Imagini din satul Băcel, zonă afectată de inundații din județul Covasna Foto: Inquam Photos / Ovidiu Micsik
Imagini din satul Băcel, zonă afectată de inundații din județul Covasna Foto: Inquam Photos / Ovidiu Micsik
16/09/2025
Cum a înecat statul banii europeni pentru protecția în fața inundațiilor. În zece ani, autoritățile au dus la capăt doar 3 proiecte
Laura Popa
Redactor Șef
- Din zece proiecte privind protecția împotriva inundațiilor și reducerea riscului la inundații, autoritățile române au reușit să termine, în aproape zece ani, trei
- Din cele trei, doar unul singur a fost proiect nou depus în exercițiul de finanțare europeană 2014-2020. Celelalte două proveneau din perioada anterioară, 2007-2013, reiese dintr-un răspuns oferit de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene la solicitarea PressOne
- Astfel spus, în aproape zece ani, perioada totală pentru exercițiul 2014-2020, România a reușit să implementeze de la zero doar un singur proiect privind reducerea riscului la inundații
- În același timp, autoritățile au lăsat nefinalizate cinci astfel de proiecte, beneficiarul principal fiind Ministerului Mediului, în colaborare cu Apele Române, instituție al cărei director a fost demis recent ca urmare a ratării mai multor ținte din PNRR
- Unul dintre proiectele lăsate neterminate avea drept scop „apărarea complexă a localităților situate în Delta Dunării pentru minimizarea riscului inundațiilor asupra vieții”
- Nu este pentru prima dată când România pierde bani europeni pentru punerea în siguranță a localităților de pe cursul Dunării. În septembrie 2024, PressOne scria cum autoritățile române au ratat o finanțare de 160 de milioane de euro din PNRR
Aproape 10 ani și un singur proiect de la zero
Potrivit unui răspuns oficial transmis PressOne de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în perioada 2014-2020, autoritățile române, în special Ministerul Mediului și Apele Române, au elaborat 10 proiecte privind protecția împotriva inundațiilor și reducerea riscului la inundații.
Extras din răspunsul oferit PressOne de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE)
Din cele 10 proiecte, doar trei au și fost finalizate până la terminarea perioadei alocate bugetării europene din exercițiul 2014-2020 al politicii de coeziune, adică decembrie 2023.
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Fără ajutorul tău, nu putem continua să scriem astfel de articole. Cu doar 5 euro pe lună ne poți ajuta mai mult decât crezi și poți face diferența chiar acum!
- „Fazarea proiectului Watman - sistem informațional pentru managementul integrat al apelor - etapa I”
- „Dezvoltarea sistemului național de monitorizare și avertizare a fenomenelor meteorologice periculoase pentru asigurarea protecției vieții și a bunurilor materiale”
- „Amenajare complexă a râului Jiu în vederea apărării împotriva inundațiilor a municipiului Craiova, județul Dolj”
Însă din cele trei proiecte, doar unul singur a fost depus și implementat în întregime în Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020.
„Obiectivul general constă în reducerea pagubelor potenţiale viitoare, asigurând o protecţie semnificativă a zonei analizate împotriva inundaţiilor la probabilitatea de 0,2% pentru municipiul Craiova şi 1% pentru localităţile aval de acumularea Dumbrava- Rocşoreni şi localităţile aval de barajul Işalniţa”, se arată în comunicatul care a însoțit lansarea proiectului „Amenajarea complexă a râului Jiu în vederea apărării împotriva inundațiilor a municipiului Craiova”.
Cu o valoarea totală de peste 149 de milioane de lei, acesta a fost singurul proiect nou lansat de către Ministerul Mediului, în parteneriat cu Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) – Administrația Bazinală de Apă Jiu, și finalizat integral în cadrul axei prioritare 5 privind promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi gestionarea riscurilor.
Celelalte două proiecte finalizate, sistemul informațional pentru managementul integrat al apelor și dezvoltarea sistemului național de monitorizare și avertizare a fenomenelor meteorologice periculoase, proveneau din perioada anterioară de finanțare europeană, 2007-2013, din Programul Operațional Sectorial Mediu.
Șerban Pavelescu, despre cimitirele sovietice din România: „Istoria și soarta acestor monumente este legată de felul în care regimul politic comunist a înțeles să rescrie istoria”
În România sunt 180 de monumente dedicate Armatei Roșii amplasate în 145 de localități. O convenție internațională ne obligă să le protejăm, însă scopul ridicării lor nu a fost comemorativ. Ci propagandistic.
Războiul bătut în piatră. Sute de monumente și cimitire sovietice păstrează o imagine falsificată a istoriei
Potrivit datelor Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, în România există în prezent 180 de monumente dedicate Armatei Roșii, amplasate în 145 de localități și 233 de cimitire ale soldaților sovietici.
Pentru că nu s-a reușit finalizarea lor în timp util, proiectele au fost fazate în Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020.
12 ani nu au fost suficienți pentru finalizarea unui proiect
În ciuda faptul că România se confruntă cu inundații în aproape fiecare an, din cele zece proiecte privind protecția împotriva inundațiilor depuse în cadrul POIM 2014-2020, cinci au rămas nefinalizate.
Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt curios
Valoarea lor? Peste 97 de milioane de euro, conform analizei realizată de PressOne în baza informațiilor transmise de către MIPE. Pentru toate aceste proiecte, cofinanțarea europeană pentru realizarea investiției ar fi urmat să fie de 85% din valoarea totală.
Un caz aparte îl reprezintă proiectul „Lucrări pentru reducerea riscului la inundaţii în bazinul hidrografic Prut - Bârlad”. În septembrie 2011, Administrația Națională „Apele Române” semnează contractul de finanțare pentru investiția din bazinul hidrografic Prut-Bârlad.
În valoare de peste 307 milioane de lei, lucrarea ar fi trebuit să fie gata în iunie 2016, conform răspunsului transmis redacției. Cum acest lucru nu se întâmplă, pentru a nu pierde banii europeni, proiectul este mutat (fazat) pe următorul program, POIM 2014-2020.
Extras din răspunsul oferit MIPE redacției PressOne privind proiectele de protecție împotriva inundațiilor finanțate din primul exercițiu al politicii de coeziune 2007-2014
Noul contract de finanțare este semnat în decembrie 2017, iar valoarea cheltuielilor rămase se ridică la aproape 8 milioane de lei.
Conform aceluiași răspuns oferit PressOne, proiectul ar fi trebuit să fie gata în decembrie 2023, la fel ca majoritatea proiectelor finanțate în perioada 2014-2020. Acest lucru nu se întâmplă însă, proiectul fiind lăsat nefinalizat. Asta după mai bine de 12 ani de la semnarea contractului de finanțare.
Extras din răspunsul oferit MIPE redacției PressOne privind proiectele de protecție împotriva inundațiilor finanțate prin POIM 2014-2020
Fonduri europene vs bani de la bugetul național
Un alt proiect lăsate neterminat, dar pentru care s-a obținut finanțare europeană este cel care ar fi trebuit să pună în siguranță locuitorii Babadag, Tulcea, în fața inundațiilor.
Contractul de finanțare aferent investiției din fonduri europene „Apărarea împotriva inundaţiilor a localităţii Babadag, judeţul Tulcea” a fost semnat în mai 2021, având ca termen de implementare decembrie 2023.
„În prezent nu există infrastructură de apărare pentru localitatea Babadag, însă prin programul POIM aceasta localitate va fi apărată împotriva inundațiilor”, se arată în Strategia APSFR ( nr. planul oficial care arată unde există risc semnificativ de inundații și cum trebuie gestionat pentru a proteja populația și bunurile) specifică zonei.
Cu un buget de 82 de milioane de lei, potrivit datelor furnizate PressOne de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, proiectul a rămas nefinalizat. Conform OUG 36/2023, anumite investițiile din fondurile europene aferente perioadei 2014-2020 nefinalizate pot fi continuate, însă cheltuielile vor fi susținute din bugetul național.
Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Nu în ultimul rând, un alt proiect rămas nefinalizat, a cărui valoare se ridica la peste 56 de milioane de lei, urma să contribuie la crearea unei apărări complexe a localităților situate în Delta Dunării în fața inundațiilor.
Conform răspunsului oferit PressOne, cu toate că termenul limită pentru finalizarea investițiilor din POIM 2014-2020 ar fi trebuit să fie 31 decembrie 2023, abia la începutul lunii decembrie 2023 este semnat contractul de finanțare pentru proiectul „Apărare complexă a localităților situate în Delta Dunării pentru minimizarea riscului inundațiilor asupra vieții”. Așa se face că investiția rămâne nefinalizată, mai mult, proiectul nici nu a fost mutat pe următorul exercițiu de finanțare europeană.
Nu este pentru prima dată când România pierde bani europeni dedicați investițiilor în proiecte de protejare împotriva riscului de inundații. În septembrie 2024, PressOne scria cum autoritățile române au ratat o finanțare de 160 de milioane de euro din PNRR, bani cu ajutorul cărora ar fi putut fi realizate lucrări de reface naturală a aproximativ 4.000 de hectare de teren din Lunca Dunării, astfel încât localitățile să fie mai bine protejate în fața inundațiilor.
Din totalul de 10 proiecte depuse pentru finanțare în perioada 2014-2020 prin Programul Operațional Infrastructură Mare, două au fost fazate în Programul Dezvoltare Durabilă aferent perioadei 2021-2027.
Astfel, din noul program, mai bine de 2,6 miliarde de lei sunt alocate terminării unor proiecte începute de mai bine de șapte ani, cum este cazul celei mai mari investiții de la malul mării prin care ar fi trebuit să fie combătute efectele eroziunii costiere, despre care PressOne a scris deja.
Planuri despre cum să facem
Într-un interviu pentru PressOne, Camelia Ionescu, manager național în departamentul ape dulci de la WWF, declara că statul a realizat doar planuri de cum ar putea fi diminuat riscul la inundații în zonele declarate a fi cu risc, mai ales pentru cele aferente Luncii Dunării.
În primul exercițiu financiar al politicii de coeziune, prin Programul Operațional Sectorial Mediu 2007-2013, au fost finanțate 31 de proiecte de reducere a riscului la inundații. Din aceste 29 au și fost integral implementate, reiese din răspunsul oferit PressOne de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Multe dintre ele, însă, au fost planuri pentru prevenirea, protecția și diminuarea efectelor inundațiilor în diverse bazine hidrografice sau de asistență tehnică pentru pregătirea altor proiecte viitoare.
De exemplu, din cele 29 de proiecte finalizate, 13 au vizat realizarea de planuri sau asistență tehnică pentru investiții viitoare.
Avem nevoie de ajutorul tău!
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.
De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.
Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.
Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.
Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.
Share this