Criza din energie. Și când se închide Reactorul 1 de la Cernavodă

Bianca Felseghi

Senior Editor

În noaptea de 16/17 ianuarie 2019, primul grup al termocentralei de la Rovinari a fost închis. Pe fondul lipsei de cărbune, cauzată de greva minerilor de la Complexul Energetic Oltenia, România a început să importe masiv electricitate de la ora 9 a zilei de 17 ianuarie.

La un consum zilnic de circa 8.900 MW (care depășește 9.000 MW când e foarte frig), importurile erau de peste 1.500 MW.

Dar ce s-ar întâmpla pe piața de energie românească dacă s-ar închide unul dintre cele două reactoare ale Centralei Nucleare de la Cernavodă?

E un scenariu care trebuie să fie luat în considerare, fiindcă Societatea Națională Nuclearelectrica (SNN) începe în acest an pregătirile pentru retehnologizarea Reactorului 1, a cărui uzură a atins limita de 30 de ani.

Planul are trei etape, iar cea de-a treia, și ultima, implică oprirea Reactorului 1 timp de doi ani, din 2026 în 2028.

Nu e prea devreme să vorbim despre acest subiect? − v-ați putea întreba.

Nu. Și iată de ce.

Nuclearelectrica este una dintre cele mai profitabile companii de stat, iar costurile pentru retehnologizarea Reactorului 1 sunt estimate, înainte de finalizarea studiului de fezabilitate, la circa 1,5 miliarde de euro.

Banii ar urma să reprezinte o investiție a companiei (din capital propriu, credite bancare și, eventual, emitere de obligațiuni), se spune într-un amplu răspuns trimis de SNN la solicitarea PressOne.

Din acest motiv, specialiștii în energie avertizează că preluarea de către Guvern, sub formă de dividende, a 90% din profiturile companiilor de stat, precum și noua taxă de 2% din cifra de afaceri afectează capacitatea Nuclearelectrica de a moderniza Reactorul 1 și, în consecință, întreaga economie a României.

De ce blochează Facebook conturi în România și ce se întâmplă când ești blocat

Orice persoană care devine influentă în reţeaua de socializare atrage un număr de "raportaci".

Studentă, caut chirie mică. Oferte: favoruri sexuale, uscătorii și garaje transformate

În numele unei verişoare fictive, am sunat şi umblat prin Cluj să găsim o garsonieră cu o chirie acceptabilă.

Și asta fiindcă, în perioada în care Reactorul 1 va fi oprit, Centrala de la Cernavodă va produce doar jumătate din cantitatea de energie pe care o livrează în mod normal.

*

Încă din perioada comunistă, guvernele României au avut ca obiectiv independența energetică a țării, urmărindu-se, în consecință, reducerea importurilor din URSS și, după 1991, din Federația Rusă.

După 1965, statul român a investit constant în hidrocentrale, principala realizare fiind construirea, împreună cu Iugoslavia, a barajelor Porțile de Fier 1 și 2.

În 2015, potrivit unui raport Eurostat, importurile furnizau circa 17% din necesarul de energie al țării, ceea ce ne plasa pe locul 3 în topul independenţei energetice din UE.

Din totalul energiei introduse în Sistemul Energetic Național, compania Nuclearelectrica asigură, în medie, circa 20%.

În acest context a fost emis Ordinul 341 al Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN) − publicat în Monitorul Oficial din 9 ianuarie 2019 −, ordin prin care este avizat ghidul de retehnologizare a instalațiilor nucleare.

Pentru Reactorul 1 de la Cernavodă, inaugurat în 1996, asta înseamnă − în limbaj profan − că garanția de 30 de ani a constructorului va expira și că instalația urmează să intre în reparații capitale.

Până în 2021, Nuclearelectrica trebuie să finalizeze un studiu de fezabilitate în care să definească proiectul tehnic, necesitățile logistice și umane.

Pe urmă, specialiștii de la Cernavodă vor avea nevoie de 5 ani ca să detalieze modificările pe care le va suferi Centrala, să semneze contractele pentru echipamente cu ciclu lung de fabricație și să obțină toate avizele necesare.

„La finalul retehnologizării, SNN se va afla în posesia unei unități nucleare capabile să funcționeze la parametrii de proiect pentru încă un ciclu de viață, 30 de ani, la costuri situate în jurul a 30-40% din cele pe care le-ar presupune construirea unui obiectiv similar nou”.

Fragment din răspunsul Nuclearelectrica pentru PressOne

*

Din 1996, când a fost dată în folosință, Unitatea 1 de la Cernavodă a fost modernizată de 4 ori − cel mai recent în 2010, când s-a intervenit asupra sistemelor de control digital.

Atât Unitatea 1, cât și Unitatea 2 au fost upgradate semnificativ în 2015-2016, cu tehnologie de ultimă generație.

Din 1996 și până în 2018, Unitatea 1 a fost oprită de 55 de ori, pentru diverse avarii sau reparații. De 11 ori, reactorul a fost oprit fiindcă nu avea randamentul scontat, înregistrând reduceri automate de putere.

„În fiecare an se estimează un număr de ore de oprire neplanificată, circa 300, pe care SNN nu le-a atins niciodată, care sunt bugetate corespunzător.

De asemenea, în conformitate cu programul de mentenanță, fiecare unitate a CNE Cernavodă se oprește planificat o dată la fiecare doi ani, pentru o perioadă aproximativă de 30 de zile, în cel de-al doilea trimestru al anului.

Niciuna dintre aceste opriri nu a afectat securitatea nucleară. Repornirea unităților s-a făcut după confirmarea că toate sistemele sunt disponibile și nu există condiționări de securitate nucleară”, se spune în răspunsul trimis de Nuclearelectrica la cererea PressOne.

Costul estimat al retehnologizării Reactorului 1 este acum de 1,2 – 1,5 miliarde de euro, însă abia la finalul lui 2021 se va ști suma finală, pe baza datelor rezultate din studiile tehnice.

Ordonanța din decembrie 2018 amenință potențialele investiții

Contactată de PressOne pentru a comenta situația Centralei de la Cernavodă, Ana Otilia Nuțu, analist pe probleme de energie la Expert Forum, spune că, în principiu, Nuclearelectrica nu poate primi subvenții pentru retehnologizare, pentru că acestea ar fi considerate ajutor de stat acordat unei companii comerciale.

„Investiția într-o centrală nucleară se poate acoperi din fonduri proprii și din împrumuturi (credite, obligațiuni). Drept urmare, depinde mult de capacitatea companiei de a folosi bani din profiturile anterioare și de a contracta credite garantate cu ceva.

Dacă iei 90% din profituri sub formă de dividende, cum se întâmplă acum, nu mai rămân prea mulți bani de investiții. Dacă mai pui și taxa de 2% pe cifra de afaceri, devin și mai mici profiturile disponibile pentru investiții.

Cred că OUG 114 pune probleme serioase pentru investiții în general, nu doar prin taxa de 2%, ci și prin re-reglementarea pieței, care sporește incertitudinea. În fine, probabil ei se gândesc că 2026 e încă foarte departe”, a declarat Ana Otilia Nuțu pentru PressOne.

În august 2018, Nuclearelectrica (SNN), companie la care statul român deține 82,49% din acțiuni, a raportat un profit de 182,3 milioane lei în primul semestru al anului, în creştere cu 15,9% faţă de aceeaşi perioadă a lui 2017.

Potrivit capital.ro, SNN încheiase 2017 cu un profit net de 303,05 milioane lei, de aproape 3 ori mai mare decât cel din 2016. În același an, 2017, SNN a fost cea mai importantă acțiune din indicele BET al Bursei de Valori București.

Însă după ce, în 21 decembrie 2018, ministrul Eugen Teodorovici a anunțat suprataxarea companiilor din sectoarele energiei electrice şi termice, acţiunile SNN au coborât de la un maxim de peste 9,9 lei (la jumătatea lunii decembrie) până la 7,68 lei, în săptămâna din ianuarie 2019 de după apariția Ordinului 341 al CNCAN.

Dacă, să zicem, Nuclearelectrica ar alege să plătească din profitul propriu întreaga sumă necesară pentru retehnologizarea Reactorului 1, ar avea nevoie de circa 23 de ani cu un profit similar celui din 2017 și fără a mai face vreo altă investiție între timp.

Fluctuația acțiunilor SNN în ultima lună.

Criza din energie

La jumătatea acestei luni, o grevă a minerilor din Valea Jiului a blocat aprovizionarea cu cărbune a Complexului Energetic Oltenia − companie afectată, la rândul ei, de noua taxă de 2% pe cifra de afaceri.

Minerii au reclamat că majorarea salarială care le fusese promisă era nesemnificativă, astfel că premierul Dăncilă l-a trimis la Târgu Jiu pe ministrul Energiei, Anton Anton.

În cele din urmă, sindicatele au renunțat la protest pentru un spor la salariu de 1.000 de lei brut.

Anton a declarat că Guvernul va lua în considerare posibilitatea exceptării de la taxa de 2% a companiilor „care produc energie pe bază de cărbune”.

În zilele grevei, importurile de energie au crescut la 16% din consumul național.

Un alt exemplu pentru deteriorarea pieței este preţul energiei livrate în 17 ianuarie, în fiecare oră din intervalul 17-20, care a fost un record al ultimilor doi ani: 650 de lei pe MWh.

*

După apariția Ordinului 341 al CNCAN, am cerut Ministerului Energiei să precizeze care vor fi potențialele surse alternative de energie în perioada în care Unitatea 1 de la Cernavodă va fi închisă (2026-2028).

Am cerut, de asemenea, o estimare privind cantitatea de energie electrică care ar fi importată în perioada în care Unitatea 1 de la Cernavodă se va afla în proces de retehnologizare.

Ministerul şi-a declinat responsabilitatea de a răspunde acestor întrebări către Nuclearelectrica.

Numai că, în răspunsul trimis pe adresa PressOne, Nuclearelectrica arată că evaluarea impactului pe care îl va avea închiderea Reactorului 1 se află tocmai în atribuția Ministerului Energiei.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€