Cum își imaginează primarii viitorul orașelor din România

Adrian Mihălțianu

Publisher

Majoritatea primarilor din România consideră că investițiile în infrastructură, sănătate și educație ar trebui să fie prioritare atunci când vine vorba de fonduri europene, conform unui studiu denumit Viitorul Orașelor, efectuat de UrbanizeHub. Acest lucru nu este, în sine, vreo surpriză. Totuși, rezultatele studiului arată lucruri interesante despre modul în care ar trebui reformată și finanțată administrația publică.

Circa 150 de primari de orașe din România au participat la campania Viitorul Orașelor în perioada 4 octombrie - 29 noiembrie, iar lor li s-au adăugat peste 1200 de reprezentanți ai societății civile. Este cea mai amplă consultare de acest gen de până acum, iar rezultatele arată câteva direcții majore care trebuie luate în discuție atunci când se vorbește despre reforma administrativă în România.

Dacă vreți, se poate spune că primarii și societatea civilă au pus deja în fața Guvernului o foaie cu cele mai importante direcții când vine vorba de alocarea fondurilor europene, de care autoritățile ar trebui să țină cont.

Întrebați care ar fi cel mai important lucru de care au nevoie în termeni de resurse pentru a absorbi mai multe fonduri sau pentru a utiliza aceste fonduri mai bine în 2021-2027, majoritatea au pus pe primul loc revizuirea legislației de achiziții, urmată de fonduri guvernamentale pentru co-finanțare și oameni în plus în administrație care să se ocupe de aceste fonduri.

Legislația de achiziții defectuoasă este cea care generează atât corupție, cât și mari întârzieri în absorbirea de fonduri europene, iată de ce orice reformă trebuie să pornească de la rezolvarea acestei probleme, pentru că de ea depinde însăși finanțarea reformării administrative a orașelor din România.

Strâns legată de problema legislației deficitare este problema planificării fondurilor europene pentru următoarea perioadă. Peste 66% dintre primari au considerat că este necesar ca acestea să fie alocate prin Programe Operaționale făcute pentru nevoile fiecărei regiuni - cu alte cuvinte, gândirea strategică trebuie să țină cont de regiuni, nu doar de unitățile administrative existente (oraș, județ).

Fondurile europene ar trebui să fie orientate spre proiecte comune între orașele mari și cele satelit, consideră mulți primari. Foto: Lucian Muntean

Primarii mai doresc ca fondurile europene alocate municipiilor să fie cheltuite parțial în proiecte comune cu UAT-urile (unitățile administrativ-teritoriale) învecinate - circa 52% ar fi de acord cu condiția să primească o alocare bonus pentru proiectele comune, în timp ce 43% nu pun condiții.

Acest lucru ar permite dezvoltarea coerentă a orașelor-satelit din jurul orașelor mari, dar și dezvoltarea integrată a zonelor agricole și industriale din jurul orașelor medii și chiar mici.

Cum vede societatea civilă viitorul orașelor din România

Cei 1200 de respondenți din partea societății civile (specialiști în urbanism, politicieni, reprezentanți de ONG-uri, arhitecți etc.) au oferit alte câteva elemente interesante în cadrul aceluiași studiu.

Rușii sunt foarte aproape de spargerea frontului și, în același timp, încă departe. Ce ar însemna un colaps al armatei ucrainene în regiunea Donbas

Cade frontul ucrainean? Sau a căzut deja? Din primăvara acestui an vin cu o frecvență aproape zilnică vești tot mai alarmante legate de situația din ce în ce mai precară a trupelor Kievului de pe linia frontului din Donbas, care înglobează greu încercatele regiuni Donețk și Lugansk din sud-estul Ucrainei. Cele două regiuni au reprezentat, de altfel, pretextul principal al invaziei ordonate de Vladimir Putin în februarie 2022, iar acum reprezintă principalul obiectiv strategic al Kremlinului.

Psihologii români nu sunt evaluați psihologic la intrarea în profesie. Verificarea periodică a sănătății lor mintale, doar o „obligație morală”

„Ce pârghii de monitorizare a bunelor practicii există după câștigarea dreptului de practică autonomă?”, s-a întrebat PressOne. 

O majoritate importantă (56.2%) consideră că fondurile europene ar trebui alocate pentru proiecte de coeziune, în care fiecare oraș din cele peste 300 are acces egal la resurse, în timp ce doar 43.8% au considerat că fondurile ar trebui orientate spre orașele competitive, care se pot constitui în poluri economice dinamice.

Este o tendință interesantă în contextul în care, în Europa, orașele competitive reușesc să atragă în mod disproporționat fonduri europene față de orașele în care reforma administrației bate pasul pe loc.

Peste 79% dintre respondenți consideră că fondurile europene ar trebui folosite în mod descentralizat, pentru că asta ar fi mai eficient, ceea ce nu este o surpriză. Surpriza apare atunci când sunt întrebați dacă România are nevoie de orașe puternice și competitive sau de investiții în agricultură - publicul este împărțit aproape la perfecțiune la jumătate - 50.6% versus 49.4%.

Asta arată, cel mai probabil, că primarii orașelor mici recunosc faptul că sunt dependenți de agricultură. Un viitor studiu ponderat în funcție de mărimea orașelor participante va face lumină în acest sens. România are nevoie de investiții masive în agricultură, cu precădere în mecanizarea acesteia, dar problema nu este neapărat la producția la hectar ci la faptul că țara noastră încă exportă produsele agricole drept materie primă, iar nu în produse prelucrate. Acestea din urmă ar genera sute de mii de locuri de muncă în special în orașele mai mici, actualmente defavorizate (fabrici de biscuiți, de conserve, de mezeluri, brânzeturi etc.).

Nu în cele din urmă, societatea civilă indică, într-un procent de 47.7%, că e nevoie de o reformă administrativă, dar ezită dacă să aleagă între una dintre soluțiile propuse: 36.1% arată că modelul actual cu 41 de județe, 103 municipalități, 217 orașe și 2861 de comune este birocratic, în timp ce doar 25.4% arată că sunt prea multe UAT-uri și doar 8.6% consideră că actualul model este eficient (procentele nu se cumulează).

Un studiu ulterior va arăta, cel mai probabil, care ar fi tipul de reformă administrativă care să fie atât pe placul primarilor cât și al societății civile. Deocamdată, Guvernul are la dispoziție un prim studiu de care să țină cont atunci când pornește conversația vitală despre reforma în administrația României.

Puteți vedea mai multe rezultate pe site-ul UrbanizeHub.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€