"Cu Ordonanța ați ucis speranța" au scandat, în 2016, persoanele cu dizabilități afectate de OUG 60/2017 FOTO Savu Mihu, EpochTimes România

Cum a distrus PSD un sector întreg de joburi în doi ani, pentru 500mil euro la buget

În vara lui 2017, în România erau angajate cu acte în regulă peste 2000 de persoane cu dizabilități în 740 de mici companii, denumite Unități Protejate. La începutul lui 2019 mai existau doar 4 dintre ele, însumând 64 de angajați.

O Ordonanță de Urgență emisă în august, 2017, OUG 60, a șters, pur și simplu, în doi ani, tot acest sector de joburi, construit cu greu, în 11 ani.

În schimb, Guvernul PSD a obținut, cu prețul locurilor de muncă ale persoanelor cu dizabilități, 500 de milioane de euro la buget, arată un raport de evaluare a efectelor OUG 60, realizat de Pro-Pact Iași.

Ordonanța este semnată de fostul premier, Mihai Tudose, și contrasemnată de ministrul Muncii și Justiției Sociale (sic!) de atunci, Olguța Vasilescu, printre alții.

***

PSD a susținut atunci că măsurile impuse de OUG 60 vor duce la creșterea numărului de angajați persoane cu dizabilități. Persoanele cu dizabilități și furnizorii de servicii sociale au avertizat, tot atunci, că efectul Ordonanței va fi dispariția acestui sector de locuri de muncă. Ba chiar au organizat și un mic protest. 

Guvernul i-a ignorat și a asigurat, printr-un comunicat de presă, că niciun loc de muncă nu va fi pierdut. După doi ani, un raport de analiză semnat de Pro-Pact Iași arată dimensiunea dezastrului produs de un singur act normativ.

OUG 60, arată raportul, nu numai că a distrus un întreg sector cu locuri de muncă pentru persoanele cu dizabilități din România, dar a produs „o și mai mare vulnerabilitate și excluziune” pentru acestea.

2759 de persoane cu dizabilități și-au pierdut locurile de muncă în ultimii doi ani, ca efect al Ordonanței 60/2017. Din 740 de Unități Protejate, care existau înaintea OUG 60, la începutul lui 2019 mai apăreau ca autorizate doar 4 dintre acestea.

Raportul Pro-Pact

Ce a modificat OUG 60?

Ordonanța 60 din august, 2017, modifică o lege organică, 448/2006, încălcând astfel Constituția.

Legislația de până atunci obliga companiile cu mai mult de 50 de angajați să aibă și un procent de 4% angajați persoane cu dizabilități. În cazul în care nu aveau această cotă de angajați, companiile respective erau nevoite să plătească o taxă statului.

Sau puteau opta să cumpere servicii sau bunuri de la Unitățile Protejate autorizate, în aceeași sumă pe care ar fi datorat-o, altfel, bugetului de stat. 

Aceasta a fost prima facilitate anulată prin OUG 60. Guvernul a anulat posibilitatea companiilor de a cumpăra produse sau servicii de la Unități Protejate, în loc să plătească taxa statului.

Prin anularea acestei prevederi, Unitățile Protejate, unele dintre ele având angajați persoane cu dizabilități grave, au fost expuse pur și simplu competiției cu oricare alte firme de pe piața liberă.

Durase 11 ani – din 2006 în 2017 – ca acest sector să se dezvolte. În 2017, aplicarea OUG s-a realizat, arată raportul, în 22 de zile. 

Documentul primise, înainte de aprobarea în Guvern, aviz negativ din partea Consiliul Economic și Social.

Nicio persoană angajată în Unități protejate și niciun furnizor de servicii sociale nu a fost consultat, pentru ca Guvernul să înțeleagă efectele deciziei luate. 

Cei mai vulnerabili au fost și cei mai loviți

Laila Onu, director al Fundației Pentru Voi din Timișoara a avut o astfel de Unitate Protejată, în care erau angajate 25 de persoane cu dizabilități, care creau decorațiuni pentru Crăciun și Paști.

A închis-o, ca efect al OUG 60/2017, pentru că și-a pierdut toate contractele.

Noi am concediat angajații noștri cu dizabilități, în urma Ordonanței, pentru că am pierdut toate contractele, și am încercat să le găsim locuri de muncă pe piața liberă.

Dintre cei 25 de angajați ai noștri care și-au pierdut locurile de muncă, 10 au obținut pensie de boală. Fiind angajați la noi, nu au folosit această posibilitate, dar, odată cu pierderea locurilor de muncă, au optat pentru pensie.

Lucrul acesta s-a întâmplat la noi pe o scară mică, dar, la nivel național, s-a întâmplat pe o scară mare, pentru că mai mulți oameni n-au mai avut încotro, și, ca să aibă un venit, au intrat în pensie de invaliditate.

Așa au pierdut sentimentul acela de utilitate, psihic vorbind, pentru că dizabilitatea e o condiție cu care trăiești toată viața”, a explicat ea pentru PressOne.

Laila Onu foto, în dreapta) se numără printre primii creatori de ONG-uri care oferă servicii sociale persoanelor cu dizabilități, în România sursa foto: Facebook

„Noi lucrăm cu persoane cu dizabilități psihice severe, care nu știu să citească, nu știu să scrie, sunt foarte greu de integrat pe piața muncii, și este grupul cel mai lovit de OUG 60. Ei își găseau la noi de lucru, pentru că noi făceam activități manuale, sortat, ambalat, lucruri repetitive care se potriveau pentru ei.

Ori, acum, nicio firmă nu-i mai angajează, pentru că nu mai are niciun avantaj din asta. 

Practic, e un grup de oameni, cei cu dizabilități severe, care sunt condamnați să nu desfășoare o activitate lucrativă toată viața. Pentru că nu mai au Unitățile Protejate.

Acesta este grupul cel mai dezavantajat, de fapt. Cei cu dizabilitate intelectuală severă foarte greu își găsesc locuri de muncă, față de cei cu dizabilități ușoare”

Laila Onu, director Pentru Voi

Pentru unii din foștii angajați, Laila Onu a facilitat angajarea în companii, dar spune că aceștia rezistă destul de greu. 

Firmele au această idee greșită că ei pot să angajeze persoane cu dizabilități care să le facă munca așa cum ar face-o o persoană fără dizabilitate, ceea ce nu funcționează în viața reală. Pentru ei, Unitățile Protejate erau cele mai bune soluții”, mai arată ea.

Laila Onu spune, însă, că stricăciunile produse nu mai pot fi reparate în așa fel ca lucrurile să revină la starea lor dinainte de OUG 60.

O serie de persoane cu dizabilități care erau angajate pe cont propriu ca întreprindere individuală sau persoană fizică autorizată sau asociații ale persoanelor cu dizabilități care au decis să facă antreprenoriat social, au rămas în mai puțin de o lună fără piață de desfacere. 

Pe de altă parte, persoane cu dizabilități severe, inclusiv intelectuale, au rămas fără nici o măsură de suport de angajare protejată, fiind afectate direct peste 2000 de persoane care lucrau în unități protejate și alte câteva mii, care puteau să aibă șansa la un loc de muncă în astfel de structuri”, confirmă raportul de evaluare a efectelor OUG 60.

Avocatul Poporului a răspuns după doi ani

Angela Achiței, președinta fundației Alături de Voi din Iași, a pierdut, tot ca efect al OUG 60, două Unități Protejate, una la Iași, una la Târgu Mureș.

Dar și două centre de zi pentru tinerii cu dizabilități, care se finanțau din profitul Unităților Protejate.

Atunci când a fost Ordonanța, am pierdut cam 80% din cifra de afaceri și din clienți, am rămas cu marfă pe stoc, cu produse în lucru, pe care clienții n-au mai avut cu ce să le plătească, avem clienți cu care suntem în procese.

Am sesizat atunci Avocatul Poporului, imediat, la câteva zile, și Avocatul Poporului a răspuns la adresa noastră săptămâna trecută, deci după doi ani”, a explicat pentru PressOne Achiței.

Achiței a dat în judecată și statul român, acuzând neconstituționalitatea OUG 60. Și a câștigat. Acum, noul Avocat al Poporului, Renate Weber, a anunțat că va contesta OUG 60 la Curtea Constituțională. 

Angela Achiței a participat și la elaborarea raportului Pro-Pact, citat în acest articol. 

Am trimis tot felul de adrese oficiale pe la autorități, am constatat că nu avem statistici, nu știm exact care e situația persoanelor cu dizabilități.

Autoritatea Națională pentru Persoane cu Dizabilități m-a trimis oficial la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, ei m-au trimis înapoi la Autoritate, am revenit la Autoritate, și ei m-au trimis la ANAF.

Deci până la urmă cifra reală a persoanelor cu dizabilități angajate am luat-o de la ANAF, dacă vă puteți închipui.

Nu știu ce face ANPD, eu aș desfința instituția aia din punctul meu de vedere”, a încheiat Achiței.

Angela Achiței sursa foto: Facebook

„Practic o întreagă piață de desfacere a fost închisă, prin manifestarea de voință a Guvernului României, concretizată sub forma OUG nr. 60/2017”

Fragment din Raportul Pro-Pact

Justiția socială, varianta PSD

Una din explicațiile Guvernului PSD, în 2017, a fost că autoritățile publice urmau să organizeze concursuri pentru a angaja persoane cu dizabilități.

În realitate, din 2017 până în 2019, niciun astfel de concurs nu a fost organizat, din cauză că organigramele nu au fost modificate, pentru a crea locuri de muncă pentru persoanele cu dizabilități.

În plus, nici Ministerul Finanțelor nu a alocat fonduri în acest sens. Nici măcar Ministerul Muncii nu a organizat, în această perioadă, niciun concurs pentru persoanele cu dizabilități.

Acest aspect denotă faptul că măsurile luate au stimulat apetitul pentru beneficii pasive și au pus presiune suplimentară pe bugetul de stat, creând dependență față de sistem. 

Chiar dacă un număr mare de persoane cu dizabilități care beneficiază de pensie de invaliditate au capacitate parțială de muncă, fără măsuri suplimentare de suport și activare în muncă, acestea rămân în categoria de persoane asistate social. 

Pe de altă parte, angajatorii, preferă din ce în ce mai mult să importe forță de muncă și să plătească cota pe dizabilitate la stat”, arată raportul citat.

Raportul mai arată un fapt bizar: Inspecția Muncii nici măcar nu ține o statistică a persoanelor cu dizabilități angajate.

În paralel, între octombrie 2017 și ianuarie 2019, 16 luni adică, sumele încasate la bugetul de stat din taxele companiilor însumează peste 571 de milioane de euro.

În 2016, sumele încasate la buget din cota de dizabilitate erau de doar 47 de milioane de euro. Creșterea a fost favorizată de dublarea taxei pe care angajatorii cu peste 50 de salariați care nu au angajate persoane cu dizabilități de la jumătatea unui salariu minim pe economie la un salariu minim pe economie integral. 

Raportul arată că apariția acestei modificări la jumătatea anului fiscal a pus și o presiune crescută pe toate companiile cu mai mult de 50 de angajați. Ministerul Muncii a garantat, atunci, printr-un comunicat de presă, că niciunul din aceste locuri de muncă nu va dispărea. 

În realitate, așa cum arată raportul, numărul angajaților cu dizabilități a scăzut între 2017 și 2019. 2759 de persoane cu dizabilități și-au pierdut locul de muncă în această perioadă. În același timp, a crescut numărul pensionărilor pe caz de boală.

Tot Ministerul Muncii mai arăta, atunci, că din taxele colectate, va crește indemnizația pentru persoanele cu dizabilități. La momentul implementării OUG 60, existau 786.546 de persoane cu dizabilități în evidențele Ministerului.

La finalul lui 2018, numărul acestora crescuse la 823.956 de persoane cu dizabilități, din care peste jumătate cu vârste de 18-65 ani. Dintre aceștia, doar 30% erau angajați.

Indemnizațiile pentru persoanele cu dizabilități au crescut cu sume cuprinse între câteva zeci și 200 de lei.

***

OUG 60/2017 este doar una dintre cele 260 de Ordonanțe de Urgență emise de guvernele PSD în ultimii doi ani și jumătate. Adică, în medie, 9 (nouă) Ordonanțe pe lună, potrivit unei analize PressOne din luna mai.

Un record e deținut de OUG 114/2018, adoptată în decembrie 2018 fără respectarea termenului minim de dezbatere publică, fără avizele necesare, fără punct de vedere din partea BNR ori a Consiliului Fiscal.

Doar OUG 114, singură, a modificat nu mai puțin de 40 de legi.

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României.
Vrei să ne ajuți?
Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
5€
10€
25€
50€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter perntru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading interface...
Loading interface...
Loading interface...
Loading interface...