Cum își imaginează primarii viitorul orașelor din România

Majoritatea primarilor din România consideră că investițiile în infrastructură, sănătate și educație ar trebui să fie prioritare atunci când vine vorba de fonduri europene, conform unui studiu denumit Viitorul Orașelor, efectuat de UrbanizeHub. Acest lucru nu este, în sine, vreo surpriză. Totuși, rezultatele studiului arată lucruri interesante despre modul în care ar trebui reformată și finanțată administrația publică.

Circa 150 de primari de orașe din România au participat la campania Viitorul Orașelor în perioada 4 octombrie – 29 noiembrie, iar lor li s-au adăugat peste 1200 de reprezentanți ai societății civile. Este cea mai amplă consultare de acest gen de până acum, iar rezultatele arată câteva direcții majore care trebuie luate în discuție atunci când se vorbește despre reforma administrativă în România.

Dacă vreți, se poate spune că primarii și societatea civilă au pus deja în fața Guvernului o foaie cu cele mai importante direcții când vine vorba de alocarea fondurilor europene, de care autoritățile ar trebui să țină cont.

Întrebați care ar fi cel mai important lucru de care au nevoie în termeni de resurse pentru a absorbi mai multe fonduri sau pentru a utiliza aceste fonduri mai bine în 2021-2027, majoritatea au pus pe primul loc revizuirea legislației de achiziții, urmată de fonduri guvernamentale pentru co-finanțare și oameni în plus în administrație care să se ocupe de aceste fonduri.

Legislația de achiziții defectuoasă este cea care generează atât corupție, cât și mari întârzieri în absorbirea de fonduri europene, iată de ce orice reformă trebuie să pornească de la rezolvarea acestei probleme, pentru că de ea depinde însăși finanțarea reformării administrative a orașelor din România.

Strâns legată de problema legislației deficitare este problema planificării fondurilor europene pentru următoarea perioadă. Peste 66% dintre primari au considerat că este necesar ca acestea să fie alocate prin Programe Operaționale făcute pentru nevoile fiecărei regiuni – cu alte cuvinte, gândirea strategică trebuie să țină cont de regiuni, nu doar de unitățile administrative existente (oraș, județ).

Primarii mai doresc ca fondurile europene alocate municipiilor să fie cheltuite parțial în proiecte comune cu UAT-urile (unitățile administrativ-teritoriale) învecinate – circa 52% ar fi de acord cu condiția să primească o alocare bonus pentru proiectele comune, în timp ce 43% nu pun condiții.

Acest lucru ar permite dezvoltarea coerentă a orașelor-satelit din jurul orașelor mari, dar și dezvoltarea integrată a zonelor agricole și industriale din jurul orașelor medii și chiar mici.

Cum vede societatea civilă viitorul orașelor din România

Cei 1200 de respondenți din partea societății civile (specialiști în urbanism, politicieni, reprezentanți de ONG-uri, arhitecți etc.) au oferit alte câteva elemente interesante în cadrul aceluiași studiu.

O majoritate importantă (56.2%) consideră că fondurile europene ar trebui alocate pentru proiecte de coeziune, în care fiecare oraș din cele peste 300 are acces egal la resurse, în timp ce doar 43.8% au considerat că fondurile ar trebui orientate spre orașele competitive, care se pot constitui în poluri economice dinamice.

„E nevoie de o politică urbană adecvată pentru România şi nişte zone urbane funcţionale ca să creştem economic. E nevoie de o Românie Metropolitană care să fie construită în jurul unor oraşe puternice, dar care să cuprindă și zonele limitrofe. Oraşele sunt motoarele de dezvoltare economică şi ele trebuie stimulate nu doar prin fonduri europene, ci şi printr-o politică urbană adecvată nevoilor diferite.”Grațian Mihăilescu, UrbanizeHub

Este o tendință interesantă în contextul în care, în Europa, orașele competitive reușesc să atragă în mod disproporționat fonduri europene față de orașele în care reforma administrației bate pasul pe loc.

Peste 79% dintre respondenți consideră că fondurile europene ar trebui folosite în mod descentralizat, pentru că asta ar fi mai eficient, ceea ce nu este o surpriză. Surpriza apare atunci când sunt întrebați dacă România are nevoie de orașe puternice și competitive sau de investiții în agricultură – publicul este împărțit aproape la perfecțiune la jumătate – 50.6% versus 49.4%.

Asta arată, cel mai probabil, că primarii orașelor mici recunosc faptul că sunt dependenți de agricultură. Un viitor studiu ponderat în funcție de mărimea orașelor participante va face lumină în acest sens. România are nevoie de investiții masive în agricultură, cu precădere în mecanizarea acesteia, dar problema nu este neapărat la producția la hectar ci la faptul că țara noastră încă exportă produsele agricole drept materie primă, iar nu în produse prelucrate. Acestea din urmă ar genera sute de mii de locuri de muncă în special în orașele mai mici, actualmente defavorizate (fabrici de biscuiți, de conserve, de mezeluri, brânzeturi etc.).

Nu în cele din urmă, societatea civilă indică, într-un procent de 47.7%, că e nevoie de o reformă administrativă, dar ezită dacă să aleagă între una dintre soluțiile propuse: 36.1% arată că modelul actual cu 41 de județe, 103 municipalități, 217 orașe și 2861 de comune este birocratic, în timp ce doar 25.4% arată că sunt prea multe UAT-uri și doar 8.6% consideră că actualul model este eficient (procentele nu se cumulează).

Un studiu ulterior va arăta, cel mai probabil, care ar fi tipul de reformă administrativă care să fie atât pe placul primarilor cât și al societății civile. Deocamdată, Guvernul are la dispoziție un prim studiu de care să țină cont atunci când pornește conversația vitală despre reforma în administrația României.

Puteți vedea mai multe rezultate pe site-ul UrbanizeHub.