Sub muntele de gunoi de la Pata Rât s-a format un lac toxic

Bianca Felseghi

Senior Editor

La baza depozitului de deșeuri de la Pata Rât − fosta rampă de gunoi a muncipiului Cluj-Napoca− s-a format un lac toxic cu o suprafață de circa 3 hectare, a anunțat prefectul județului Cluj, Aurel Cherecheș, într-o conferință de presă susținută vineri, 8 septembrie 2017.

PressOne a scris recent despre amenințarea pe care o reprezintă depozitul de gunoi de la Pata Rât: acesta s-a surpat la finalul lunii iulie și a blocat cursul unui pârâu care trece pe lângă centura ocolitoare a Clujului.

Sub „muntele” de zeci de metri pe care Consiliul Județean Cluj nu reușește să îl ecologizeze de 5 ani încoace s-a format un lac de levigat de aproximativ 6.000 de metri cubi. Levigatul este un lichid rezultat din trecerea apei prin deșeuri, proces chimic în care sunt colectate substanțele toxice dizolvate.

Practic, este vorba despre o acumulare de toxine extrem de periculoase pentru sănătate și pentru mediu. Aceasta s-a format din descompunerea deșeurilor, combinată cu infiltrarea apei de ploaie, și amplificată de intervenția repetată a pompierilor, pe tot parcursul anului 2016, chemați să stingă incendiile izbucnite pe rampă.

Aproape un sfert din depozit a colapsat

„Deșeurile dislocate din corpul depozitului sistematizat au fost apreciate de constructor, la acel moment (22 iulie 2017, când pe o lungime de 300 de metri s-au produs fenomene de alunecare a terenului − n.r.), la circa 15-20% din volumul depozitului.

La baza depozitului dinspre centura municipiului Cluj-Napoca, cu preponderență în partea sudică, s-au constatat exfiltrații de levigat, provenite din corpul depozitului, care se scurgeau din mai multe puncte de izvorare în albia pârâului Zapodie, cu un debit semnificativ, mediu de 5 litri/sec.

De asemenea, la data deplasării în teren, 06.09.2017, în amonte de alunecare, pe cursul pârâului Zapodie, s-a constatat o acumulare de levigat, pe o suprafață de circa 3 hectare, în cantitate estimată la 6.000 de metri cubi”.

Fragment din nota de constatare a Prefecturii,
prezentată în ședință publică

*

Studiul geotehnic al zonei nu a fost finalizat încă, dar, potrivit prefectului de Cluj, echipa de proiectare și „experți externi suplimentari” monitorizează apa freatică după ce a efectuat mai multe foraje în zonă.

Cea mai mare teamă a candidaților la Cotroceni. 3 lucruri pe care ar trebui să le înțeleagă viitorul președinte al României despre droguri

Candidații la președinție se feresc să abordeze cu adevărat problema drogurilor și se ascund în spatele unor răspunsuri vagi, deși susțin că înțeleg problema cu care se confruntă România.

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

Vechea rampă de gunoi a Clujului de la Pata Rât se află în preajma unui alt depozit temporar de deșeuri al Primăriei clujene, lângă satul Sânnicoara (comuna Apahida) și în apropierea Aeroportului Internațional al Clujului.

Pe lângă această rampă trece șoseaua care ocolește Cluj-Napoca pe la est, așa-numita centură de diamant (din pricina costurilor enorme, 140 de milioane de euro).

Analizele de laborator privind compoziția chimică a levigatului − care se scurge atât în albia pârâului Zapodie, dar care și băltește sub muntele de gunoaie − arată concentrații îngrijorătoare de substanțe nocive: consumul chimic de oxigen (CCOCr) depășește de 48 ori limitele admise, iar cantitatea de azotat amoniacal este de 750 ori mai mare decât limita admisă.

Prefectul Aurel Cherecheș și vicepreședintele CJ Cluj Marius Mânzat (cel cu ochelari). Foto: Raul Ștef.

Membrii Comitetului de Urgență al județului au votat în unanimitate proiectul unei hotărâri care să oblige beneficiarul construcției, Consiliul Județean Cluj,

(1) să elimine de urgență levigatul prin soluții tehnice avizate de experți și

(2) să efectueze o breșă în masa deșeului ce colmatează albia pârâului Zapodie, pentru a drena lacul din interior.

În urmă cu o săptămână, președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, prezenta presei imagini din elicopter cu starea depozitului neconform de la Pata Rât, arătând că situația acestuia este rezolvată în proporție de 90%. El acuza Prefectura că nu deține date tehnice care să justifice îngrijorarea.

La ședința Comitetului Județean de Urgență, Tișe l-a delegat pe vicepreședintele CJ Marius Mânzat să spună că forul județean va plăti achiziționarea unei stații de epurare cu osmoză inversă, cu ajutorul căreia să fie îmbunătățită calitatea apei care se scurge de sub depozitul de la Pata Rât.

Există pericolul ca lichidul care se scurge de sub depozitul de gunoi să ajungă în râul Someșul Mic, care străbate municipiul Cluj-Napoca, a recunoscut vicepreședintele Marius Mânzat.

Nu se poate aprecia − a declarat prefectul Aurel Cherecheș pentru PressOne −, în ce măsură lacul toxic format sub muntele de gunoi a rezultat din acțiunile repetate ale pompierilor.

Levigatul se scurge în pârâul Zapodie din estul municipiului Cluj-Napoca. Foto: Raul Ștef

Anchete rămase fără niciun rezultat confirmau că fosta rampă de gunoi a Clujului se aprindea periodic și punea în pericol viețile familiilor care locuiesc în apropiere, precum și vizibilitatea de pe Aeroportul Internațional „Avram Iancu”.

În mai 2016, pompierii au intervenit timp de 36 de ore pentru a stinge unul dintre incendiile de la Pata Rât.

Articolele noastre anterioare despre poluarea masivă de la Cluj pot fi citite aici și aici.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€