ZOO București / Foto: Inquam Photos - Bogdan Buda

Cum au încercat niște parlamentari români să dea animalele din grădinile zoologice către vânătoare, circ sau sacrificare

La sfârșit de 2020 și început de 2021, mai mulți parlamentari din PNL, PSD, PMP și UDMR au inițiat două proiecte legislative care ar fi permis grădinilor zoologice să dea animalele „în surplus” către circ și vânătoare sau să le vândă pentru sacrificare. 

Intrigați de succesiunea rapidă a două proiecte cu același text, aceeași expunere de motive și inițiatori comuni, am vrut să aflăm de la ce a pornit totul și dacă problemele semnalate există cu adevărat. 

Am descoperit că nicio grădină zoologică din România nu are animale în surplus, că niciuna nu a fost întrebată dacă un astfel de proiect de lege ar avea sens, dar și că majoritatea semnatarilor proiectului sunt implicați în afaceri din sectorul zootehniei.


Conform Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (ANPM), în România funcționează la ora actuală 28 de grădini zoologice, din care 25 sunt autorizate, una este în curs de autorizare, iar două sunt neautorizate. 

Dacă răsfoiești paginile virtuale sau fizice ale publicațiilor naționale și locale, problemele acestora variază de la o grădină la alta. Unele-s numite lagăre din cauza lipsei de spațiu și a condițiilor necorespunzătoare. Altele stârnesc controverse după ce în spațiul public apar fotografii cu animale subnutrite și bolnave

Drept urmare, unele sunt închise temporar pentru renovări masive după ani de subfinanțare – cum s-a întâmplat la Timișoara, sau închise permanent, după ce populația a hotărât că spațiul respectiv ar fi mai util dacă ar fi transformat în parc – cum s-a întâmplat la Piatra Neamț.

Femelă de bufniță polară la Zoo Sibiu. Foto: Liviu Todescu

Cu toate acestea, la sfârșitul legislaturii trecute, șapte parlamentari din PNL, PMP, PSD și UDMR au hotărât că cele mai mari probleme ale grădinilor zoologice din România sunt „existența animalelor în surplus” și ”calitatea genetică scăzută a exemplarelor”.

Potrivit aleșilor, ele ar fi cauzate de înmulțirea necontrolată a animalelor în captivitate, fapt ce ar genera suprapopulare, care, la rândul ei, s-ar repercuta „negativ asupra taliei și comportamentului” animalelor ce trăiesc în condiții de stres și presiune. 

Soluția celor șapte politicieni? Ca, printr-un proiect de modificare a legii grădinilor zoologice și acvariilor publice, animalele în surplus să fie folosite „pentru popularea/repopularea complexurilor de vânătoare, manejurilor și circurilor sau vândute pentru sacrificare unităților autorizate în acest sens”. 

Exploatarea animalelor în circuri era interzisă deja prin legea 171/2017 (excepție fac câinii, caii, unele specii de păsări exotice granivore și a animalelor folosite în delfinarii sau acvarii). Cei șapte parlamentari au făcut un proiect de lege ignorând o altă lege pe care o votaseră cu doar câțiva ani în urmă. 

„Calitatea genetică a efectivelor scade în timp datorită faptului că presiunea numerică, care generează competiție acerbă pentru hrană și spațiu este agravată de probabilitatea reproducerii și transmiterii genelor și de către exemplare degenerate care în condiții normale nu s-ar reproduce. Reducerea numerică și selecția nu se poate face decât prin intervenție antropică. 
Prin propunerea legislativă inițiată se oferă posibilitatea grădinilor zoologice de a reduce presiunea exercitată de suprapopularea țarcurilor cu unele specii de animale sălbatice, atât din punct de vedere a speciilor (sic!) ce fac obiectul acestor situații, cât și din punct de vedere economic. Apare în acest sens posibilitatea de valorificare a excedentului populațional cu efecte pozitive asupra efectivelor de animale rămase, cât și asupra activității economice a grădinii zoologice respective”

Expunerea de motive a proiectului de lege

Limbajul folosit în document prezintă măsurile într-o lumină pozitivă, ca pe un gest nobil. Grădinile zoologice au o problemă cu suprapopularea, spun cei șapte, fapt ce cauzează suferință animalelor, deci soluția pentru a reduce suferința e să dai exemplarele „în surplus” către circ, vânătoare sau sacrificare. Iar pentru grădini este o ocazie excelentă de a face un ban în plus.

Win-win

Proiectul de lege care nu vrea să moară

Cei șapte inițiatori ai legii sunt Niţă Nicu, Păle Dănuţ și Roman Ioan Sorin de la PSD, Calotă Florică Ică de la PNL, Magyar Loránd-Bálint de la UDMR și Movilă Petru și Simionca Ionuţ de la PMP. Pe site-ul Camerei Deputaților, proiectul apare trimis către Senat, unde figurează „clasat” conform unei hotărâri din 30 decembrie 2020, adică inițiativa urmează să își continue procedura în actualul Parlament. 

La câteva luni după alegerea legislaturii actuale, în martie 2021, a apărut o nouă inițiativă, cu același text și aceeași expunere de motive. Inițiatori sunt doi parlamentari PNL, Calotă Florică Ică și Maria Stoian, ambii reprezentanți ai județului Teleorman. Cel dintâi s-a aflat printre semnatarii primei încercări de modificare a legii grădinilor zoologice și acvariilor publice. 

Dromader la Zoo Băneasa. Foto: Lucian Muntean

Acest al doilea proiect a atras rapid atenția și mânia opiniei publice, astfel că, la câteva zile după depunere, PNL Teleorman a emis un comunicat de presă în care a anunțat că cei doi parlamentari liberali au hotărât să retragă inițiativa.

De altfel, Ionel Dancă, purtătorul de cuvânt al Partidului Național Liberal, a declarat pentru PressOne că proiectul n-a fost discutat în partid și nici n-a beneficiat vreodată de susținerea sa.

Intrigați de succesiunea rapidă a două proiecte cu același text, aceeași expunere de motive și inițiatori comuni, am vrut să aflăm de la ce a pornit totul, dacă problema semnalată există cu adevărat și dacă soluția propusă spre rezolvarea ei este validă. 

Inițiatori: problema a fost semnalată de grădinile zoologice

Primul pe care am încercat să-l contactăm a fost deputatul PNL (fost ALDE) Calotă Florică Ică, a cărui semnătură se află pe ambele proiecte de modificare a legii. L-am sunat, i-am trimis email, i-am scris și pe WhatsApp, dar, până la ora publicării acestui articol, n-a dat niciun răspuns, deși pe WhatsApp apare că mesajele au fost recepționate și citite.

O (lipsă de) reacție curioasă, ținând cont că, în martie, când o jurnalistă de investigații din Teleorman a scris despre proiectul său, s-a arătat foarte revoltat de faptul că jurnalista nu i-a solicitat un punct de vedere înainte de a publica articolul. 

Următorul pas a fost să-i contactăm pe inițiatorii proiectului original, cel din legislatura trecută. Primul care a răspuns la telefon a fost Magyar Loránd-Bálint, deputat UDMR de Satul Mare. Potrivit acestuia, ideea ar fi venit de la Petru Movilă, fost deputat PMP de Iași, care i-ar fi spus că anumite specii suprapopulează grădinile zoologice.

Interesant e că în 2017, când s-a votat interzicerea exploatării animalelor în circuri, același Petru Movilă s-a aflat printre parlamentarii care s-au abținut, alături de alți 11 colegi din PMP, inclusiv Ionuţ Simionca.

„Dânsul a venit cu o problemă de la el de acasă, din Iași. Nu mai țin minte exact, a zis că au probleme la grădina zoologică, n-au ce să facă cu surplusul de animale, din punct de vedere genetic se deteriorează efectivul de animale deținute la ei. S-a făcut referire la specii precum lupul, de păsări”, a declarat parlamentarul într-un interviu telefonic acordat PressOne

În Iași nu există, la ora actuală, o grădină zoologică 

Ciudat este și faptul că n-a fost consultat niciun expert din domeniu în momentul în care a fost redactat proiectul de lege. Bálint susține că, de regulă, consultarea experților se face cu ocazia dezbaterii inițiativei legislative în comisie, când conținutul legii poate fi modificat sau nu, în funcție de observațiile pe care le fac aceștia.

Cum ar veni, mai întâi identifici așa zisa problemă, apoi oferi soluții, iar abia la final încerci să afli ce au de spus oamenii care chiar se pricep. 

Întrebat dacă soluția la problema identificată de Movilă ar putea fi oferirea animalelor „în surplus” către vânătoare, circ sau sacrificare, politicianul UDMR a spus inițial că da, poate fi. Apoi s-a gândit mai bine și a adăugat că ideea nu era să fie omorâte exemplarele în plus din grădini, ci să fie redate, într-un fel sau altul, naturii. 

Lupi la Zoo Băneasa. Foto: Lucian Muntean

„Dacă ajung să fie date la structuri de vânătoare, nici nu este sigur că o să fie omorâte, ajung în natură animalele respective, știm amândoi acest lucru. Eu sunt din Satu Mare, nici nu am grădină zoologică în județul meu, de meserie sunt medic veterinar, nici nu sunt vânător, nu dețin permis de vânătoare, nu o să am în viața mea, că nu sunt adeptul vânătorii. 

Eu sunt adeptul ca animalele, dacă există un surplus, să fie redate în habitatul lor și să trăiască o viață normală. Eu cam de aceea am semnat această inițiativă, nu ca să fie omorâte, nu să ajungă în consumul uman, ar fi o tâmpenie acest lucru. Într-adevăr, se poate înțelege și așa din lege”, a precizat parlamentarul. 

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Ca urmare a conversației cu Bálint, următorul parlamentar contactat de PressOne a fost Petru Movilă, fostul deputat PMP.

Potrivit politicianului ieșean, proiectul a apărut în urma unor solicitări venite dinspre grădinile zoologice din țară. Care grădini? N-a știut să spună (cum n-a știut să spună nici la ce specii există problema), pentru că nu era la birou când l-am sunat prima oară.

Ne-a rugat să revenim după o săptămână, ca să aibă timp să verifice prin dosare și emailuri. Când am revenit, ne-a comunicat că nu mai găsește solicitările grădinilor zoologice, dar ne va da de știre imediat cum le va găsi. Până la ora publicării acestui articol, Petru Movilă n-a mai dat niciun semn de viață.

Dacă în legătură cu autorii exacți ai solicitărilor nu ne-a putut lămuri, a putut totuși să dea câteva detalii importante despre ce justificări ar fi oferit grădinile zoologice respective. 

„Ideea de bază a fost de a reglementa pentru ca grădinile zoologice să poată să funcționeze. Dacă într-un an apăreau zece maimuțe, fazani, potârnichi, ce mai creșteau ei pe acolo, e clar că ieșeau din norma prevederilor bugetare locale, de alocări de bani de la consiliile locale. N-aveau soluții, trebuiau să stea înghesuite, fără hrană suficientă alocată, nu se dezvoltau normal, pentru că n-aveau nici spațiu, nici alimente și nici tratamente medicale. Soluția din lege e să le dai spre alte instituții, spații abilitate, ONG-uri care pot să aibă grijă de ele și sunt autorizate pentru asta. 

Leoaică la Grădina Zoologică din Galați. Foto: Ovidiu Iordachi / Inquam Photos

Și într-un parc natural ai voie, există reglementări pentru a crește anumite animale. Administratorul parcului, dacă se înmulțesc urșii, râșii, vulpile, mistreții, are la dispoziție reglementări multiple pentru  a acționa asupra anumitor animale care distrug proprietățile oamenilor sau intră în spațiul locuit de ei”, a declarat fostul parlamentar pentru PressOne.  

În cea ce privește posibilitatea ca animalele în surplus să fie vândute pentru sacrificare, Movilă susține că scopul final nu era neapărat ca animalele să ajungă în farfuriile oamenilor, ci, dacă erau bolnave sau bătrâne, puteau deveni hrană pentru specii carnivore aflate în captivitate. 

Grădinile zoologice: problema nu există și, chiar dacă ar exista, nu uciderea animalelor este soluția

Dacă Movilă n-a putut să spună ce grădini zoologice au solicitat o astfel de măsură, le-am contactat noi. În primul rând, ne-a interesat dacă problema animalelor în surplus există cu adevărat. Răspunsurile primite sunt aproape trase la indigo:

„Grădina Zoologică din Hunedoara nu a avut niciodată problema surplusului de animale.”
„Grădina zoologică Târgu Mureș nu a avut și nu are probleme cu surplusul de animale – pentru aceasta există schimburile de animale din grădini zoologice.”
„Vă informăm că grădina zoologică Roman nu s-a confruntat cu nici una dintre situațiile despre care faceți vorbire în e-mailul dumneavoastră.”
„Grădina Zoologică din Galați nu a avut probleme legate de animale în surplus.”
„Grădina Zoologică din Oradea nu are o problemă cu animalele în surplus.”
„La Zoo Sibiu animalele sunt înmulțite raționat și controlat, iar surplusul a fost direcționat către alte grădini zoologice.”

Personal, consider că e de-a dreptul odioasă posibilitatea de a valorifica animalele în surplus din grădinile zoologice prin vânzarea către circuri, pentru activități de vânătoare sau sacrificarea lor. Grădina Zoologică din Ramnicu Valcea nu s-a confruntat cu problema animalelor în surplus”, ne-a transmis un reprezentant al grădinii zoologice din Râmnicu Vâlcea.

Urs la Grădina Zoologică din Galați. Foto: Ovidiu Iordachi / Inquam Photos

La fel au sunat și răspunsurile grădinilor zoologice din Rădăuți, Ploiești, Timișoara, București și Pitești.

Așadar, potrivit grădinilor zoologice care au răspuns întrebărilor PressOne până la ora publicării articolului, problema animalelor în surplus nu există, cum nu există nici cea a „calității genetice scăzute”. De asemenea, toate grădinile contactate ne-au transmis că n-au avut nicio discuție pe aceste teme cu vreunul dintre inițiatorii celor două proiecte de lege. 

„Formulările astea cu «scade calitatea genetică» sunt făcute de niște oameni care chiar nu au noțiuni serioase de specialitate. O astfel de expunere de motive denotă totală lipsă de experiență în domeniu”, crede Mate Csaba, președintele Federației Grădinilor Zoologice din România și director al grădinii zoologice din Turda.

Mate Csaba spune că, din cunoștințele sale, niciunul dintre administratorii de grădini zoologice din țară n-a purtat discuții cu aleșii sau foștii aleși puși pe schimbat legea. Totodată, Csaba confirmă faptul că problema expusă în inițiativă nu există și chiar dacă ar exista la proporții ce ar cere rezolvarea ei prin modificarea legii, soluția nu e să iei animalele și să le dai către vânătoare, circ sau sacrificare. 

„Contravine total menirii și misiunii unei grădini zoologice. Nu există surplus și suprapopulare, pentru că reproducerea e controlată și așa ceva nu trebuie să fie o problemă. Nu e la voia întâmplării ce se întâmplă acolo. Și ideea unei grădini nu e să facă bani din înmulțirea animalelor. Noi facem educație, conservare, cercetare, recreere.

Prima mea întrebare, când am văzut proiectele, a fost «ce interes au acești domni?». Că am văzut întrebarea dumneavoastră, dacă cineva a luat legătura cu noi sau care este ideea de a face așa ceva. Avem o federație a grădinilor zoologice și noi ne ocupăm de toate aspectele astea, inclusiv pentru controlul reproducției.

Ceva care reglementează funcționarea grădinilor trebuie să vină de la noi. Într-adevăr, mai demult avea Brăila o problemă cu înmulțirea felinelor, dar Vier Pfoten, un ONG, a ajutat să ducă mai multe animale într-un parc, o rezervație din Africa. Dar nu așa se face, să vindem animale. E absurd, într-o grădină zoologică nu înmulțim animalele ca să le dăm la parcul de vânătoare sau altceva”, ne-a mărturisit președintele federației grădinilor zoologice.

La rândul ei, instituția care se ocupă de autorizarea grădinilor zoologice din România, ANPM, arată într-un răspuns transmis PressOne că n-au existat discuții între instituție și parlamentarii care au semnat cele două inițiative și, potrivit ordinului de ministru 1798/2007, „surplusul stocului colecţiei de animale se transferă (se donează, se schimbă etc.) doar către unităţi permanente de profil”. Adică nu către vânătoare, circ sau sacrificare. 

La puțin timp după discuția cu Csaba, am primit un mesaj de la Magyar Loránd-Bálint:

„Bună ziua! Referitor la discuția de săptămâna trecută, în urma discuțiilor cu specialiștii din grădini zoologice, doresc să vă informez că retrag semnătura mea de la proiectul de lege!”

O parte dintre semnatarii proiectului au experiență în domeniul zootehniei

Întrebarea pe care o pune Mate Csaba ne-am pus-o și noi: ce interes ar fi putut avea acești parlamentari când s-au hotărât să inițieze o astfel de lege? Mai ales că problemele semnalate nu există. În mod normal, inițiatorii ar fi trebuit să știe acest lucru, pentru că aproape toți, mai puțin Petru Movilă (inițiatorul primei legi) și Maria Stoian au făcut parte sau încă fac parte din Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice.

În plus, Dănuț Păle, Ionuț Simionca și Magyar Loránd-Bálint au studii veterinare, în timp ce Calotă Florică Ică e absolvent al unei facultății de chimie alimentară și a fost șef peste mai multe ferme din Teleorman, dar și peste Direcţia pentru Agricultură Teleorman, în perioada 2005-2008. 

Unii dintre inițiatori s-au ocupat, direct sau prin interpuși, cu diverse afaceri din zona creșterii animalelor sau alte activități conexe. De pildă, în CV-ul fostului deputat PMP Ionuț Simionca apare că în perioada 2013-2017 a deținut funcția de administrator al unei ferme zootehnice din județul Bistrița-Năsăud. 

Un alt CV de pe site-ul Camerei Deputaților, al lui Nicu Niță, arată că acesta a administrat în trecut o firmă care se numea SC Brai-Nita SRL. În 2015, aceasta a fuzionat cu altă firmă a sa (dar netrecută în CV-ul de pe site), Micos Trade SRL. Cea din urmă s-a ocupat, potrivit Monitorului Oficial, inclusiv cu activități auxiliare pentru creșterea animalelor. Conform presei locale din Brăila, pe unul dintre terenurile deținute de firmă a funcționat, la un moment dat, un adăpost de câini fără stăpân. Între timp, ambele firme au fost radiate. 

De-a lungul anilor, Nicu Niță și colegii săi de comisie au fost implicați în mai multe scandaluri privind cruzimea față de animale.

În toamna lui 2017, când se dezbătea legea împotriva uciderii uciderii și maltratării animalelor, o jurnalistă relata că Niță și Dănuț Păle au avut grijă să scoată pedepsele dure din lege. În aprilie 2019, semnăturile lui Niță, Păle, Calotă, Roman Ioan Sorin se regăseau pe o lege (trecută, între timp) care elimina pedepsele pentru uciderea animalelor „care amenință viața ori integritatea corporală a persoanelor sau integritatea bunurilor acestora”.

Grădina Zoologică din Galați. Foto: Ovidiu Iordachi / Inquam Photos

În 2014, Ioan Sorin Roman, deputat PSD de Bihor din 2008 încoace, era declarat incompatibil de Agenția Națională de Integritate (ANI), pe motiv că „deține simultan funcția de deputat și calitatea de comerciant persoană fizică”, ca titular al Întreprinderii Individuale Ioan Sorin Roman. Obiectul de activitate al întreprinderii? Producerea vegetală și creșterea animală.

Am terenuri agricole și o fermă de oi. Însă dânșii (n.r. cei din ANI) mă asimilează cu calitatea de comerciant persoană fizică, pentru că aș vinde animale”, declara politicianul pentru presa locală. 

În 2016, Roman pierdea procesul cu ANI și primea interdicția de a ocupa o funcție publică timp de trei ani. Cu toate acestea, presa locală scria în august anul trecut că Roman și-a continuat nestingherit cariera de politician, iar decizia ANI nu a mai fost aplicată niciodată.

Modelul a fost preluat între timp și de fiica sa, care a reușit performanța de a activa atât ca funcționar public în cadrul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), cât și ca antreprenoare de succes (pe bani europeni) în domeniul zootehniei, arăta publicația Bihoreanul anul trecut.

Rudele lui Calotă Florică Ică – fost șef de fermă și deputat PNL care și-a trecut semnătura pe ambele proiecte de modificare a grădinilor zoologice – au ocupat funcții de conducere în diverse afaceri care, într-un moment sau altul, au desfășurat activități din zona creșterii animalelor sau comerțului cu amănuntul al cărnii și produselor din carne.

Firmele se numesc Mare Sole SRL și Biotop Impex SRL, sunt deținute/administrate de o anume Maria Calotă și sora lui Florică Ică.

Potrivit actelor publicate în Monitorul Oficial, Biotop Impex SRL a avut legături cu o firmă administrată în trecut de actualul parlamentar liberal, Pacific Prod Com SRL.

Politicianul teleormănean n-a răspuns nici la întrebările privind aceste afaceri, în timp ce sora sa, Caţan Alina Luminiţa, a negat pentru PressOne că ar exista vreo legătură între firme și activitatea politică a fratelui.

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...