acest capitol România rostogolește parțial peste capetele împrumutaților și efectele războaielor politice din trecutul nu foarte îndepărtat, dintre PSD și BNR.

S-au scumpit banii

Tehnic, Banca Națională a României a mărit miercuri dobânda de politică monetară pentru a șaptea oară într-un an. Practic, s-au scumpit banii.

Tehnic, BNR a decis că dobânda de referință (care face exact ce-i spune numele) pentru operațiunile financiare trebuie să urce la 6,25%, un record al ultimilor 12 ani. Practic, odată cu acest semnal, băncile comerciale vor mări la rându-le cerințele, iar ratele a peste 750 de mii de credite cu dobândă variabilă vor crește alarmant în perioada următoare. 

Tehnic, în urmă cu doar trei ani, guvernul le promitea oamenilor rate mai mici și mai sigure, mai ales că ROBOR, un alt factor în funcție de care se modifică în sus sau în jos datoriile la bănci, era înlocuit de indicele de referință pentru creditele consumatorilor, IRCC. Practic, astăzi, singura diferență între ROBOR și IRCC e data din calendar la care posesorul de credit trebuie să scoată din buzunar mai mulți bani

Doi actori au influențat major evoluția ratelor la bănci în ultimii cinci ani: BNR și PSD. PressOne a întrebat ambele părți cum a ajuns România dintr-o situație relativ stabilă să se saboteze singură, chiar și înainte de pandemie și război – și, mai ales, dacă au procedat corect. 


Vrem să putem investiga în profunzime evenimentele care afectează viața de zi cu zi a românilor. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.

Redacția PressOne

Ce se întâmplă cu creditele

Sute de mii de credite (inclusiv imobiliare) cu dobândă variabilă sunt afectate, așadar, atât de creșterea dobânzii de referință, decisă de Banca Națională, cât și de majorarea celor doi indicatori pe baza cărora se calculează ratele la bănci: ROBOR și IRCC, împinși în sus de creșterea prețurilor (inflație). 

Cei doi indici se calculează diferit: ROBOR face o medie la zi a dobânzilor la care se împrumută băncile între ele, IRCC propune un calcul ulterior, pe baza numărului de tranzacții făcute de bănci într-un trimestru. În consecință, factura pentru IRCC vine cu întârziere. Dar vine sigur. 

De exemplu, un credit imobiliar luat după mai 2019, pe 25 de ani, prin programul Noua Casă, pentru un apartament cu două camere, presupunea un cost de achiziție de 64.000 de mii de euro și o rată la bancă de 1.400 de lei. Astăzi, rata depășește 1.600 de lei, iar la următoarea recalculare a IRCC datoria lunară către bancă va începe cu „2” în față. Pentru creditele luate înainte de mai 2019, calculate prin ROBOR, rata deja depășește 2 mii de lei pe lună. 

ROBOR și IRCC, deși arată diferit, au totuși un grad de rudenie: ambii indicatori au fost introduși în formula de calcul a ratelor la bănci prin ordonanțe de urgență, în 2010, respectiv 2019. În ambele situații, guvernele de atunci și BNR susțineau că reacționează la presiunea pe buzunarele românilor. 

După apariția IRCC, în mai 2019, oamenii au avut de ales: fie rămâneau cu vechiul ROBOR, care creștea odată cu inflația, fie migrau spre IRCC, „vândut” de PSD ca o soluție miraculoasă pentru reducerea costurilor. Guvernul Dăncilă îndemna românii să facă trecerea la noul sistem de calcul cu încredere și promitea rate cu 18% mai mici

Toate creditele date de bănci după data menționată (mai 2019) includeau obligatoriu IRCC-ul. Atunci, Banca Națională a fost ceva mai rezervată, după principiul „nu există miracole”. Dar, chiar și așa, a acceptat situația și nu a intervenit nici măcar ulterior în piață, așa cum o face acum. 

La toate acestea se adaugă majorarea dobânzii de referință, scumpirea banilor, una din puținele soluții pentru domolirea inflației. Victime colaterale sunt, din nou, posesorii de credite cu dobândă variabilă. 

Perspectiva BNR: Înlocuirea ROBOR cu IRCC, „o decizie politică”. „Nu putem spune că e un indicator mai bun”

În vremuri calme, când prețurile nu o iau razna și inflația nu crește de la zi la zi, ROBOR sau IRCC dorm și aproape că nici nu știi că-ți stau în rată. Când cresc prețurile și se scumpesc banii, apar și își produc efectele. 

PressOne l-a întrebat pe Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, printre altele, cum și-a făcut instituția calculul atunci când a ales să majoreze dobânda de referință și dacă nu cumva IRCC-ul a fost doar o apă de ploaie. 

Dan Suciu participă la conferința de presă a lui Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, la sediul instituției din București, marți 9 august 2022. Inquam Photos / Gsorge Călin

Banca Centrală invocă războiul și scumpirile globale drept cauze ale creșterii ratelor, însă pare că uită că, în septembrie 2017, România era aproape de pragul ideal de inflație și că la acea vreme nimeni nu se gândea la un război la granițe. 


PressOne: Cum a gândit BNR alegerea pe care a făcut-o miercuri, respectiv creșterea dobânzii de politică monetară, pentru a tempera inflația, în detrimentul celor care au credite la bănci și care vor plăti rate mai mari? Cum a fost făcută această alegere?

Dan Suciu: E o preocupare ca aceste lucruri să fie bine echilibrate. De fapt nu e o alegere, e vorba de respectarea mandatului nostru, care presupune reacție împotriva inflației. Suntem obligați inclusiv de lege să reacționăm atunci când avem o inflație în creștere și, din păcate, presiunile inflaționiste continuă, mai mult decât le-am evaluat în primă instanță, în cursul verii. Nu au aceeași intensitate, evident, dar continuă și atunci obligația de a crește dobânda este indiscutabilă.

Ritmul de creștere a dobânzii și modul în care a făcut-o Banca Națională a fost unul care, evident, a ținut cont de impactul asupra creditelor populației și asupra creșterii economice. Nu face parte din mandatul nostru, dar nu putem să facem abstracție de aceste chestiuni. 

În consecință, pasul de creștere a dobânzii în România trebuie privit și în comparație cu alte țări. Până la urmă suntem într-o inflație regională sau europeană și atunci e bine să ne comparăm cu statele cu care avem politici asemănătoare: Polonia, Ungaria, Cehia. 

Față de aceste țări pasul nostru a fost ceva mai temperat, chiar dacă ferm. Preocuparea noastră față de inflație a fost la fel de puternică și acum ne uităm la rezultate. Am avut inflația cea mai mare în cursul anului trecut. Noi am plecat de la inflație mult mai mare decât în celelalte state, iar acum suntem cu o inflație mai mică decât în Polonia, Cehia, Ungaria. Dar și cu o dobândă de politică monetară ceva mai mică. 

PressOne: Câte credite cu dobândă variabilă, calculate în funcție de IRCC sunt active, în acest moment, în România? Și câte au rămas ancorate în vechiul indicator, ROBOR? 
Dan Suciu: Undeva la 350 de mii de credite sunt cu ROBOR, iar cu IRCC undeva la 400 de mii. 

PressOne: La acest moment, din perspectiva BNR, trecerea la un credit cu dobândă fixă e o soluție pentru cei care au împrumuturi cu dobândă variabilă luate la bănci?

Dan Suciu: Eu nu sunt în măsură să fac asemenea evaluări. Este o decizie personală, o decizie pe care o ia fiecare în raport cu băncile. Sigur că în primă instanță pare un răspuns pozitiv, dar să nu uităm că în ultimă instanță dobânzile vor varia. 

La un moment dat aceste dobânzi mari pe care le avem vor scădea. Cât de repede vor scădea, mi-e greu să spun, dar aceasta este intenția Băncii Centrale: de a avea la un moment dat o inflație în scădere și o dobândă real pozitivă, adică peste nivelul inflației.

PressOne: BNR și dvs., acum, arătați spre contextul regional, european și global, pe care îl invocați drept principală cauză a scumpirilor, inclusiv la credite. Însă v-aș întreba, chiar la nivel personal, cum explicați reculul României, de la o inflație de 1.79% în 2017 până la ce vedem astăzi? Vă întreb asta pentru că, până în 2020, factorii de presiune au fost interni, nu ca acum. 

Dan Suciu: Într-adevăr, au fost interni. Să nu uităm că România a avut cea mai mare inflație din Uniunea Europeană până anul trecut. Deci nu punem sub semnul întrebării, mai ales că asta a creat și o situație dificilă pentru Banca Centrală. 

Fondul intern de inflație s-a suprapus presiunii externe. Din perspectivă comparată, dacă spun că lucrurile arată bine, ar fi o blasfemie, pentru că evident că nu arată bine, în sine. Dar comparativ cu alte țări, situația e rezonabilă. 

Din 2017 s-au întâmplat multe lucruri. Nu uitați că România este țara cu deficitul bugetar aflat sub monitorizarea atentă a Uniunii Europene, cumva cel mai mare din Europa, de o grămadă de timp. 

PressOne: În traducere, sugerați practic că răspunsul trebuie căutat în altă parte, la guverne și factorii politici și nu la Banca Națională. Și totuși, BNR de ce nu a intervenit de atunci și de ce a ales o atitudine pasivă, când politicienii cheltuiau mai mult decât ne puteam, cu toții, permite? 

Dan Suciu: Din nou trebuie să judecăm în context internațional. Să nu uităm că suntem într-o Uniune Europeană cu o mișcare liberă a capitalurilor și cu comparații inevitabile între țări. 

Să nu uităm că am fost într-o perioadă în care era un concurs de scădere a dobânzilor: nu mai știam care Bancă Centrală scade mai repede. S-a ajuns și la dobânzi negative, dacă vă amintiți. În contextul acela BNR nu putea interveni să crească dobânzile. Ar fi dus la o întărire falsă a monedei naționale, care ne-ar fi dat complet peste cap. Lucrurile trebuie văzute în contextul acesta. 

PressOne: România a avut o inflație negativă, adică ieftiniri comparativ cu anul precedent, în 2015. A fost pentru prima dată când s-a întâmplat asta, de la căderea regimului comunist. Întrebarea mea viza anul 2018, când inflația deja creștea, insist, din cauze interne și crea deja dificultăți. 

Dan Suciu: În toată perioada aceasta, inclusiv în cursul pandemiei, am avut dobânzi negative. Dobândă zero la Banca Centrală Europeană. 

PressOne: Însă ROBOR a fost înlocuit de IRCC, în mai 2019. De ce a apărut acest IRCC, dacă nu din cauza inflației interne în creștere încă de atunci ? 

Dan Suciu: Nu putem vorbi de o presiune inflaționistă și să facem abstracție de circulația fondurilor. Nu poți să crești tu dobânda într-o țară, când ai inflație de 1,75% sau cât aveam, în contextul în care global dobânda era zero. În politica monetară există un acord și un principiu prin care trebuie păstrate proporțiile. Dacă ieși din rând fie ai o criză, fie provoci o criză.

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

PressOne: Insist. Criza se producea deja sub ochii noștri, în România, în perioada 2018-2020. O admite și BNR, în diferite conjuncturi. Reiau întrebarea: dacă nu era o criză și o presiune inflaționistă internă, atunci de ce a apărut IRCC în creditele românilor? 

Dan Suciu: Nu știu dacă putem vorbi de o „criză” când ne referim la inflația pe care am avut-o în urmă cu câțiva ani. Inclusiv deficitele bugetare pe care le aveam nu erau deficite de criză semnificativă, care să impună măsuri ultra speciale pentru o țară ca România, care avea printre cele mai reduse datorii publice din Europa. 

PressOne: De ce a fost înlocuit ROBOR de IRCC? 
Dan Suciu: A fost o decizie politică. Vă amintiți poate discursul politic de atunci. Noi considerăm că ROBOR este o expresie mai bună a pieței, pentru că el privește înainte. Privește ceea ce se întâmplă și așteptările din piață. IRCC-ul privește în urmă, ia niște calcule din urmă, care îl reașază. 

Veți vedea din păcate în perioada următoare o creștere semnificativă și a IRCC-ului. Din punctul acesta de vedere nu putem spune că e neapărat un indicator mai bun

PressOne: IRCC a fost o „decizie politică” și atât sau un răspuns într-un conflict între politicieni și Banca Națională a României, în urma căruia noi nu ne-am ales cu nimic? 

Dan Suciu: Nu știu, posibil. Noi am văzut-o ca pe o decizie politică ce s-a impus printr-un act al Parlamentului. 

PressOne: Vă citez o scurtă declarație dată de PSD redacției PressOne: Am venit și am susținut acest IRCC, care s-a dovedit, până în acest moment, o oportunitate pentru mulți din cei care au credite bancare.” Care e oportunitatea: un calcul mai corect față de oameni sau faptul că ratele le cresc cu întârziere și au timp să contempleze și să se pregătească pentru ce li se va întâmpla? 

Dan Suciu: Vă rog să-mi dați voie să nu fac comentarii pe declarații politice.

PressOne: Ce se va întâmpla cu creditarea în România, de astăzi, de când stăm de vorbă și până la finalul lui 2023? Cum va evolua creditarea în următorul an? 

Dan Suciu: Evident că va scădea, pentru că sunt dobânzi mai mari și costul creditării este implicit mai mare. Din păcate, este o situație pe care trebuie s-o anticipăm și s-o luăm în calcul.

PressOne: Care este cel mai sumbru scenariu luat în calcul de BNR?

Dan Suciu: Nu cred că trebuie să mergem atât de departe. Nu văd neapărat un scenariu sumbru. Sumbru este conflictul din Ucraina. Un război care să o ia într-o direcție fatală. Acela e scenariul sumbru, când nu mai contează deciziile economice.

Decembrie va aduce noi scumpiri 

PressOne: Se apropie luna decembrie. Încep deja să se manifeste factorii sezonieri. Chiar și un consum moderat în preajma Sărbătorilor, îmi permit să afirm că va contribui la creșterea și mai mare a inflației. În aceste condiții cât mai poate BNR să crească dobânda cheie? 

Dan Suciu: Tocmai de aceea am luat decizia de zilele trecute, pentru că vedem deja o ușoară creștere a inflației. E un ritm mai scăzut ca până acum, dar e totuși o creștere a prețurilor. Sigur că e influențată și de condițiile pe care le-ați susținut și dvs. și că se va adăuga și creșterea consumului din decembrie. 

Factorii sunt extrem de volatili, poate mai volatili ca niciodată. În consecință e foarte greu să facem prognoze pe termen mediu. Vom veni cu date noi în noiembrie, când se vor aduna mai multe date și vom putea face o poză ceva mai aplicată.

PressOne: E posibil să mai crească dobânda de referință anul acesta sau nu?  

Dan Suciu: Noi nu am dat semnale că am închis acest ciclu. Și nici că deschidem o cale clară de urmat pentru politica noastră. Vom vedea, în funcție de date. 

PressOne: BNR are vreo așteptare concretă la acest moment din partea guvernului? O anumită măsură sau mai multe măsuri concrete? 

Dan Suciu: Credem că este foarte important să păstreze deficitul bugetar în liniile adoptate la începutul anului. Să nu apară surprize neplăcute. Însă știm bine că la acest capitol e mereu o tentație și o preocupare

Credem că fondurile europene reprezintă o preocupare esențială și o oportunitate extraordinară. Putem evita recesiunea economică dacă folosim bine fondurile europene pe care România le are la dispoziție. 

PressOne: De ce nu se mai vorbește în România despre combaterea evaziunii fiscale, de exemplu?

Dan Suciu: Mi-e greu să vă răspund. Nu cred însă că acesta este marea problemă. Combaterea evaziunii presupune venituri suplimentare la buget, sigur că da. Ar fi o soluție bună, însă mi-e greu să comentez lucrurile care țin de alte instiuții.

PressOne: Închei cu un clișeu: ce mesaj are Banca Națională pentru cei peste 700 de mii de oameni care vor plăti rate substanțial mai mari la bănci? 

Dan Suciu: Nu am un mesaj, dar, dacă îmi dați voie, aș vrea să fac un comentariu. Nu plata ratelor va fi marea problemă. Cred că mai complicată pentru oameni va fi plata facturilor. Cred că atenția se duce spre facturi. Asta nu înseamnă că nu suntem conștienți că și ratele la bănci sunt o povară. Dar deocamdată nu am văzut mari restanțe la plata ratelor. Numărul creditelor neperformante nu a crescut semnificativ până în acest moment. 

Perspectiva PSD: „Am făcut un lucru bun” 

La momentul introducerii indicelui pentru creditele în lei cu dobândă variabilă, IRCC era la 2,33%, calculat trimestrial. La finalul trimestrului II din 2022, IRCC a ajuns la 4,06%, procent la care se adaugă, în rata finală, și marja băncii, de cel puțin 2%. Atât BNR, cât și nenumărați analiști economici, susțin că metoda de calcul a IRCC nu face altceva decât să amâne agonia celui împrumutat. 

Într-un fel e o păcăleală IRCC-ul. E o păcăleală pentru că el e stabilit uitându-te înapoi, când pe noi ne-ar interesa ce se întâmplă în viitor, nu ce-a fost acum șase luni sau un an. Atunci când faci un credit pe termen lung mai degrabă te-ar interesa și ar trebui să știi evoluțiile, nu să te lași înșelat de faptul că acum, în momentul ăsta, IRCC e la o anumită valoare sau că-l prinzi într-un moment scăzut”, comentează la PressOne analistul economic Aurelian Dochia, fost membru în consiliul de administrație a unei bănci comerciale din România. 

La PSD însă lucrurile se văd total diferit

„PSD a făcut un lucru bun. Am venit și am susținut IRCC, care s-a dovedit, până în acest moment, o oportunitate pentru mulți din cei care au credite bancare, susțin social-democrații, prin Radu Oprea, purtătorul de cuvânt al partidului. 

Calculele reprezentantului PSD sunt simple. Este IRCC încă sub ROBOR? Este. E răutăcioasă sau răuvoitoare orice altă perspectivă, în afara „succesului fulminant al IRCC”? Este. 

„IRCC crește, dar dacă ne uităm este încă mult sub ROBOR. Ceea ce arată că PSD a avut dreptate atunci când a propus ca modalitate de raportare IRCC-ul, pentru că este un procent mult mai mic decât ROBOR-ul. Nu înțeleg tonul acuzator la adresa PSD, când PSD a făcut un lucru bun”, explică Radu Oprea. 

Și tot dinspre PSD, faptul că IRCC se calculează cu întârziere comparativ cu ROBOR (prin urmare și creșterea ratei se produce după câteva luni) ar fi, de fapt, un avantaj, deși mișcarea e contrazisă ferm de analiștii economici. 

ROBOR este o chestiune care se va întâmpla. Mecanismul prin care se calculează ține de tranzacțiile pe care le fac băncile. IRCC vorbește despre trecut, despre ceea ce s-a întâmplat și se calculează pe baza tranzacțiilor efective, nu viitoare. Realitatea de zi cu zi arată că din momentul în care a fost introdus, întotdeauna a fost cu cel puțin două puncte procentuale sub ROBOR”, spune la PressOne Radu Oprea.

 

Radu Oprea susține o conferință de presă la finalul Ședinței Biroului Permanent Național al PSD, în București, 20 septembrie 2021. Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu

L-am întrebat pe social-democrat ce crede că ar trebui acum să facă românii care se trezesc cu rate mari, poate chiar duble. „Cel mai bun lucru pe care pot să-l facă este să meargă la bancă și să încerce o discuție directă, pentru ca banca să-i ofere o soluție potrivită pentru tipul de credit pe care îl are.”

Vinovați: tot cei care au luat creditele

În context, PSD arată spre BNR și în ultimă instanță dă vina indirect tot pe cei care au luat creditele, pentru că nu ar avea educație financiară. Împrumuturile se pot lua în dobândă fixă, pe toată durata rambursării lor sau variabilă. Mulți aleg dobânda variabilă, pentru că sunt costuri de moment mai mici, iar oamenii sunt tentați în mod firesc să rămână la final de lună cu mai mulți bani în buzunar. 

Politica monetară ține de Banca Națională. Crește BNR dobânda de referință, cresc și dobânzile băncilor. Sigur, dacă am fi fost prevăzători, dacă am fi avut educația financiară necesară, am fi mers pe un credit cu dobândă fixă.

Dar în momentul în care am luat creditul cu dobândă variabilă, ni s-a părut că e ieftin și ne-am bucurat. Un credit cu dobândă fixă luat acum cinci ani ar fi dat o situație foarte confortabilă, pentru majoritatea românilor”, reproșează PSD.

Chiar și așa, principalul partid la guvernare și cel mai bine clasat în sondaje susține că privește „foarte responsabil” ce se întâmplă pe piața creditelor. Radu Oprea invocă la PressOne alte două posibile soluții, în funcție de gravitatea problemelor financiare: reeșalonarea ratelor sau, în situații extreme, darea în plată, mândria senatorului Daniel Zamfir, unul din cei mai vocali critici ai BNR.

Deși pare un gest generos, până la urmă rămâi dator, iar datoria crește. Iar dobânda la datoria respectivă evident că va crește și mai mult. N- aș sfătui decât pe cineva care într-adevăr este într-o situație disperată să apeleze la astfel de măsuri”, clarifică, de la distanță, analistul economic Aurelian Dochia.

„Și asta poate fi o capcană sau o iluzie: discutăm la primăvară de faptul că mulți oameni și-au amânat ratele și se trezesc că în aprilie-mai vine un val de rate duble sau triple”, mai spune Aurelian Dochia.

Cel mai mare sprijin pe care îl acordă PSD românilor, inclusiv celor cu credite cu dobândă variabilă, concluzionează senatorul Radu Oprea, rămâne creșterea veniturilor. 

Că vorbim de salariul minim pe economie, că vorbim despre punctul de pensie, sunt și măsuri punctuale de sprijin, ați văzut că am aprobat în Senat ordonanța de urgență referitoare la energie, care vine să susțină aproape 90% dintre consumatorii casnici. La gaze există plafonare, indiferent de valoarea consumată. Deci sunt măsuri de sprijin pentru cetățenii României și lucrul acesta ne dorim să-l facem.


Datele oficiale arată însă că orice creștere de venituri produsă anul acesta în România a fost topită de scumpirile masive la toate categoriile de produse. 

Iar România rămâne pe ultimele locuri în Uniunea Europeană la capitolul educație financiară, după cum transmite chiar Asociația Română a Băncilor. Potrivit altor studii, nivelul de alfabetizare financiară din România nu depășește 8%, chiar dacă PSD este deja de ceva timp la guvernare. 

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...