Criza gunoaielor în România: după 17 ani și miliarde de euro cheltuite, rata de reciclare rămâne cea mai mică din UE

Bianca Felseghi

Senior Editor

România a avut nevoie de aproape două decenii pentru a declara funcționale sistemele de management integral al deșeurilor. Chiar și așa este statul european cu cea mai slabă rată de reciclare, de numai 12%, în stagnare din 2010,  potrivit unui raport de țară discutat de Comisia Europeană în iunie 2025. 

Din cele 31 de Sisteme Integrate de Management al Deșeurilor (SMID) care trebuiau implementate după 2007, cinci au avut nevoie de fazare, adică n-au putut fi finalizate la termenul fixat inițial decât prin mutarea proiectelor în mai multe exerciții bugetare europene, de la POS Mediu (2013-2017), POIM (2014-2020) și apoi PDD (2021-2027).

În aceste cazuri, administrațiile județene au oprit proiectele, au fost nevoite să ramburseze banii (uneori cu penalizări), apoi au cerut reluarea proiectelor, însă la costuri mult peste estimările de început. După 17 ani există încă județe în care SMID-urile nu sunt finalizate. Este cazul Galațiului, care abia prin Programul de Dezvoltare Durabilă, scadent în 2027, ar trebui să-și pună la punct felul în care colectază, reciclează și procesează deșeurile municipale și din județ. 

În alte județe, deși scriptic proiectul a fost închis și este operațional, deșeurile generează încă probleme de mediu. Un astfel de model este și Clujul, beneficiarul celui mai lung proiect SMID implementat în România, început în 2011 și finalizat abia în 2023. Clujul se confruntă încă în fiecare vară cu valuri de aer pestilențial care îneacă orașul venind dinspre fosta rampă de gunoi a orașului. Situația ridică întrebări privind conformitatea lucrărilor care s-au derulat. 

Cronologia pierderilor și întârzierilor 

În 2023, urmând unei perioade de mai multe zile caniculare, un val de miros de deșeuri în putrefacție a înghițit orașul Cluj-Napoca. Reacția publică și sute de sesizări înregistrate la Garda de Mediu au declanșat un control al comisarilor, care au constatat că mirosul insuportabil provenea de la Centrul de Management Integral al Deșeurilor, unde mormane de gunoi fuseseră lăsate să zacă la soare, fără a mai fi tratate, și care ajunseseră să fermenteze. 

Una din cele două rampe temporare de gunoi de la Pata Rât FOTO Voicu Bojan

Comisarii au declarat că ar fi fost vorba de „undeva la o mie-două mii de tone” de gunoaie neprocesate, după ce instalațiile de tratare mecano-biologice au avut defecțiuni. Societatea care administrează Centrul a fost amendată cu 80.000 lei. Ulterior, însă, în 2024, apoi în 2025, și urmând același tipar, după o perioadă cu temperaturi foarte ridicate, mirosurile din Cluj-Napoca au revenit ciclic. De această dată însă autoritățile au dat vina pe diverse activități agricole care ar fi avut loc în zona limitrofă a municipiului. 

Inițial, proiectul SMID de la Cluj a demarat în cadrul Programului Operațional Sectorial Mediu (POS Mediu 2007–2013) — cunoscut ca Faza I. Aceasta ar fi trebuit să includă construcția infrastructurii de bază, a unui nou depozit județean, a unei stații de sortare și a unei stații de tratare mecano-bio, precum și a stațiilor aferente de transfer în zonele de Vest, Nord-Est și Sud ale județului. Valoarea inițială estimată a proiectului fusese de 254 de milioane de lei, din care 80% erau fonduri nerambursabile UE. 

În 2012, Consiliul județean Cluj - autoritatea contractantă a fondurilor - a lansat lucrările pentru Centrul de Management Integrat al Deșeurilor. Imediat după atribuirea contractului, au început să apară întârzieri, dar și probleme majore privind amplasamentul vizat. 

Ambele contracte fuseseră adjudecate de către două firme surori aparținându-i afaceristului Ioan Bene, între timp condamnat pentru fapte de corupție. Ulterior, procurorii care au investigat inclusiv trimiterea în spatele gratiilor a președintelui CJ Cluj de la acea dată, liberalul Horia Uioreanu, au explicat în dosarul de urmărire penală că una dintre firmele lui Bene, cea care construia CMID-ul, fără să aibă vreo expertiză sau vreo autorizaţie, a început să excaveze pământ din dealul de la Pata Rât - locul în care se afla de 70 de ani groapa de gunoi a orașului și care trebuie desființată prin proiectul european. 

Acel pământ obținut a fost transportat la Aeroport, aflat în apropiere, şi folosit drept umplutură la turnarea pistei. În timp, excavările ilegale au destabilizat dealul în asemenea măsură, încât au favorizat o masivă alunecare de teren a imensei cantităţi de gunoi de acolo. Aşa s-a ajuns, în 2017, ca într-un joc de domino, la un accident masiv ecologic care a infestat cu apă reziduală și levigat pârâul Zăpodie şi, prin el, râul Someșul Mic. 

CMID-ul a rămas un proiect blocat într-un lac de apă toxică ale cărei dimensiuni păreau să tot crească. La vremea respectivă, PressOne a relatat despre asta aici și aici. 

La acea dată, proiectul era deja fazat, la cererea beneficiarului, Consiliul Județean Cluj. În 2015, Clujul pierduse finanțarea din POS Mediu. În acel moment, lucrările declarate oficial la CMID atinseseră un stadiu de aproximativ 70%. 

„Mai cald iarna, mai răcoare vara. Nu e destul!” Reabilitarea termică a clădirilor nu scade facturile românilor și nu-i ajută să aibă o viață mai bună

Numeroase clădiri din România au trecut printr-un proces de reabilitare termică, investiția fiind posibilă prin intermediul fondurilor europene aferente politicii de coeziune. Cât de eficiente sunt, însă, aceste investiții pentru scăderea costurilor la facturi și îmbunătățirea calității vieții?

Jumătate dintre tramvaiele din Capitală nu au aer condiționat. Cum s-a simțit vara în mijloacele de transport din București

Conform unui răspuns oferit de Societatea de Transport București PressOne, aproape jumătate dintre tramvaiele care au circulat vara aceasta în București nu au fost dotate cu aparate de aer condiționat. La fel și zeci de troleibuze și autobuze.

În plus, cu vechea groapă de gunoi închisă, județul începuse să-și depoziteze deșeurile colectate pe o platformă de stocare temporară, însă capacitatea autorizată a acesteia a fost repede depășită. Astfel, județul a început să-și transporte deșeurile la alte SMID-uri, în Alba Iulia și Satu Mare. 

A mai fost nevoie de alți 7 ani ca autoritatea locală, Consiliul județean Cluj să declare încheiat acest proiect. Alunecările de teren pe amplasamentul CMID au necesitat lucrări suplimentare ample pentru stabilizarea imensului deal de deșeuri adunate în zeci de ani și apoi reproiectarea. În plus, contractele cu constructorii diverselor părți ale SMID-ului au fost reziliate de mai multe ori, iar licitațiile au trebuit reluate. 

Printr-o Hotărâre a Consiliului Județean Cluj nr. 187/2016, a fost aprobat un proiect subsecvent, „Fazarea Proiectului Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în Județul Cluj”. Această fază a doua a fost finanțată prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014 – 2020, Axa prioritară 3, și a avut o valoarea totală de peste 362 milioane de lei, din care numai circa 116 milioane de lei au fost nerambursabili. 

Restul lucrărilor rămase neexecutate și costurile aferente, circa 50 milioane lei eligibili pierduți precum și partea de lucrări declarate neeligibile rămase după ce au fost declarate tardiv au trebuit fie acoperite din buget local, sau au fost reîncadrate ca finanțare în noua fază POIM.

Pentru sumele rambursate în cadrul proiectului «Sistem de Management integrat al Deșeurilor în județul Cluj», Consiliul Județean Cluj a figurat în evidențele Autorității de Management pentru POS Mediu cu o valoare totală a creanțelor bugetare în sumă de 19.574.768,93 lei (aproximativ 4,4 milioane euro). Suma pentru datoria înregistrată de stat pentru propria sa incapacitate de a duce la bun sfârșit un proiect cu bani europeni a fost recuperată efectiv din buzunarul clujenilor. 

La Cluj, costurile s-au dublat între faze

În cifre reale, costurile totale ale SMID Cluj au crescut cu aproximativ 58% de la Faza I la Faza a II-a a proiectului.  

În sfârșit, în 2023, în ultima zi din an, pe 31 decembrie, Consiliul Județean Cluj a anunțat finalizat proiectul „Fazarea proiectului Sistem de Management Integrat al Deșeurilor în județul Cluj”. Obiectivul general al proiectului, respectiv dotarea stațiilor de transfer a deșeurilor cu echipamente, construirea drumurilor de acces la stațiile de transfer deșeuri, construirea unei Stații de sortare a deșeurilor în incinta Centrului de Management Integrat al Deșeurilor (CMID), Construirea unei Stații de tratare mecano-biologică a deșeurilor în incinta CMID, construirea unui drum de acces la CMID precum și închiderea și ecologizarea celor 6 depozite de deșeuri urbane din județul Cluj, respectiv a depozitelor de deșeuri de la Câmpia Turzii, Dej, Gherla, Huedin, Pata Rât și Turda, au durat 12 ani.

În total, valoarea proiectului a ajuns la peste 306 milioane de lei, din care numai o treime a fost cofinanțat. 

Cele mai scumpe proiecte SMID-uri din România 

România se confruntă cu probleme privind gestionarea deșeurilor. Cu toate că, per ansamblu, între 2010-2022 cantitatea totală de deșeuri generate a scăzut, România produce încă 303 kg/locuitor de deșeuri municipale, iar rata de depozitare la groapă a fost de 74%, în condițiile în care în 2035, adică în următorii 10 ani, această rată ar trebui să fie de maximum 10%. 

Ritmul de conformare, notează documentul citat, este prea lent în România, iar autoritățile plătesc penalități financiare. În decembrie 2023, Curtea Europeană de Justiție a impus României plata a 1.5 milioane de euro pentru că nu a respectat obligațiile care îi erau impuse printr-o hotărâre pronunțată în 2018, cu privire la neîndeplinirea obligației de a opri depozitarea de deșeuri și de a închide 68 de depozite de deșeuri a căror funcționare nu era autorizată. 

La data la care Curtea constata neconformarea României, trecuseră deja 11 ani de la demararea proiectelor privind sistemele de management integrat al deșeurilor finanțate prin Programul Operațional Sectorial Mediu 2007-2013. 

Eșecul României în gestionarea deșeurilor

De-a lungul timpului, România a fost vizată de mai multe ori de proceduri oficiale de infringement în materie de management al deșeurilor din partea Comisiei Europene. În 2017, Comisia Europeană a chemat în judecată România la Curtea de Justiție a UE pentru neadoptarea și nerevizuirea planului național de gestionare a deșeurilor și a programului de prevenire a deșeurilor, în conformitate cu obiectivele Directivei-cadru privind deșeurile și ale economiei circulare.

În pofida avertismentelor anterioare ale Comisiei, autoritățile române nu au revizuit și nu au actualizat planul național de gestionare a deșeurilor și programul de prevenire a deșeurilor, se arată într-un comunicat al CE transmis joi. Această revizuire ar fi trebuit să aibă loc cel târziu în 2013. Comisia a inițiat procedura de infringement în septembrie 2015 și a trimis un aviz motivat României în mai 2016, cerând autorităților să adopte rapid aceste instrumente esențiale prevăzute de legislația privind deșeurile.

În iulie 2024, Comisia a trimis României un aviz motivat pentru implementarea incorectă a Directivei 1999/31/CE privind depozitarea deșeurilor și a Directivei-cadru privind deșeurile (Directiva 2008/98/CE). Avizul motivat reprezintă a doua etapă a procedurii de infringement și a venit ca urmare a unor notificări primite la București încă din 2021. 

În sfârșit, în noiembrie 2023 Comisia a anunțat demararea procedurii de infringement împotriva României pentru nerespectarea țintelor obligatorii din punct de vedere legal privind reciclarea deșeurilor municipale pentru reutilizare stabilite, printr-o directivă din 2008. Termenul pentru transpunerea dispozițiilor în legislația națională expirase în iulie 2020. Alături de România au mai fost penalizate Bulgaria, Cipru, Cehia, Estonia și Austria. 

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€