Mai multe persoane protesteaza fata de decizia luata de CCR, pentru renumararea voturilor din primul scrutin al alegerilor prezidentiale, Brasov, 29 noiembrie 2024. Inquam Photos / Marian Calestru
Mai multe persoane protesteaza fata de decizia luata de CCR, pentru renumararea voturilor din primul scrutin al alegerilor prezidentiale, Brasov, 29 noiembrie 2024. Inquam Photos / Marian Calestru
09/12/2024
Cu cine ne unim ca să ne salvăm?
Cea mai mare halucinație de zilele astea e să credem că oamenii care n-au fost în stare să vorbească pe limba poporului atunci când se murea pe capete, apoi n-au fost în stare să pregătească armata și instituțiile statului timp de 3 ani cu un război la graniță și n-au fost în stare să se ducă între alegători și să-i asculte - nu în campanie electorală, ci cu mult timp înainte - vor reuși cumva, în următoarele 3 luni, să salveze țara asta de la autodistrugere.
PNL și-a scos tot ce are mai bun la conducere, dar încă mai are de scos tot ce e mai rău de acolo, în special de pe listele din parlament, iar de putregaiul din teritoriu nici nu are rost să amintesc.
PSD are același cârmaci dibaci care a reușit performanța colosală să piardă, pentru prima dată în istorie, prezența unui pesedist într-o finală prezidențială, iar cei care-i vor gâtul sunt poate chiar mai nocivi decât Georgescu.
Iar USR este într-un blocaj complet, după ce tot ce a reușit să dea mai bun din el, Elena Lasconi, s-a dovedit a fi complet nepregătită pentru rolul ei.
Acum sunt voci care vor să-l tragă pe Nicușor Dan din rolul de primar al Capitalei, de care abia a reușit să se achite cu greu în ultimii 4 ani, și să-l trimită la Cotroceni, pentru că așa vrea patria. De fapt, pentru că pur și simplu nu au reușit să crească niciun politician capabil să-și asume funcția de președinte al unei țări aflate cu războiul la graniță.
Nicio figură nouă, nicio idee nouă, niciun fel de politician căruia să-i fi păsat realmente de alegători în ultimii 4 ani și care să fi mers printre ei. Ne mirăm că românii au sărit pe primul venit care părea cu adevărat independent și că acum își astupă ochii și urechile, să nu vadă ce-i poate, de fapt, pielea și cine e în spatele lui?
Există această convingere printre politicienii democrați că alegătorii nu au nevoie de mici ceaușești care să pogoare printre ei și să le vorbească pe limba lor. Că politicile publice făcute în interesul tuturor vor fi apreciate chiar dacă nu le comunici decât din birou, că e suficient să nu fii penal ca să fii votat.
Mai există și această convingere printre politicienii partidelor tradiționale românești, că electoratul e ușor de păcălit și de ținut în control cu tot felul de mită electorală și că acest sistem poate continua la nesfârșit.
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Crezi că e nevoie de presă independentă? Dacă da, cu doar 5 euro pe lună poți face diferența chiar acum!
E clar că aceste două percepții asupra alegătorului român sunt nu doar extrem de greșite, dar și insultătoare pentru toți cei cărora le pasă de țara asta. Și că tocmai această aroganță i-a împins pe milioane dintre români spre un individ care le-a promis că va arunca tot sistemul în aer.
Cum repari așa o prăpastie între tine și electorat în doar 3 luni, în condițiile continuării unor campanii de manipulare uriașe, care deja au propriul lor combustibil? Cum îi convingi că singurii care s-au dus printre ei și au vorbit cu ei - cei de la AUR - sunt dominați de securiști și pensionari speciali veniți din armată, MAI și servicii, deci din sistem, când nimeni altcineva nu i-a întrebat de sănătate?
În primul rând, această atitudine criminală din partea celor care au crezut că funcțiile lor vor fi eterne și că se pot prezenta nepregătiți la șiruri interminabile de alegeri și tot se vor alege cu posturi călduțe la Parlament sau la Bruxelles trebuie să înceteze imediat.
Opinie. Portretul unui votant Georgescu. Unul dintre cei mai buni profesori de-ai mei din liceu a votat cu un extremist
Profesorul de fizică nu mai e cel de clasă și nici măcar cel de la reuniunea de 10 ani. Astăzi este un votant dezamăgit de România, care își pune speranțele în omul mesianic de la care așteaptă schimbarea, măcar în sistemul de educație în care activează de mai bine de 30 de ani.
Scrisoare deschisă a jurnalistei Emilia Șercan pentru românii de peste granițe: „Draga mea diasporă, îți scriu cu rugămintea să ne mai întinzi o mână de ajutor”
Draga mea diasporă, îți scriu cu rugămintea să ne mai întinzi o mână de ajutor, nouă, celor rămași acasă. Țara care ne ține împreună e la o răscruce istorică.
Orice amânare, orice idee că lucrurile pot continua ca până acum dacă instituțiile statului îi umflă pe mercenarii lui Georgescu de pe stradă este complet greșită.
Altminteri, la guvernare și la președinție vor veni ceilalți, a căror principală strategie, ca să citez din cuvintele prim-vicepreședintelui AUR și potențial viitor prim-ministru Marius Dorin Lulea, „a fost destrămarea celorlalte partide politice.”
Și tot el ne explică cum se va ajunge acolo: „Haideţi să vă spun o chestiune: noi, partidul AUR, am tot mers prin ţară cu programul de guvernare, cu cifre, lucruri concrete. Dar nu ajută cu nimic, pentru că oamenii nu înţeleg cifre. Ei vor să audă platitudini, ăsta e adevărul. Vor să audă filosofii. Poporul român e un popor plin de emoţie şi care trăieşte sub impactul emoţiilor. Dacă vrei să iei voturi de la români, nu poţi să faci asta decât stârnind emoţie, iar Călin Georgescu ştie foarte bine să stârnească emoţie. Păi, spuneţi dumneavoastră cuvintele lui! Le spuneţi şi nu vă iese! Pentru că unii au un har. Au harul de a fi actori, de a fi buni politicieni, oratori. Sunt nişte caracteristici care se duc uneori până la nivel de psihoză de masă.”
Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt curios
Fix acest cinism le-a câștigat alegerile.
Dar furia a rămas și e mai mare ca oricând. Deznădejdea celor care nu au cum vota cu toată inima un candidat la președinție curat și democrat e mai mare ca oricând. Nu vreun politician reșapat, ci o persoană care să fie în stare să unească și să acceseze ambele tabere, înainte să murim cu toții, încleștați unii cu mâinile în gâtul celorlalți. Și nimeni nu se grăbește să vină cu o soluție reală pentru a răspunde acestor nevoi. Dar soluții există.
Primul pas este ca toți cei care au luat parte la această șaradă sinistră să își ceară scuze poporului român. Azi. Să arate că au înțeles ce li se întâmplă. Să-și mai taie din aroganță, să facă un pas înapoi și să coboare între oameni. De mâine, nu din ianuarie încolo.
Dacă PSD dorește să priceapă că furia diasporei a fost îndreptată în primul rând contra sa, trebuie să folosească acest moment nu pentru a o vira către AUR și compania, ci dimpotrivă, pentru a-și scoate răul din eșaloanele 1 și 2 și să-l înlocuiască cu oamenii care au ținut, de fapt, guvernarea pe umeri, atâta câtă a fost. Da, știu, reforma PSD, de care s-a mai scris la PressOne, e practic imposibilă. Cine știe, trăim timpuri interesante, poate are loc un miracol.
Dacă PNL dorește să arate că a înțeles lecția, trebuie să folosească acest moment pentru a face curat în partid, ceea ce ar însemna și retragerea parlamentarilor care au dus partidul la acest dezastru și înlocuirea lor cu alții aflați mai jos pe liste (în măsura în care nici aceștia nu sunt mizerabili). Are Bolojan suficient curaj să facă asta?
Dacă USR dorește să nu fie dezmembrat complet, trebuie să facă mult mai mult decât celelalte două partide ale sistemului. Fiecare dintre politicienii reformatori care au mai rămas în partid trebuie să facă un pas în față și toți cei care au osificat acest vehicul politic al speranțelor românilor tineri să se întoarcă la firmele lor de consultanță și de tăiat frunză la câini, că de politică n-au fost în stare. Înțeleg Lasconi, Voiculescu, Barna, Drulă și Năsui asta?
Apoi, persoana pe care trebuie să o împingă în cursa pentru Cotroceni trebuie să vină din afara lumii politice, dar să aibă în spate o lungă listă de realizări pentru binele societății. Fie un spital, fie mii de copii ajutați, fie relații extrem de bune în toată societatea civilă din România. Și să știe să vorbească pe limba oamenilor obișnuiți. Și, evident, toate țiglele pe casă. Avem așa ceva? Eu cred că avem. Totul e să aibă curajul să se bage în malaxor.
Un cuvânt și pentru AUR aici. Deși este împănat de securiști și ariviști, mai sunt și oameni acolo care-și dau seama că nu poți schimba o casă dacă-i dai foc. Deși acum mustăcesc plini de cinism la prăbușirea partidelor principale, să-și dea seama că furia populară îi poate mătura și pe ei oricând, pentru că promit să facă tot ce n-au reușit ceilalți, dar nu-și iau rolul în serios, nici pe departe. În loc să insiste cu candidatul manciurian, ar trebui să se hotărască: interesele cui vor să le apere? Ale Rusiei, care vrea să vadă în România un stat eșuat? Asta fac patrioții?
Sigur, nimic din toate cele de mai sus nu va conta dacă atacul hibrid asupra firavei democrații românești va continua și se va intensifica. Pe măsură ce presa independentă sapă după informații, descoperim că acest atac nu vine doar din partea Rusiei, ci și din partea unor actori foarte inteligenți, care doresc o revoluție completă, la nivel global.
Din păcate, nu vorbim aici de niște idealiști, ci de oameni extrem de bogați, cu legături în cele mai cinice și mai criminale lumi, care n-au nici cea mai mică problemă să se folosească de mercenari și interlopi pentru a asmuți milioane de oameni unii contra celorlalți. Și care efectiv nu mai vor o lume bazată pe regulile unor instituții democratice, ci una pe care să o poată controla cu ușurință, în special având în vedere emergența inteligenței artificiale. Aici, interesele lor se aliniază cu cele ale elitei criminale din Rusia. Au toate datele și toate uneltele să o și facă.
Apelul la emoții va continua în următoarele 3 luni. Din ce în ce mai intens. Fără o replică fizică, cu politicieni care se duc de mâine în mijlocul oamenilor și vorbesc cu ei ca să-i scoată din hipnoză, să le arate că vrem, de fapt, aceleași lucruri, mă tem că va fi prea târziu. Dacă nu ne unim în fața acestui atac, ne vor dezbina până la distrugere.
Să nu ne mirăm când această alunecare de teren care a pornit deja la vale va lua cu ea tot: instituțiile noastre democratice firave, investițiile de care România avea nevoie ca de aer, speranțele unor generații care au suferit pentru libertate și democrația noastră liberală doar cu numele.
Dar despre asta, pe larg, în al treilea articol din serie.
Avem nevoie de ajutorul tău!
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.
De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.
Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.
Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.
Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.
Share this