Cum arată cartierul ideal în viziunea unor experți? Comunitate, siguranță, accesibilitate și aer curat 

Ana Tepșanu

Colaborator

Calitatea vieții fiecăruia dintre noi depinde de o serie de factori importanți: de la educația primită și sănătate, la jobul pe care-l avem, oamenii care ne înconjoară, veniturile pe care le câștigăm - sau unde locuim. 

Cartierul în care avem locuința poate influența decisiv calitatea vieții noastre. Dar cum arată cartierul perfect? 

Un grup de experți în trafic/transport, calitatea aerului, repere, imobiliare, urbanism și arhitectură au încercat să și-l imagineze pentru noi.

Irina Belenyi și Alexandru Belenyi - experți în design urban și coordonatorii proiectului, Oana Neneciu, expertă în calitatea aerului, Grațian Mihăilescu, expert în repere, Monica Dudău, expertă în imobiliare, Samuel Stancu, expert în repere, Ionuț Ciurea, expert în transport și Maria Duda, expertă în arhitectura spațiului public și-au imaginat un cartier ideal, cu ajutorul experienței lor, dar și a statisticilor existente (interpretate de Claudiu Forgaci, expert în știința datelor). 

Modelul de lucru a început de la realitatea directă a Europei de Est, mai ales a României, și s-a limitat la spațiul dintre clădiri. Rezultatul este un cartier atât imaginar, cât și real, deoarece macheta finală conține diferite particularități pozitive și ale cartierelor din țară.

Proiectul, inițiat de platforma de imobiliare Storia, a plecat din dorința de a seta un standard pentru cum ar trebui construit un cartier, astfel încât să pună calitatea vieții cetățeanului pe primul loc.

Storia a apelat la specialiști pentru a putea aduce la viață o machetă care să le prezinte oamenilor un model de cartier ideal, pornind atât de la nevoile lor reale, cât și de la datele din indexul T.R.A.I., un instrument care măsoară principalii indicatori de bunăstare din cartierele din România. 

Indexul T.R.A.I. s-a bazat pe date obiective, axate pe patru indicatori esențiali: trafic, repere, aer și imobiliare (costurile pe metru pătrat pentru locuințe în fiecare zonă selectată).

În a doua etapă a proiectului, „Vocea Cartierelor”, fost colectate opiniile a peste 100.000 de români despre alte aspecte importante precum: siguranță, loc de parcare, piste de biciclete, apă curentă, sistem de alimentare cu gaze, sistem de încălzire, cost general al vieții, curățenie, transport în comun, liniște, sistem de salubrizare, sistem de canalizare și grad de mulțumire.

În prezent, Storia continuă dezvoltarea proiectului și a creat „Cartierul Perfect” o nouă platformă de comunicare prin care-și propune parteneriate cu diferite ONG-uri, pentru a îmbunătăți traiul oamenilor din cartierele tuturor orașelor din țară.

Afaceri de familie, străzi neasfaltate și tunuri imobiliare. Cum se văd din satelit schimbările prin care au trecut Râmnicu Vâlcea și Târgu Jiu

PressOne a folosit Google Earth pentru a vedea cum s-au transformat, din punct de vedere imobiliar, două reședințe de județ din Oltenia: Râmnicu Vâlcea și Târgu Jiu.

Spotmedia.ro: Primarul din București care e campion la ridicat mașini. Și care dă mai multe amenzi. Situația comparativă pe ultimii 3 ani - analiză

Primarii de sector au ridicat, în ultimii 3 ani, 46.418 mașini abandonate sau oprite/staționate neregulamentar pe banda I, pe trotuare sau spații verzi. Și au dat – împreună cu Primăria Capitalei  – amenzi de 88.764.200 de lei (peste 17 milioane de euro).

Așadar, cum arată cartierul perfect?

„Siguranța este pe primul loc”

„În cartierul meu ideal există foarte puține mașini, dar sunt piste de biciclete și oameni care merg pe jos până unde au treabă. Tot acolo, există multe spații verzi și grădini lăsate să crească liber.

În visul ăsta al meu, oamenii se cunosc și formează o comunitate care se reunește la mici festivaluri ad-hoc, organizate între case și blocuri. La școală, copiii lor învață despre importanța comunității și participă la lecții practice în grădinile de fructe și legume de la marginea cartierului. Chiar dacă e un «dormitor», cartierul ăsta ideal îți oferă multe zone de petrecut timpul liber, muzee, expoziții și concerte, poate chiar și un club”, spune Mihai, un cetățean de 37 de ani care locuiește în Drumul Taberei.

„Cartierul meu perfect, dincolo de piste de biciclete, spații verzi, copaci toaletați corespunzător, linii de transport în comun în proximitatea locuinței, curățenie, spații comerciale deținute de mici antreprenori și nu de marile rețele de retail, mi-ar plăcea să aibă oameni educați și civilizați”, zice și Dragoș, de 45 de ani, care locuiește în cartierul Domenii din capitală.

Ionuț Ciurea, expert în transport, vorbește despre cum tot designul urban pornește de la „safety first”, mai exact de la mobilitate sigură la nivel de orașe. Din acest punct de vedere este esențială o schimbare de paradigmă, de la „orașe pentru mașini, la orașe pentru oameni.” 

Asemenea lui Mihai din Drumul Taberei, Samuel Stancu, expert în repere, aduce în discuție activitățile care ar fi bine să existe la nivel de cartier, de la o piață vibrantă, la un spațiu public unde oamenii se pot aduna și copiii se pot juca.

Așa cum descrie el, reperele pot fi împărțite în două tipuri: cele care țin de țesătura fizică și cele care țin de țesătura urbană. În prima categorie intră tot ceea ce face un cartier plăcut ochiului, de la clădiri și texturi, la materiale și elemente de mobilier urban. Stancu subliniază importanța pavajului într-un cartier sau o anumită zonă - mai exact pe ce călcăm. 

Aici, continuă specialistul, pietonul ar trebui să fie prioritar și să fie tratat diferit de o mașină; simplu fie spus, trotuarele ar fi bine să fie diferite de carosabil și să facă mersul pe jos mai plăcut. 

Un alt element care ține de repere este și cel al culorilor, iar Samuel spune că, de cum ieșim din case, suntem bombardați de afișe și reclame colorate, factori care pot contribui la nivelul general de oboseală pe care-l resimțim odată ce ne întoarcem în locuințe. În viziunea lui, reperele sunt și cele care ne fac să simțim atmosfera dintr-un anumit loc, toate detaliile care compun un spațiu. 

„Când vizităm un oraș, spre exemplu, nu ne aducem aminte de o clădire, ci cum ne-am simțit în orașul respectiv”, mai spune el.

„Civismul transformă orașul”

„Vreau un cartier cu spații verzi amenajate de peisagiști tineri, care au o viziune actuală. Trotuare respirabile, fără mașini parcate haotic și bandă pentru bicicliști, bine delimitată de zona pietonală, cât și locuri unde-ți poți parca bicicleta în siguranță.

Ideal ar mai fi un refugiu pentru călătorii care merg cu mijlocul de transport în comun, amenajat în conformitate cu standardele UE, dar și parcări subterane și amenzi pentru șoferii care parchează neregulamentar.

Mai pun pe listă un sistem de salubrizare organizat pe categorii de deșeuri, apă caldă și căldură non-stop, dar și apă potabilă pe care o poți bea la cișmelele speciale amenajate în cartier”, spune Roxana, o tânără de 28 de ani care locuiește în Militari.

Grațian Mihăilescu, expert în repere, vorbește despre două idealuri, atunci când vorbim despre cum trebuie să arate un cartier perfect. 

Primul are legătură cu „conceptul de oraș pentru oameni”, așa cum a fost pus în practică de arhitectul Jan Gehl în Copenhaga: un oraș gândit pentru pietoni, cu multe parcuri și spații verzi, dar unde se întâmplă și multe evenimente. Concret, specialistul vorbește despre genul de spații publice unde oamenii să se unească printr-un mobilier urban prietenos, dar și prin vegetație.

Mihăilescu subliniază cum 70-80% dintre locuințele din România sunt din perioada comunistă, unde grădinile din fața blocurilor nu sunt accesibile tuturor, ci, de cele mai multe ori, amenajate de vecine de la parter, care ori plantează trandafiri și flori acolo, ori legume. 

Al doilea ideal ține de guvernanța urbană. Se referă la un cartier unde oamenii ar trebui să colaboreze și să găsească resurse pentru a pune presiune pe administrația locală și pentru a transforma spațiul, dar unde să existe și moduri prin care să se investească bani din mediul privat. 

„O colaborare privată cu comunitatea, unde găsești resursele din cartier pe care reușești ulterior să le stimulezi și să aducă un plus de valoare cartierului respectiv. E important să existe această colaborare între oraș și cartier, unde cetățenii sunt implicați și responsabili. E nevoie de civism, deoarece civismul transformă orașul”, continuă el. 

Mihăilescu susține că, într-un cartier ideal, oamenii nu trebuie să se aștepte ca primăria sau autoritățile să schimbe amenajarea, spre exemplu, ci să se implice activ și ei în acea schimbare, printr-o colaborare cu instituțiile.

„Cartierul ideal trebuie să fie verde, să respire și să-și inspire locatarii. Nu mă gândesc la un loc înghesuit, ci mai degrabă la un cartier de case sau blocuri de maximum trei etaje. Îl văd accesibil mijloacelor de transport în comun, dar și cu un parc care are un lac amenajat, care să atragă după sine niște faună. Accesul la resurse pentru cetățeni trebuie să fie facil și la distanță de câteva minute de mers pe jos de casă”, descrie Petru (39 de ani), care locuiește pe Ștefan cel Mare în Capitală.

Alexandru Belenyi spune cum, la noi în țară, nu există comunicare între cetățeni și primărie, nu vine natural, decât dacă se organizează într-un grup civic. 

„E important ce facem între clădiri, să aducem îmbunătățiri și să vedem continuarea locuirii în afara locuirii noastre individuale. Mi se pare subestimată plăcerea foarte simplă de a ieși din casă într-un spațiu plăcut care este lângă tine”, zice arhitectul. 

Și Grațian Mihăilescu aderă la o astfel de infrastructură, care-i poate stimula pe oameni să devină mai interactivi. „În România, nu am înțeles spațiul comunitar pentru că nu a fost gândit așa, dar spațiul, dacă este bine construit, te provoacă să socializezi”, adaugă el.

Factorii poluanți din orașe și dorința oamenilor de a crea o legătură cu exteriorul

„În Sectorul 3, unde locuiesc, se construiește mult și abuziv, spațiile devin foarte aglomerate, de unde rezultă un grad mare de disconfort, mizerie și poluare. Mi-ar plăcea ca hotărârile de consiliu local, votate pentru a crește calitatea vieții cetățenilor, să fie respectate, cum ar fi să nu se mai folosească suflante pentru curățarea străzilor sau a parcurilor, deși au fost interzise.

Mi-aș dori să se pună accentul pe îmbunătățirea calității aerului, prin descurajarea traficului intens și prin amenajarea de noi spații verzi (cu specii de plante potrivite, nu palmieri sau măslini)”, spune Alexandru, de 40 de ani, care locuiește în cartierul Titan din București.

Oana Neneciu, expertă în calitatea aerului, subliniază cum toate informațiile expuse de specialiști până acum contribuie la calitatea aerului. Spre exemplu, viteza ideală a mașinilor de 30 de kilometri pe oră oferă în primul rând siguranță, dar elimină și poluarea. I-ar plăcea să existe date deschise unde să se monitorizeze toți parametrii de mediu, nu doar calitatea aerului. 

„Marile orașe europene au reușit să vină cu soluții viabile pentru un aer mai curat”, spune ea.

Neneciu aduce în discuție și importanța salubrizării, una dintre cele mai mari surse de poluare la nivel de oraș. Străzile nu trebuie măturate, spune ea, ci spălate, iar pentru asta ar fi ideal să nu existe mașini pe carosabil. Praful care rămâne pe străzi, continuă specialista, generează particule fine care ne ajung direct în plămâni, la fel și traficul sau faptul că staționăm cu motorul pornit. 

„Cartierul perfect are trotuare unde nu ți-e frică să mergi, pentru că există riscul să calci în excremente de câine sau să dea o trotinetă peste tine. Are un parc la cel mult cinci minute de mers pe jos, dar și mult verde pentru ochi, de la copaci și iarbă la plante și grădinițe cu flori.

Are, pe o rază de cel puțin un kilometru, o brutărie, o cafenea, un restaurant de cartier, un aprozar, o cofetărie și un bar, un centru sportiv, un bazin, dar și un loc de activități culturale și dans. Mi-ar plăcea ca grădinile de bloc să fie transformate în spații unde poți sta și socializa, iar cei mici să aibă unde să se joace”, spune Irina (38 de ani) care locuiește în Pantelimon.

Monica Dudău, expertă în imobiliare, vorbește despre cum oamenii își doresc să aibă o legătură cu exteriorul, atât prin faptul că vor locuințe cu balcon, luminoase, cu geamuri mari, dar grădini; toate pot avea un impact pozitiv asupra sănătății lor. Un studiu pe care l-a făcut în piața imobiliară din România, zice ea, arată cum oamenii sunt dispuși să investească mai mult într-o locuință, dacă gradul ei de sustenabilitate crește, chiar dacă multora încă le pasă mai mult de economia la factură, decât de impactul asupra mediului. 

„Spațiul ludic este un spațiu care atrage multă lume”

„Cartierul meu ideal are străzi pietonale și un parc întins în apropiere, cu peluze de verdeață și spații pentru activități diverse, de la un loc de mișcare și sport pentru adulți, la unul de joacă pentru copii. Are piste de biciclete și parcări pentru ele, așa cum și mașinile au spațiul lor, în parcări subterane. Iluminatul e asigurat de lămpi discrete și e complet funcțional, mai ales în spațiile dintre case și blocuri.

Are în apropiere o piață, dar și magazine mici ale localnicilor, o cafenea de specialitate, o brutărie, școală și grădiniță, dar și spații comunitare cu activități pentru toate categoriile de vârstă. Are locuri unde cetățenii pot veni să doneze și cei din categoriile defavorizate vin pentru a primi, dar și acces ușor către centrul orașului și panouri digitalizate cu programele mijloacelor de transport în comun. Clădirile sunt la înălțimi similare, iar sistemul de reciclare are zone special amenajate”, descrie Ioana, de 36 de ani, care locuiește în cartierul Tineretului.

Irina Belenyi, expertă în urbanism, vorbește despre principiul unui oraș prietenos cu copiii, dar care de fapt include toate categoriile sociale care locuiesc într-un cartier. „Dacă facem un oraș prietenos cu copiii, unde părinții pot împinge un cărucior, atunci și o persoană în scaun cu rotile poate trece pe acel trotuar. Toată infrastructura de a ajunge de la un spațiu public la cel privat este asigurată. Spre exemplu, dacă avem spații pentru tineri, avem implicit și spații pentru oameni activi”, zice ea. 

Un oraș prietenos cu cei mici este de fapt unul prietenos cu cei mari, deoarece un spațiu ludic este unul care atrage multă lume și invită la interacțiune și socializare.

„Cartierul ideal este un mix între spațiul verde și beton util. Este esențial să aibă copaci și parcuri, dar și un spațiu amenajat pentru câini, locuri de parcare, magazine în proximitate, cât și o infrastructură utilă care să-ți dea acces facil la transportul în comun. N-ar lipsi o cafenea bună, dar și câteva restaurante deschise și în weekend, la o distanță ușor de parcurs față de casă. Ah, și vecinii te-ar saluta și ți-ar zâmbi frumos, pentru că oamenii ar fi mai liniștiți cu viața lor”, spune Andreea, de 37 de ani, care locuiește la Obor.

Workshop-ul unde experții punctează nevoile și schimbările pe care le putem face în viața actuală s-a finalizat cu o hartă care pune la un loc toți factorii importanți, dar și dorințele cetățenilor pentru cartierul lor ideal, iar următoarea etapă a proiectului este proiectarea unei machete 3D a Cartierului Perfect.

O viziune care poate părea utopică asupra cartierelor din România, dar care întrunește soluții viabile și nu imposibil de implementat, e un prim pas spre o transformare a vieții cotidiene. Tu cum îți imaginezi cartierul perfect?

***

Experți consultanți: 

Arh. Alexandru Belenyi, Arh. Irina Niculescu Belenyi,  Design urban și coordonatori proiect: BAAB Arhitectură și urbanism (www.baab.ro)

Ionuț Ciurea - Director Executiv Asociația Pro Infrastructură

Grațian Mihăilescu - Fondator UrbanizeHub

Samuel Stancu - Urban Planner UrbanizeHub

Oana Neneciu - Director Executiv Ecopolis și Coordonator Aerlive.ro

Monica Dudău - Senior Marketing Manager Storia & OLX Imobiliare

Maria Duda - Președinte Baza. Deschidem orașul

În colaborare cu:

Claudiu Forgaci - Co-fondator Interscalar și cercetător la Universitatea Tehnică din Delft, Olanda

***

Acest material este sprijinit de Storia - platforma care aduce mai multă claritate în imobiliare, ca parte din proiectul Cartierul Perfect.

Inițiativa are ca scop dezvoltarea unei machete care să stabilească un standard pentru construirea și îmbunătățirea unor cartiere ce pun pe primul loc calitatea vieții cetățenilor.

Pentru mai multe detalii despre etapele proiectului, intra pe trai.storia.ro.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€