Ca să pătrundă în cimitirul unde Consiliul Județean Harghita a limitat accesul, românii au escaladat gardurile. Foto: Egyed Ufó Zoltán (c)

O serie de evenimente nefericite. Cum au ajuns la violență românii și maghiarii, în Valea Uzului

România nu e străină de conflicte interetnice. În martie 1990 la Târgu Mureș încleștările sângeroase s-au soldat cu 5 morți – 2 români și 3 maghiari, 278 de răniți. O biserică ortodoxă a fost incendiată, iar sediul local al partidului UDMR a fost vandalizat.

În urmă cu o săptămână, un protest neinspirat al unor activiști din Harghita a generat, din nou, tensiuni între guvernele României și Ungariei, replici ale Ministerelor de Externe și mișcări subterane ale unor organizații extremiste cum este Mișcarea celor 64 de comitate, din Ungaria.

În timp ce oamenii de bună credință se protejează împotriva manipulărilor prin declarații publice de bună vecinătate româno-maghiară, cum a fost cea din Cluj-Napoca, de duminică, am putut vedea, din nou, pe viu, cât de ușor explodează mămăliga și ajută UDMR-ul să crească în sondaje.

Vehemența cu care au reacționat oficialii UDMR, în frunte cu Kelemen Hunor, vine după ce partidul a înregistrat un scor modest în alegerile europarlamentare. Informații apărute în presă în ultimele două săptămâni, despre voturile fantomă primite în județe în care numărul de etnici maghiari este extrem de mic, au conturat, din nou, ipoteza unei complicități dintre partidul de guvernământ și UDMR. Conflictul din Valea Uzului a fost pentru ei ca o gură de aer.

*

De Ziua Eroilor (6 iunie 2019), în Valea Uzului, o localitate aflată la limita dintre două județe și două regiuni istorice, Harghita și Băcau, românii și ungurii s-au încleștat violent pentru dreptul de acces într-un cimitir din timpul Primului Război Mondial. Și ungurii și românii aveau morți îngropați acolo. Dar la fel aveau și italienii, sârbii, nemții, rușii și austriecii.

Escaladarea tensiunii interetnice din județul Harghita a pornit de la un protest greșit înțeles: pe 17 mai 2019, un grup informal creat pe Facebook, numit Úzvölgyi Civil Akciócsoport – Grup Informal de Acțiune, a acoperit cu saci de plastic de gunoi crucile montate de primăria orașului Dărmănești, județul Bacău, și închinate soldaților români neidentificați căzuți în luptele din zonă. Paradoxal, ținta acestui protest era UDMR.

Autoritățile au descins la câteva adrese din Harghita, încercând să îi identifice pe activiștii anonimi. Grupul din social media a fost închis, după ce fotografiile publicate au declanșat revolta comunității românești și o anchetă din oficiu din partea Poliției.

Acesta a fost declicul care a dus la antrenarea precipitată a evenimentelor.

Paradoxul: Acțiunea era îndreptată împotriva UDMR-ului

Ladó Andrea este o activistă din Harghita. Locuiește la Cluj-Napoca, dar s-a dus acasă fiindcă a fost invitată la o nuntă. Este una din cele trei persoane care au mers în cimitirul din Valea Uzului și au acoperit crucile de beton cu sacii de gunoi. S-au gândit să facă o intervenție de impact, simbolică, după modelul protestelor celor de la Famen sau Pussy Riot, care provoacă autoritățile.

Andrea spune că printre oamenii simpli din zonă există o frustrare majoră, datorată unui sentiment de abandon chiar din partea reprezentanților maghiarilor, care ar trebui să le reprezinte interesele și să le facă o viață mai bună.

Ce a deranjat-o personal a fost „mica înțelegere” dintre oficialii UDMR din Harghita și cei din Dărmănești din județul Bacău, care le-ar fi cerut partenerilor de coaliție să facă inaugurarea monumentului centenar după alegerile din 26 mai. Practic, toți oficialii știau ce lucrări s-au făcut în zonă, dar au ales să amâne scandalul naționalist până după Europarlamentare.

Elita maghiară, și cea politică și intelectualii care ne reprezintă, este selectată astfel încât să nu spună nimic despre problemele noastre reale. Ei fac gesturi unilaterale și nu confruntă problemele pe care le întâmpinăm. E și vina noastră, fiindcă fiecare om a mers acasă și a lăsat UDMR-ul să ne facă treaba. De fapt, ei își urmăresc propriile interese”, a declarat Ladó Andrea pentru PressOne.

Ea a mai precizat că acțiunea de acoperire a crucilor din Cimitirul din Valea Uzului ar fi trebuit să arate complicitatea dintre tăcerea UDMR-ului față de un gest considerat ilegal al Primăriei din Dărmănești.

Am făcut o mare greșeală că nu am tradus din timp manifestul acțiunii în limba română. Noi nu am profanat morminte, noi am spus că în toată lumea e o obligație creștină să arătăm opresiunea chiar și atunci când e ascunsă după cruci”, a spus Andrea.

Foto: borbolycsaba.ro

Eu nu am vrut să jignesc românii, sunt vinovată că ați simțit jigniri și că am lăsat UDMR-ul să confiște acțiunea

Ladó Andrea, activistă

Ea a mai contestat faptul că lucrările executate de Primăria Dărmănești nu s-au făcut sub supravegherea unui arhitect sau a specialiștilor în istorie și intervenție asupra unor situri istorice. Ea urmează să fie audiată în acest caz, la sfârșitul acestei săptămâni.

Ladó Andrea este cea care în vara lui 2017 a protestat împotriva lui Viktor Orbán în timpul discursului anual de la Băile Tușnad. A fost scoasă de păr din mulțime (video-ul incidentului poate fi urmărit mai jos)

În timp ce organizatorii protestului spun că nu s-au gândit că vor jigni comunitatea de români acoperind cu saci de gunoi niște cruci de beton plantate acolo de Primăria Dărmănești, reprezentanții organizațiilor naționaliste românești, care au dus oameni la „pomenirea” eroilor spun că i-a deranjat abordarea „satanică” de a nu recunoaște simbolul creștin al crucii.

Ungurii sunt cercetați pentru profanare. Românii au primit diplome onorifice de la Primăria Dărmănești pentru felul în care au apărat valorile naționale. Jandarmeria Bacău a anunțat, totuși, că îi caută pe vinovații care au distrus poarta de acces în Cimitir.

Cine a adus românii în Valea Uzului

Pe finalul filmului publicat de HotNews, se aude cum se anunță la microfon că unul din grupurile de români, care au ajuns joi la poarta Cimitirului Eroilor, a fost o „delegație condusă de domnul viceprimar Mihai Buzatu”.

Între momentul protestului Andreei Ladó și Ziua Eroilor sunt câteva zile (17 mai- 6 iunie) în care informația diseminată în presă și în mediile sociale a produs mișcări tectonice.

Frăţia ortodoxă „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruinţă”, condusă de un dresor de câini din Ploiești, Dan Grăjdeanu, a anunțat că va serba Ziua Eroilor la Cimitirul din Valea Uzului. Este aceeași organizație care a întrerupt în 2018 difuzarea filmului „Soldații. Poveste din Ferentari” la Muzeul Țăranului Român din București.

La fel, Asociația Calea Neamului, condusă de Mihai Târnoveanu, a filmat un videoclip pentru Facebook în care anunța participarea la eveniment.

Mihai Târnoveanu este cel care citește apelul morților, iar audiența răspunde „Prezent!”, așa cum procedau legionarii români, când își enumerau camarazii căzuți în luptă.

Dan Grăjdeanu vorbește mulțimii adunate în Cimitirul Valea Uzului. Foto: captură HotNews.

Am vorbit cu Dan Grăjdeanu de la Frăția Ortodoxă. Spune că Primăria Dărmănești le-a acordat o diplomă pentru faptul că s-au prezentat acolo.

Când se consideră că morții altora, n-au loc lângă morții lor, acolo mi se pare că e o deviere majoră. Bă, dacă s-a făcut în preajma Zilei Eroilor, zic, ăsta e momentul cel mai potrivit să ne cinstim eroii. Așa am luat decizia. Am plecat din mai multe locuri, că suntem organizație de voluntari și avem filiale peste tot. La Bacău avem 100 de oameni.

Știam că a fost convocată comunitatea maghiară, am citit în presă. Ne-am dat seama că au făcut lucrul acesta efectiv ca să ne provoace. Dar și prefecții de Harghita și de Bacău și ministrul de Interne au declarat că accesul în cimitir va fi liber. Nu e firesc ca într-un stat, care se numește România, cetățenii aparținând unei alte etnii să limiteze accesul altor români, de etnie română, să-și cinstească eroii. Mi se pare o grozăvie!

Grăjdeanu spune că organizația pe care o conduce a ajuns la fața locului, după ce alți cetățeni ar fi forțat poarta cimitirului. De asemenea, spune că persoana care s-a cățărat pe troița de piatră purtând tricolorul românesc, nu este membru al Frăției Ortodoxe.

Grăjdeanu a mai precizat că se cunoaște “de mai multă vreme” cu George Simion, liderul mişcării unioniste din România şi din Republica Moldova, care a candidat – fără succes – la un fotoliu de europarlamentar, alături de care a participat în trecut la un marș pentru unirea Basarabiei cu România.

Cimitirul

Luptele care au precedat anul 1918, iar mai târziu tratatul de pace de la Trianon, din 1920, înseamnă două momente istorice în jurul cărora istoriografia celor două țări, România și Ungaria, nu s-au pus nici astăzi de acord. Practic, Valea Uzului se află în aceste zile la confluența a două momente centenare.

România celebrează 100 de ani de la Marea Unire, iar Ungaria se pregătește să marchezeă 100 de ani de la dezmembrarea visului milenial numit Austro-Ungaria.

La Valea Uzului sunt îngropați soldați austro-ungari, care au luptat acum 100 de ani împotriva românilor și a aliaților lor. În 1917, potrivit informațiilor MAE, în cimitirul din Valea Uzului erau îngropați 350 de soldați imperiali.

De aici încrâncenarea părții maghiare, care a fost alimentată și de autoritățile de la Budapesta. Semjén Zsolt, vicepremierul Ungariei, a vizitat cimitirul înainte de 6 iunie, când scandalul dintre autoritățile românești și liderii UDMR din teritoriu mocnea. Semjén e unul din cei mai vocali oficiali maghiari cu privire la autonomia Ținutului Secuiesc.

Și vara trecută, aflat la Universitatea de Vară de la Băile Tuşnad, a vorbit despre acest lucru. El a fost însoțit la Valea Uzului de Borboly Csaba, președintele Consiliului Județean Harghita.

Trebuie precizat și că cimitirul de pe Valea Uzului a devenit „internațional” – așa cum este cunoscut acum – aproape 10 ani mai târziu, după 1926, când o organizație numită Societatea Mormintelor Eroilor Căzuți în Război a identificat locurile de veci ale soldaților căzuți pe frontul de pe linia Carpaților răsăriteni, astfel că în cimitir au fost reînhumate încă 900 de persoane de diferite naționalități.

Numărul lor a crescut la circa 1300 după al doilea război mondial, când aici au mai fost depuși soldați români, unguri, germani, ruși, austrieci, italieni și sârbi, căzuți în teatrele de operațiuni, de ambele părți ale baricadei.

Foto: Egyed Ufó Zoltán (c)

Dilema administrativă

Administrațiile locale din comuna Sânmărtin-Harghita și Dărmănești-Bacău își dispută teritoriul cimitirului. Valea Uzului se află la 33 de km de Sânmărtin și la 25 de km de Dărmănești.

Așa s-a ajuns în situația în care, în 2001, oficiile de cadastru ale celor două județe au decis transferarea unei suprafețe de teren în aria administrativă a Dărmăneștiului, deci în județul învecinat, deși, potrivit ultimei organizări teritoriale, efectuate în 1968, este vorba de teritoriul județului Harghita.

Primarul din Sânmărtin, Gergely András, care este și președintele UDMR din localitate, spune că ingineria cu terenuri a vizat, de fapt, trecerea unor păduri în proprietatea publică a Bacăului.

Valea Uzului se află în județul Harghita. Conform Legii nr.2/1968 privind organizarea administrativă al României satul Valea Uzului face parte din comuna Sânmartin. Dacă vă uitați în anexele legii, republicată cu ultimele modificări la sfârșitul anului trecut, la orașul Dărmănești nu apare nici o localitate cu asemenea denumire.

Satul Valea Uzului s-a format la sfârșitul secolului al XIX-lea în urma demarării unor activități de exploatare și prelucrarea lemnului. În registrele de stare civilă ale comunei Sânmartin se poate urmări evoluția acestei localități fiind înregistrate toate nașterile, căsătoriile și decesele din localitate. În perioada interbelică au avut peste 300 de locuitori. În zona Văii Uzului Comuna Sânmartin exista așa-numită Sânmartin Parte II cu peste 6.000 ha de păduri.

În anul 1968 aceste păduri au fost trecute la județul Bacău rămânând la Comuna Sânmartin doar satul Valea Uzului cu cca 110 ha. În 2001 directorii oficiilor de cadastru din Harghita și Bacău au decis unilateral trasarea hotarului pe firul râului Uz neluând în considerare prevederile legii 2/1968 și fără a anunța UAT Sânmartin”, a explicat primarul.

Din 2017, în satul Valea Uzului nu mai există niciun locuitor. Cimitirul disputat și de români și de unguri, a fost trecut, prin HCL în patrimoniul domeniului public al orașului Dărmănești, abia în martie 2019, cu două luni înainte de inaugurarea lucrărilor desfășurate acolo și pentru care Primăria Dărmănești a aplicat fonduri obținute prin programul Centenar de la Ministerul Culturii din România.

Până la acea dată, spune Gergely, „întotdeauna acest teren a fost administrat de Consiliul Popular și apoi de către Primăria din Sânmartin”.

De două ori Centenar

Anul trecut, primăria din Dărmănești, condusă de un primar de la ALDE Toma Constantin și de un viceprimar de la PC, Mihai Buzatu, a depus la Ministerul Culturii un proiect menit să marcheze evenimentele dedicate Centenarului Unirii. A primit 65.000 lei, ca să amenajeze Cimitirul, respectiv, montarea a 52 de cruci de piatră și a unei troițe comemorative. Banii au venit prea târziu, iar „monumentul” n-a putut fi inaugurat în 2018. Primăria intenționa să oficieze pe 17 mai 2019 o ceremonie.

Lucrările de amenajarea au costat, până la urmă, aproximativ 250.000 lei. O parte din fonduri au venit și de la MAE, iar o alta din bugetul local. Constructorul, SC DBI Team din Iași, a primit autorizația de construire eliberată de Primărie cu câteva zile înainte ca licitația publicată pe SEAP să fie făcută publică.

Practic, potrivit unui document publicat pe site-ul B1 TV, autorizația de construcție a fost dată în 17 decembrie 2018, iar licitația prin cumpărare directă s-a publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice în 19 decembrie 2018.

Între timp, însă, vine și Centenarul maghiarilor, comemorarea a 100 de ani de la pacea de la Trianon. Primăria din Sânmărtin a primit fonduri guvernamentale, prin fundația Bethlen Gábor, patronată de executivul țării vecine, tot ca să primenească cimitirul eroilor.

Între cele două comunități, nu a existat niciun dialog. În dreapta: maghiarii au făcut un zid uman în jurul cimitirului. În stânga; românii au asediat zidul. Foto: Egyed Ufó Zoltán (c)

“Am identificat 600 de soldați morți în primul război mondial”

În epoca comunistă cimitirul a fost lăsat în paragină. Localnicii din Valea Uzului foloseau drept fâneață și coseau cimitirul în care nu au mai existat crucile de lemn, care au putrezit de-a lungul deceniilor. Doar însemnele din piatră au mai rezistat și crucile în parcela în care în timp au fost înmormântate persoanele civile, localnicii satului Valea Uzului.

s-a făcut de către organizații civile din banii lor sau bani câștigați pe baza cererilor de finanțare externă, cu multă muncă neremunerată pe baza evidențelor de stare civilă din Sânmartin în care au fost înregistrați peste 600 de soldați decedați în primul război mondial și înmormântați în cimitirul din Valea Uzului.

S-a luat în considerare și schița cimitirului a cărui original se află în arhiva militară din Viena. De asemenea s-a luat în considerare și acea poză din perioadă interbelică care arată cimitirul cu cruci de lemn simple.

Primăria Comunei Sânmartin doar din fondurile obținute de la Bethlen Gabor Alapkezelo ZRT a realizat acele plăci de granit pe care au fost trecute numele tuturor soldaților decedați, indiferent de naționalitate și care au fost așezate pe zidul cimitirului. Consideram că amplasarea plăcilor nu este o intervenție majoră care necesita avizul de la ONCE (Oficiul Național pentru Cultul Eroilor, n.red)

Gergely András, primar UDMR al Sânmărtinului

Batalioanele ungurești, decimate de artileria românească

Într-un articol apărut în Historia, Marius Diaconescu, conferențiar universitar la Facultatea de Istorie din cadrul Universității București, scrie că primele lupte din Valea Uzului în timpul primului război mondial, au avut loc în 1916. Atunci, Armata de Nord de sub comanda generalului Prezan a avut sarcina de a apăra defileurile spre Moldova în timpul retragerii din Transilvania.

Divizia a 7-a a primit, atunci, ordin să apere înălțimile dominante de la est de Olt, care acopereau comunicațiile ce duceau în Palanca (Pasul Ghimeș-Făget) și în Valea Uzului. Pe această vale era planificat un punct de rezistență situat la 6 km vest de frontieră.

În cele din urmă grupul Uz al acestei divizii s-a retras mai la est, aproape pe linia de graniță, pe înălțimile situate la est de satul Valea Uzului, unde avea ordin să reziste cu orice chip pentru a împiedica inamicul să treacă granița și să ajungă la Dărmănești”, scrie Diaconescu.

Din partea armatei austro-ungare, aici s-a angrenat în luptă Divizia 39, iar din partea românească, Regimentul 27 infanterie secondat de artilerie. Cei mai mulți soldați maghiari au murit aici decimați de bombardamente.

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României.
Vrei să ne ajuți?
Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
5€
10€
25€
50€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter perntru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading interface...
Loading interface...
Loading interface...
Loading interface...