Că România e în urmă la reciclare se vede și cu ochiul liber: trăim într-o țară îngropată în gunoaie la propriu, fie că vorbim de mediul urban, de rural sau de păduri și râuri.

Nu e doar o chestie de estetică, ci în primul rând una de sănătate. În plus, poate acum, mai mult ca oricând, autoritățile ar trebui să se implice cu mai mult avânt în a stimula reciclarea, având în vedere că în Planul Național de Redresare și Reziliență, care ar trebui să aducă României 29,2 miliarde de euro, un capitol important este cel referitor la „Managementul deșeurilor”, cu un buget prevăzut la 1,2 miliarde de euro.

Cum stă România la capitolul reciclare / colectare separată?

Raul Pop, expert în deșeuri și director programe la Asociația ECOTECA îmi spune că, din păcate, de ani buni, „ne batem” pe ultimele locuri din UE la capitolul reciclare, iar media națională este de 14% din totalul deșeurilor generate, în timp ce în UE s-au reciclat 48% din deșeurile municipale în 2020.

„Avem de recuperat foarte mult într-un timp foarte scurt. România ar fi trebuit să ajungă în 2020 la un grad de reciclare de 50%. Bineînțeles, am ratat această țintă și probabil vom rata și ținta impusă de UE pentru 2030 – de 60% reutilizare și reciclare a deșeurilor municipale, dacă nu vom reuși să extindem la nivel național un sistem unitar, funcțional de colectare separată a deșeurilor generate de populație”, spune Raul Pop. 

Și Teodora Ghenciu, fondatoare eEco.ro, platformă de soluții sustenabile pentru oameni și companii, confirmă că România stă prost la capitolul reciclare. 

„Oficial reciclăm în jur de 14%. Neoficial, 9%. Adică incredibil de puțin, față de țintele la care suntem obligați să ajungem și pe care ni le-am asumat, respectiv 55% până în 2025. Asta vine la pachet cu două costuri mari. Sănătatea noastră, pentru că tot ce nu reciclăm merge la incinerare sau la groapa de gunoi. Deci, tot fumul ăla și toate gazele toxice ajung până la urmă în plămânii noștri. Banii noștri. Pentru că nerespectarea acestor ținte de reciclare aduce amenzi pentru România. Iar amenzile sunt plătite din banii contribuabililor. Că din altă parte de unde?”, spune Teodora Ghenciu. 

Cum ar trebui, însă, colectate separat deșeurile, pentru ca efortul să nu fie inutil?

Însă întregul proces nu e deloc atât de simplu. Tot ea ne spune că ideal ar fi să putem arunca plastic la plastic, sticlă la sticlă, hârtie la hârtie, iar colectorii să le ridice, la fel, pe categorii. 

„Realitatea ne arată însă că acolo unde se colectează separat, se colectează de multe ori amestecat, toate materialele reciclabile la un loc. Urmând ca abia apoi, la stația de sortare, cineva să le separe pe categorii: plastic, metal, hârtie, sticlă. Dar, la cât de gravă e situația în România la capitolul reciclare, zicem «mulțumesc» că se face măcar atât. Dacă suntem însă în situația semi-fericită în care noi aruncăm separat și se și colectează separat, tot ar mai fi niște reguli de urmat ca să creștem șansele de reciclare.” 

Trei lucruri pe care le trebuie să le știm înainte de a colecta selectiv deșeurile

1. Atunci când cumpărăm, ar trebui să ne gândim dacă ambalajul produsului respectiv poate fi reciclat sau nu

„Dar pentru asta e nevoie să cunoaștem realitățile din stațiile de sortare și reciclare din țara noastră. Și câtă lume le știe? De exemplu, cele mai multe cutii mici de plastic, de iaurturi, creme, siropuri, sosuri, nu ajung să fie reciclate, pentru că atunci când sunt puse pe stația de sortare, scapă. Sunt prea mici și cad.

Am fost acum câteva luni în vizită la o astfel de stație și am văzut cu ochii mei. Dar se pot convinge și oamenii, cu ochii lor, pentru că am și filmat acolo și am pus imaginile pe canalul meu de YouTube”, spune Teodora.  

Ea mai spune și că toate pungile care sunt făcute din mai multe tipuri de materiale, plastic și hârtie, aluminiu și plastic, au aceeași soartă.

Nu ajung să fie reciclate. Vezi exemplul punguțelor cu mâncare pentru pisici, tuburilor de pastă de dinți și câte și mai câte. 

2. Un ambalaj reciclabil trebuie golit și spălat înainte de a fi aruncat, (pentru a nu contamina și celelalte deșeuri reciclabile)

„Foarte important, chiar dacă ambalajul e perfect reciclabil, adică nu conține materiale amestecate și e și suficient de mare încât să nu cadă de pe banda de sortare, de cele mai multe ori e murdar. Iar sortatorii îl dau la ars. Ca să nu compromită un lot întreg pe care urmează să îl ducă la reciclatori, care ar putea să le respingă la rândul lor marfa pe care s-au chinuit să o separe sau să le ofere prețuri mai mici pe ea”, spune Teodora.

Adevărul e că sunt atât de multe reguli care ar trebui să se întâmple concomitent pentru ca un ambalaj să poată fi reciclat, încât ajungem foarte ușor la concluzia că soluția la problemele de mediu pe care le avem nu este, de fapt, reciclarea, așa cum susține și Teodora.  

„Soluția este să evităm ambalajele, pe cât posibil, din start. De când ne ducem la cumpărături. Sau, și mai bine, de când ne planificăm să ne ducem la cumpărături. Adică să cumpărăm cât mai mult vrac, vărsat, să punem în propriile cutii, borcane, recipiente refolosibile pe care le avem pe acasă. Și atunci când nu putem face asta, măcar să căutăm ambalaje care să arate că ar putea fi reciclate. Hârtie, plasticul cel mai simplu, transparent, de tip PET, sticlă, aluminiu, de dimensiuni cât mai mari.” 

3. Trebuie să presăm ambalajele voluminoase (spre exemplu, sticle de plastic, cutii de carton), pentru a reduce volumul din containere și vehiculele de transport și să încercăm să le separăm cel puțin pe 4 fracții (hârtie, plastic, metal, sticlă)

Și Raul Pop ne spune că în primul rând e important să încercăm să colectăm separat cât mai multe categorii de deșeuri, nu doar ambalaje.

„Și să încercăm să le refolosim, reparăm, donăm înainte de a le arunca pur și simplu la gunoi. Și aici mă refer la textile, echipamente electrice și electronice, piese de mobilier și alte lucruri pe care le avem uitate prin locuință sau la birou și pot fi folosite de altcineva”, spune el.

Însă tot el susține și că, din păcate, după 11 ani de la obligație legală care impune implementarea sistemului de colectare separată la nivel național pe minimum 4 fracții (hârtie, plastic, metal, sticlă), încă mai sunt foarte multe localități unde nu este implementat acest sistem nici măcar de către autoritățile publice, inclusiv București (cu mici excepții sub formă de proiecte pilot în unele sectoare).

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Vrem să continuăm să investigăm pe probleme de mediu și să contribuim la o mai bună educare a publicului cu privire la grija față de natură. Dar o putem face doar cu ajutorul tău. O mică donație contează enorm! O poți face aici. Îți mulțumim!

Redacția PressOne

„Prin urmare, cetățenii care vor să colecteze separat trebuie, de cele mai multe, ori să se descurce singuri – fie să caute un punct de colectare în proximitatea locuinței sau biroului, fie să solicite primăriei să amplaseze containere de colectare separată și să încheie contracte de colectare separată cu Asociația de proprietari (conform obligațiilor legale) sau să le transporte la containerele stradale sau din magazine (acolo unde există).

Spre exemplu, pot găsi mai multe puncte de colectare aflate în proximitatea lor pe https://hartareciclarii.ro/  sau https://www.colectaredeseuri.ro, în timp ce clarificări ale cadrului legal, al obligațiilor celor responsabili sau al tendințelor europene pot fi găsite pe www.ecoteca.ro, explică Raul Pop.

„Chiar dacă uneori deșeurile reciclabile sunt amestecate în momentul ridicării de către firmele de salubrizare, nu este foarte grav, fiindcă ele sunt separate ulterior în cadrul stațiilor de sortare pe 10-15 categorii (doar ambalajele din plastic sunt sortate pe cel puțin 5-6 categorii).

Important este ca reciclabilele să nu fie amestecate cu deșeurile biodegradabile (de exemplu, cu resturi alimentare). Unele firmele de salubrizare apelează de obicei la acest compromis – amestecarea deșeurilor reciclabile – pentru a reduce costurile de transport”, completează Raul.  

O schimbare vizibilă s-ar putea întâmpla abia peste un an, odată cu intrarea în vigoare a Sistemului de Garanție – Returnare

O mare parte dintre ambalajele de la magazin trebuie să se întoarcă, odată cu începerea funcționării Sistemului de Garanție – Returnare, așteptat cu atâta nerăbdare de către noi toți, acel sistem prin care noi toți ne dorim să returnăm ambalajele goale de băuturi – și nu numai, ci putem include aici si borcane, tetrapack-uri, ambalaje de plastic pentru cosmetice și articole de igienă etc. – la magazinul cel mai apropiat, în schimbul unei garanții de 50 de bani care ne-a fost reținută când le-am cumpărat.

Acela este momentul, prevăzut în legislație că va surveni la 1 decembrie 2023, din care vom începe să nu mai vedem PET-uri abandonate prin te-miri-ce locuri din natură și de pe la marginea localităților românești”, spune Raul. 

PressOne a realizat recent un material pe acest subiect din care reieșea, însă, că acest sistem are șanse mici să fie pus la punct în viitorul apropiat.

Citește și: Cât de aproape e România de implementarea sistemului „garanție-returnare” pentru sticlă, plastic și metal?

Cum se desfășoară, în realitate, procesul de colectare selectivă? Mărturia unui bucureștean

Dragoș Aliciu locuiește în sectorul 6 și unul dintre printre puținii oameni pe care-i știu că practică colectarea separată în mod corect. Dragoș și-a creat un obicei din a spăla ambalajele înainte de a le colecta separat de restul gunoiului menajer.   

„E mai nasol, că mai ții borcane și alte ambalaje pe lângă chiuvetă, până se usucă”, spune Dragoș. „Nu am recipiente speciale, ca alea de la Ikea, pentru reciclat. La noi (bloc din Drumul Taberei) se colectează carton, aluminiu, plastic în același loc și atunci și eu am făcut un singur recipient – o cutie cu capac de la Pepco.” 

„Toată lumea aruncă în ele și, din păcate, și alte lucruri care nu sunt reciclabile. Sacii vin de la Urban și am înțeles că în schimbul colectării scade factura de salubrizare. Oarecum, așa a fost toată lumea sigură că ceva se va întâmpla cu aceste produse de reciclare – dacă Urban lasă la bani, sigur nu se pierd”, adaugă Dragoș. 

La început a fost sceptic, dar acum se arată surprins că la el în bloc lumea chiar strânge și adună câteva zeci de saci plini cu diverse reciclabile în fiecare săptămână.

În tot acest proces de colectare selectivă există și plusuri și minusuri.

„Am devenit mult mai conștient de resursele pe care le consumăm. O simplă vizită la Mega sau chiar în piață îți generează câteva zeci de recipiente, ambalaje, cartoane, cartonașe, caserole de plastic etc. Știu că nu sunt neapărat o parte din schimbare, dar am sufletul mai împăcat știind că de la noi din casă se reciclează cam 90% din ce producem în categoriile de reciclare. Ca minusuri, da, e puțin neplăcut să stai să speli conserve de ton de la pisică și humus pe care altfel le-ai fi aruncat liniștit, fără să mai dai doi bani pe ele. Până se usucă e și un mic dezavantaj estetic, că stai cu ele, până le poți duce în cutia de depozitare.”

Există mai multe puncte de colectare selectivă în București. Le găsiți pe https://hartareciclarii.ro/  sau https://www.colectaredeseuri.ro.

Cu toate acestea, chiar și Dragoș recunoaște că nu știe dacă unele ambalaje de plastic ajung să fie reciclate sau nu. „Adun tot ce înseamnă plastic.” Mai spune și că nu e conștient de vreo comunicare directă a autorităților în acest sens și că nici nu a văzut vreun spot TV care să-i educe în acest sens pe români. S-a apucat să colecteze separat după ce a aflat de treaba asta de la prieteni din străinătate sau de la alți colegi de muncă. 

Dragoș face acest lucru dintr-un pur simț civic, nu pentru beneficii financiare. E de părere că sumele de bani și stimularea financiară a oamenilor în direcția reciclării sunt insuficiente.

„0,02 bani / recipient întreg sau ceva similar. Adică eu ar trebui să țin bidonul de 5L, doza de bere, PET-ul de apă în perfectă stare și să merg cu cantități mari (cam 2 bidoane de 5 litri la 2 zile). După 50 de astfel de recipiente ai 1 leu ca bon valoric la Mega Image. Iar la Kaufland dădeau reduceri la vinul săptămânii și alte prostii.

Pentru mine personal, exercițiul colectării separate a fost unul de conștiință – mă doare sufletul să văd atât, dar atât de mult plastic aruncat, dar e și un antrenament util pentru momentul în care colectarea gunoiului nu se va mai face în pubele, nu prin tobogan”, mai adaugă Dragoș. 

„La nivel declarativ, cetățenii sunt dispuși să colecteze separat; important este să fie  asigurate condițiile care să-i determine să facă acest efort”

„Educația românilor se regăsește, bineînțeles, în procentul mic de reciclare. Dar să nu uităm de celelalte părți implicate în acest proces, poate cele mai importante, de fapt. Autoritățile locale, garda de mediu, firmele de salubritate, de colectare, de procesare. Educația se face în primul rând prin oferirea soluțiilor, infrastructură și informație.

Ori noi încă mai avem blocuri în capitala țării, unde oamenii aruncă gunoiul pe ghenă, de la etajul nouă. Ca să nu mai vorbim despre încă prea multele cartiere sau chiar localități întregi unde nu se separă nimic. Unde totul merge direct la groapa de gunoi. Sau și mai rău… în pădure, câmp sau pe malul râului”, spune Teodora Ghenciu.   

Și Raul Pop susține că în ultimii ani au fost realizate diverse studii care se bat „cap în cap” – unele arată că românii sunt informați în ceea ce privește colectarea separată a deșeurilor, altele nu.

„Cel mai bun exemplu, un studiu recent realizat de Ecotic, o organizație de transfer de responsabilitate a producătorilor de echipamente electrice, arată că 10,5% din echipamentele de mici dimensiuni aflate în casele românilor sunt păstrate chiar dacă sunt nefolosite sau stricate și doar 29% din cetățeni cunosc un punct de colectare pentru deșeuri electrice și electronice.

În general, la nivel declarativ, cetățenii sunt dispuși să colecteze separat; important este să fie asigurate condițiile care să-i determine să facă acest efort.

„Să fie asigurată infrastructură de colectare în proximitatea locuinței, să fie informați despre programul de colectare, categoriile de deșeuri colectate și, mai ales, să existe o comunicare transparentă din partea autorităților locale cu atribuții în administrarea deșeurilor, a firmei de salubrizare și, acolo unde există, a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Gestionarea Deșeurilor, care să ofere încredere oamenilor că deșeurile ajung să fie reciclate și nu la gropile de gunoi sau, și mai rău, abandonate în natură”, spune Raul. 

Abia după asigurarea acestor condiții putem discuta și de măsuri de coerciție – taxe, amenzi, costuri suplimentare – pentru cetățenii, instituțiile sau companiile care nu vor să pre-colecteze separat propriile deșeuri.



Colectarea separată și reciclarea ambalajalelor reprezintă una dintre soluțiile prin care fiecare dintre noi poate contribui la combaterea schimbărilor climatice. Mai multe detalii pe www.ziuasustenabilitatii.ro , un demers al Ambasadei Sustenabilității în România (ASR) pentru conștientizarea urgenței climatice în care ne aflăm.

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.