Cum a „iertat” Mircea Toma Antena 3 și România TV de amenzi în cazul „medicului minune” Flavia Groșan

La mijlocul lunii martie, mai multe televiziuni din România prezentau cazul „doctoriței minune” Flavia Groșan, un medic pneumolog din Oradea care susținea că a vindecat „de acasă” 1.000 de pacienți infectați cu COVID-19 cu o schemă personală de tratament. Groșan afirmă în cadrul emisiunilor că nu recomandă spitalizarea pacienților cu COVID-19 și că terapia cu oxigen provoacă edem cerebral. 

Timp de o săptămână, aproape seară de seară, cazul Flaviei Groșan este promovat intens, în prime time, la Antena 3 și România TV. Suntem în plin val 3 al pandemiei, iar presa relatează despre epuizarea personalului medical din spitalele care tratează pacienții de COVID-19.  

Pe fondul afirmațiilor „doctoriței minune”, invitați precum senatoarea Diana Șoșoacă sau Cristian Troncotă, fost decan la Facultatea de Informații din cadrul Academiei SRI, încep să vorbească de „omor calificat” în secțiile ATI sau „terorism de stat”. Publicului i se inculcă ideea că terapia cu oxigen omoară oameni în secțiile ATI ale spitalelor.

Câteva zile mai târziu, șeful UPU Bihor, medicul Hadrian Borcea declară că unii din pacienții internați în secția sa au început să refuze tratamentul cu oxigen. La finalul lunii martie, la Bacău, un grup de câteva zeci de protestatari scandează sub geamurile spitalului municipal: asasinii! și hoții!, referindu-se la medici. 

Consiliul Național al Audiovizualului (CNA), garant al interesului public și unica autoritate de reglementare în domeniul audiovizualului, dezbate cazul șase luni mai târziu.

Analiza se face în două ședințe distincte. În 14 septembrie, consilierii CNA urmăresc mai multe rapoarte de monitorizare ale acelor zile și fragmente de emisiuni, dar nu mai ajung la dezbaterea sancțiunilor. În 16 septembrie, după dezbateri, Dorina Rusu, membru CNA, propune ca televiziunile să fie sancționate cu amenzi. 

În acest moment, în favoarea celor două televiziuni, Antena 3 și România TV, intervine Mircea Toma, nominalizarea USR-PLUS în CNA. Toma propune „atenuarea” sancțiunilor – de la amenzi, la o simplă somație. Argumentul său este că „și la Antena 3 și la România TV au fost invitate și persoane relevante care au susținut și alte puncte de vedere”. 

„Este un aspect pozitiv pe care aș vrea să-l încurajez”, spune Mircea Toma în ședința CNA din 16 septembrie.

Declarațiile Flaviei Groșan fuseseră comentate în direct de personaje precum senatoarea Diana Șoșoacă, medicul estetician Adina Alberts, Dana Budeanu, medicul oftalmolog Monica Pop, Luis Lazarus, un fost invitat permanent în emisiunile lui Dan Diaconescu de la OTV, Pavel Abraham, fost inspector general al Poliției Române, Cristian Troncotă sau Carmen Tănase, actriță. 

Printre invitați au fost și medici precum Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta, Radu Țincu, medic primar ATI la Spitalul Clinic de Urgență București sau Voichița Lăzureanu, medic infecționist la Spitalul Victor Babeș, care pun la îndoială unele din afirmațiile Flaviei Groșan. 

La ședința CNA din 14 septembrie, când fuseseră prezentate rapoartele de monitorizare și fragmentele de emisiuni în cauză, Mircea Toma lipsise.

Doctorița minune și cei 1.000 de pacienți vindecați

„Avem un interviu în exclusivitate: omul cel mai căutat al momentului!” Așa începe Mihai Gâdea, moderatorul emisiunii Sinteza Zilei, emisiunea în care o prezintă în prime time pe Flavia Groșan, medic pneumolog din Oradea, drept „doctorița minune” care „a vindecat de acasă” 1.000 de pacienți de COVID-19 cu o schemă nouă și personală de tratament. 

Afirmația doctoriței nu este verificată în niciun fel de Antena 3, ci este preluată ca un fapt. Niciuna din televiziunile care o vor cita în următoarele săptămâni nu va verifica afirmațiile sale. 

E 17 martie, 2021. În aceeași zi, fuseseră înregistrate 6.186 de noi cazuri de infecție cu COVID-19, iar numărul pacienților internați la ATI se ridica la 1266. 

„Aflați care este schema de tratament și care este secretul pe care domnia sa spune că îl are!”, mai spune în ritm alert Mihai Gâdea. Va repeta de cel puțin două ori această afirmație pe parcursul emisiunii sale din 17 martie. Să reținem acest aspect, pentru că se va dovedi util mai târziu.

În aceeași seară, Flavia Groșan afirmă că administrarea de oxigen produce edem cerebral, că nu recomandă spitalizarea la concentrații scăzute de oxigen și că pune diagnosticul după cum sună vocea pacienților. 

Voichița Lăzureanu, medic infecționist la spitalul Victor Babeș, este invitată să evalueze spusele Flaviei Groșan. „Este o poveste cu componentă magică pe alocuri, științifică prin puține locuri și care, cu tot respectul față de doamna doctor, duce în derizoriu toată munca noastră, a medicilor specialiști, a celor care urmărim ceea ce se comunică din punct de vedere științific, medical, în toată lumea. De abia aștept să văd schema completă a doamnei doctor”, spune Lăzureanu. Imediat după ea, în direct intră Răzvan Dumitrescu, moderatorul unei alte emisiuni de la Antena 3. 

Dumitrescu povestește pe post cum a fost tratat de COVID-19 cu o schemă asemănătoare ca cea pe care o folosește Flavia Groșan, asta în condițiile în care Groșan a oferit doar fragmente din deja celebra ei schemă de tratament. 

Subiectul medicului pneumolog de la Oradea este abordat a doua zi, seara, și la România TV, în emisiunea Punctul culminant, moderată de Victor Ciutacu. Invitații ediției au fost: Adina Alberts, medic estetician, Bogdan Chireac și Sorin Roșca Stănescu, generalul Pavel Abraham, Elena Voinea, pacient al doctoriței Flavia Groșan și senatoarea Diana Șoșoacă. 

Telefonic, în emisiune au mai intervenit și Luis Lazarus, Monica Pop, medic oftalmolog, Ion Alexie, medic infecționist de la Las Vegas, cel care recomanda, la începutul lunii ianuarie, folosirea ivermectinei, un medicament veterinar, în tratamentul infecțiilor cu COVID-19 (caz despre care a scris și PressOne) și scriitorul Alexandru Petria.

Pe fondul afirmațiilor Flaviei Groșan, este citat scriitorul Alexandru Petria, care precizează că acestea „i-au confirmat suspiciunile, bolnavii mor în spitale și din cauza tratamentelor aberante”. Senatoarea Diana Șoșoacă atrage atenția, vorbind despre protocolul de tratament al COVID-19 aplicat în spitale, că vorbim deja despre „omor calificat”. 

Câteva zile mai târziu, în 21 martie, tot la România TV, Cristian Troncotă, fost decan la Facultatea de Informații din cadrul Academiei SRI, susține că guvernul „a omorât atâția oameni cu tratamentele astea aberante de la ATI” și că „ăsta se numește, după toată legislația internațională, terorism de stat”.

În niciunul din aceste cazuri, moderatorii nu cer invitaților să ofere dovezi în sprijinul afirmațiilor pe care le fac și nu subliniază că e vorba de opiniile lor, nu de fapte verificate. Mesajele transmise în aceste emisiuni sunt preluate și amplificate de social media. 

Urmările

În 22 martie, șeful UPU-SMURD Bihor, medicul Hadrian Borcea, declara pentru Bihoreanul că unii din pacienții internați internați cu COVID-19 în secția sa de urgențe au început să refuze oxigenul, după declarațiile Flaviei Groșan. 

„Vă dau un exemplu concret de azi dimineață. Un pacient de circa 40 de ani, care era într-o stare atât de gravă încât ulterior a ajuns la ATI, întubat, și a fost pus și pe circulație extracorporală, deși abia putea respira, s-a dat jos de pe targă implorându-ne să nu-i dăm oxigen”, afirma Borcea. 

Opt zile mai târziu, în curtea Spitalului Municipal „Sfânta Maria” din Bacău, câteva zeci de protestatari strigă „hoții” și „asasinii” sub ferestrele clădirii în care lucrează medici. De fapt, tot finalul lunii martie este marcat de proteste „anti-pandemie”. Protestatarii scandează împotriva purtării măștilor și a măsurilor luate de Guvern pentru a reduce efectele pandemiei. 

Printre organizatorii protestelor se află AUR, dar și senatoarea Diana Șoșoacă, cea care vorbea de „omorul calificat”, referindu-se la protocoalele de tratament a infecției cu COVID-19 în secțiile ATI. 

În ultimele luni, media din România a relatat mai multe cazuri ale unor pacienți care au refuzat terapia cu oxigen, odată ajunși la Terapie Intensivă. 

Garantul interesului public

Emisiunile din acea săptămână a lunii martie ajung în dezbaterea CNA abia după 6 luni. 

După ce, în 14 septembrie, consilierii CNA vizionează emisiunile vizate, dezbaterea nu mai poate să aibă loc pentru că, între timp, se pierduse cvorumul. Așa că dezbaterea s-a reluat joi, 16 septembrie.

În fața CNA, Norina Ionescu, reprezentanta Antenei 3, a ținut să precizeze, ca un argument în favoarea postului, că în timpul emisiunilor menționate nu s-a difuzat schema de tratament a medicului Flavia Groșan.

Asta în ciuda faptului că într-una din emisiunile monitorizate, Mihai Gâdea chiar asta a promis telespectatorilor, în repetate rânduri: vom afla schema de tratament! 

În realitate, 6 luni mai târziu, se poate constata că inclusiv acea afirmație era falsă – fapt susținut chiar de către reprezentanta Antena 3.

„Contextul nu seamănă cu niciun alt context, este un caz pe care Antena 3 a decis să-l prezinte foarte corect jurnalistic”, a explicat Norina Ionescu. Ea a mai adus acest argument: „Atâta timp cât ne legăm doar de o frază dintr-o emisiune, în care altfel au fost prezentate foarte echilibrat…”

La dezbateri a mai fost prezentă și Roxana Niculescu, din partea România TV. Ea a ținut să menționeze, la fel, că în emisiunile RTV nu a fost prezentată schema de tratament a Flaviei Groșan. Niculescu adaugă că a fost și ea pacientă de COVID-19, tratată online, dar de către alt medic, nu Flavia Groșan. Și s-a și vaccinat. 

A sugerat, apoi, că, felul în care a fost prezentat cazul medicului Flavia Groșan la România TV, „poate”, a fost „un fel de speranță referitoare la pandemie”. 

Niciunul din membrii CNA nu le-a întrebat pe reprezentantele televiziunilor de ce opiniile invitaților sunt prezentate drept fapte, iar moderatorii nu marchează asta, așa cum cere Codul de reglementare a conținutului audiovizual. Niciunul din membrii CNA nu le-a întrebat pe cele două dacă publicul a fost corect informat. 

În urma unei pauze de masă mai lungi de o oră, Dorina Rusu a propus următoarele sancțiuni: 10.000 de lei amendă pentru Antena 3 și 5.000 de lei amendă pentru România TV. 

Aici intervine Mircea Toma.

„Aș atenua puțin, către somație”, spune el. 

Apoi, paradoxal, susține propunerea Dorinei Rusu, ba chiar o duce mai departe: adaugă motivelor de sancționare și un articol din legea CNA care se referă la xenofobie și rasism. 

Apoi face următoarea propunere:

„Faptul că în emisiunile astea, îndeobște la Antenă, dar și la România TV, au fost invitate și persoane relevante, care au susținut cu argumente consistente puncte de vedere diferite de cele promovate, din păcate, majoritar, de edițiile pe care le analizăm, de echipele din studio. 

Deci asta consider că este un semn pozitiv și aș dori să-l încurajez”, spune Mircea Toma. 

Consiliul votează propunerea sa, cu un singur vot împotrivă: cel al Dorinei Rusu. 

În concluzie, Antena 3 și RTV sunt sancționate pentru emisiunile cu „doctorița minune” Flavia Groșan, șase luni mai târziu, cu o somație. 

Cine este Mircea Toma

Mircea Toma este fost jurnalist, fondator al revistei Academia Cațavencu și președinte al Agenției de Monitorizare a Presei Active Watch, un ONG care militează pentru comunicarea liberă în interes public. Printre domeniile de interes ale Active Watch se numără și educația media, „pentru ca oamenii să poată aprecia calitatea mesajelor transmise prin presă și pentru ca aceștia să aibă șanse mai mari de comunicare și participare la viața comunității”, potrivit site-ului organizației. 

De-a lungul vremii, Toma a avut mai multe ieșiri critice la adresa calității jurnalismului audiovizual din România, și, cu precădere, cel practicat la posturile Antena 3 și România TV.

În 2019, acesta declara pentru Pagina de Media că ceea ce se întâmplă în redacțiile unor emisiuni, la câteva canale de televiziune, este propagandă. „Nu mai sunt partide şi nici medii, sunt partide media. Le putem defini cu identităţi: PSD – Antena 3 și România TV, PNL – Realitatea TV”, afirma el atunci.

În 2014, Toma critica gestul CNA de atunci de a bloca accesul jurnaliștilor la ședințe și solicita revenirea la transparență și legalitate. De-a lungul vremii, Active Watch a criticat dur activitatea CNA, atât pentru lipsa de reacție în unele cazuri, cât și pentru sancțiuni pe care le-a considerat disproporționate. 

 Echilibru prin dezechilibru

L-am sunat pe Mircea Toma și l-am întrebat dacă, în opinia sa, publicul a fost corect informat de emisiunile respective, aflate în dezbaterea CNA

„Noi folosim legea acolo, ca instrument de evaluare. Iar cu ochii pe instrument, ai articolele care definesc: dezinformare, dezechilibrul… și pentru dezinformare și dezechilibru există comportamente care sunt definite acolo ca prevenindu-le. 

Și unul dintre comportamente este să ai într-o dezbatere puncte de vedere care se află în opoziție. Iar criteriul acesta a fost împlinit în ambele serii de emisiuni, una pe România TV și una pe Antena 3. Și, puse în contextul mai larg al produselor editoriale ale acestor respectabile instituții, comportamentul acesta a fost salutar!”, a explicat Mircea Toma. 

Toma a mai spus și că încearcă să păstreze o atitudine echilibrată – amintind că săptămânile trecute a propus amenzi mari pentru televiziunile menționate. El a mai menționat că este pentru aplicarea echidistantă și echilibrată a legii. 

„În contextul produselor editoriale ale acestor două televiziuni de care vorbim, România TV și Antena 3, am regăsit ceva ce nu am regăsit în emisiuni ale acelorași posturi, cu subiecte reclamate înainte și mai târziu de martie. Vă aștept să vedeți ce se va întâmpla marți, că va fi festival. 

Și nu vreau să las senzația că de fiecare dată când văd România TV văd roșu și scot cartonașul maxim. Aici am propus o amendă mai mică pentru că… de fapt este greu de apărat o amendă în instanță, pentru că ei au avut avocați care au spus pe bune ceea ce trebuia să se spună și care puneau clar în paranteză enunțurile făcute de ceilalți. Nasol este că în aceste emisiuni cântărește clar mai mult atitudinea antivaccinistă, conspiraționistă și așa mai departe”, a mai explicat Mircea Toma. 

El a mai menționat că textul somației va trebui citit pe postul de televiziune, într-unul din jurnalele de știri. 

În ultimul an și jumătate, zeci de publicații din întreaga lume au scris despre efectele informării greșite sau a dezinformării, în plină pandemie. 

Un raport al Uniunii Europene referitor la impactul dezinformării în pandemie, publicat în 2021, arată că pseudoștiința și teoriile conspirației au darul de a pune viețile oamenilor în pericol. Și ceva mai mult: erodează fundamentele democrației.

Seria PressOne despre dezinformare, fake news și transparență guvernamentală este sprijinită financiar de Ambasada Regatului Țărilor de Jos în România.