Reţeaua FEG: şcoli private cu acoperire de stat

Iulia Marin

Redactor

Familia deputatului PSD Anghel Stanciu – care a fost preşedinte, timp de aproape 10 ani (1996-2005), al Comisiei de învăţământ din Camera Deputaţilor – deţine o rețea națională de licee, școli postliceale, grădinițe și centre de calificare profesională.

Reţeaua funcţionează sub egida unui ONG înfiinţat în 1997, care se numeşte Fundația Ecologică Green (FEG). Numai anul trecut, această entitate non-profit i-a adus soției deputatului, Virginia Stanciu, venituri totale de 542.856 lei, potrivit celei mai recente declaraţii de avere a parlamentarului, depusă în iunie 2016.

Cu alte cuvinte, omul care a condus ani la rând Comisia responsabilă cu modificarea şi avizarea legilor din educaţie avea, şi are, un interes patrimonial direct în acest domeniu. (Anghel Stanciu este, şi în acest mandat, membru al Comisiei de învăţământ din Cameră.)

În plus, o parte din veniturile FEG – acronimul sub care este cunoscută reţeaua de şcoli a familiei Stanciu – provin din contracte cu statul român.

PressOne a cercetat afacerea deputatului Anghel Stanciu și a descoperit, între altele, licee FEG a căror rată de promovare la Bacalaureat este zero, condiții de admitere foarte laxe la cursuri de calificare şi alte avantaje greu de justificat din partea statului român.

Condamnat pentru conflict de interese

Înainte de a intra în miezul afacerilor FEG, să vedem cine este deputatul care încasează bani de la Ministerul Educației din postura de membru al Comisiei de învățământ din Cameră.

Profesor universitar doctor inginer Anghel Stanciu (66 de ani) e un personaj foarte influent în învățământul românesc: parlamentar fără întrerupere din 1992, el este președinte al Senatului Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași, membru de onoare al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, precum şi președintele filialei Iași a Academiei Oamenilor de Știință din România (AOSR – o clonă politică a Academiei Române, despre care PressOne a scris aici.)

În plus, Stanciu a fost membru al Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) şi a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din București și al Universității Bioterra.

În 2002, președintele Ion Iliescu i-a acordat Ordinul Național „Serviciul Credincios” în gradul de Cavaler, pentru merite deosebite în activitatea științifică și didactică.

Dincolo de acest parcurs academic, Anghel Stanciu a avut probleme cu legea.

Cea mai mare teamă a candidaților la Cotroceni. 3 lucruri pe care ar trebui să le înțeleagă viitorul președinte al României despre droguri

Candidații la președinție se feresc să abordeze cu adevărat problema drogurilor și se ascund în spatele unor răspunsuri vagi, deși susțin că înțeleg problema cu care se confruntă România.

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

În noiembrie 2015, a fost condamnat definitiv la 6 luni de închisoare cu suspendare, fiind găsit vinovat de conflict de interese, pentru că își angajase la cabinetul parlamentar unul dintre fii, Cătălin, și pe soţia acestuia. În perioada 2007-2011, fiul şi nora lui Stanciu au încasat aproximativ 65.000 de lei ca angajați la cabinetul deputatului.

În cea mai recentă declarație de interese – cea din 2016, depusă pentru 2015 -, deputatul PSD scrie că este acționar la mai multe societăți comerciale și membru al Fundației Ecologice Green (FEG), al cărei preşedinte este soţia sa, Virginia Stanciu.

De numele fundației sunt legate și două firme: SC FEG SRL Iași și SC FEG – 1 SRL Iași. La prima, Stanciu precizează că soţia sa este asociat unic, iar la cea de-a doua, el are, simbolic, o singură parte socială.

Potrivit declarației de interese, din 2011 până în septembrie 2015, fundația familiei Stanciu a derulat 10 contracte finanţate din bugetul de stat sau din bugetul Uniunii Europene. Valoarea totală a acestor contracte este de peste 8 milioane de lei.

Fundaţia-clonă, omisă din declaraţia de interese a lui Stanciu

În ultimii 5 ani, potrivit declarației de interese depuse de Anghel Stanciu, Fundația Ecologică Green a avut 10 contracte finanțate din bugetul de stat sau din fonduri europene/fonduri externe nerambursabile:

1) Contract de finanțare cu durata de 24 de luni, în cadrul OI POSDRU, încheiat în mai 2011 – în valoare de 1.632.300 de lei;

2) Acord de parteneriat în cadrul AMPOSDRU încheiat la 23 decembrie 2013, cu durata de 26 de luni – în valoare de 3.536.380 de lei;

3) Contract de finanțare cu Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale (ANPCDEFP), încheiat în august 2011, finalizat în 2013 – în valoare de 25.000 de euro (aproximativ 112.000 de lei);

4) Contract de finanțare cu ANPCDEFP, încheiat în octombrie 2012, finalizat în 2013 – în valoare de 24.790 de euro (aproximativ 112.000 de lei)

5) Contract de finanțare cu ANPCDEFP, încheiat în septembrie 2013, cu durata de 14 luni – în valoare de 85.568 euro (aproximativ 385.000 de lei);

6) Contract de finanțare (nu se precizează cu ce autoritate) încheiat în septembrie 2013, cu durata de 10 luni – în valoare de 31.460 de euro (aproximativ 141.000 de lei);

7) Contract de finanțare (nu se precizează autoritatea contractantă) încheiat în octombrie 2014, cu durata de 24 de luni – în valoare de 249.266 euro (aproximativ 1.120.000 de lei);

8) Contract de finanțare (nu se precizează autoritatea) încheiat, de asemenea, în octombrie 2014, cu durata de 24 de luni – în valoare de 155.810 euro (aproximativ 700.000 de lei);

9) Contract de finanțare încheiat în noiembrie 2014 (nu se precizează autoritatea), cu durata de 24 de luni – în valoare de 30.700 de euro (aproximativ 138.000 de lei);

10) Contract de finanțare (nu se precizează autoritatea) cu durata de 24 de luni, încheiat în septembrie 2015 – în valoare de 155.190 de euro (aproximativ 698.000 de lei).

Acestea sunt doar contracte ale Fundației Ecologice Green.

Dar familia Stanciu derulează afaceri şi printr-o clonă a FEG, intitulată Fundația Ecologica Green Education.

Dovada că e vorba despre entități distincte o găsim în declarația de avere a lui Cristian Stanciu, fiul deputatului, care este consilier județean la Iași, tot din partea PSD.

În declarația sa de interese din 2015 – cea mai recentă pe care am găsit-o pe site-ul Consiliului Județean Iași -, apar ambele fundații. Fundația Ecologica Green Education are, de asemenea, contracte cu statul român.

O secțiune din declarația de interese a lui Cristian Stanciu este dedicată acestei fundații-clonă:

Pornind de la documentul completat de fiul deputatului PSD am verificat în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor dacă cele două fundații cu nume aproape identice aparțin familiei Stanciu.

Răspunsul este afirmativ.

Mai mult, în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor, publicat de Ministerul Justiției și actualizat în iunie 2016, îl găsim pe Anghel Stanciu drept membru și în Fundația Ecologică „Green Education” – alături de fiii săi, Cristian Stanciu și Cătălin Stanciu.

Cu toate acestea, parlamentarul PSD omite fundația-clonă în declarația sa de interese și, ca urmare, nu scrie nimic despre contractele acesteia – nici în declarația de interese din 2016, nici în cea din 2015.

Astfel, comparând declarațiile depuse de Stanciu-tatăl și Stanciu-fiul în 2015 (pentru că acesta din urmă nu a depus încă declarația de interese curentă), acestea sunt identice în privința contractelor Fundației Ecologice Green, dar contractele Fundației Ecologice Green Education care apar la Cristian Stanciu nu apar şi în declarația de interese a tatălui său.

Licee-fantomă sau cu promovabilitate zero la BAC

Cum se justifică, oare, contractele cu statul încheiate de fundațiile familiei Stanciu?

Rețeaua de învățământ preuniversitar a familiei Stanciu se întinde în toată țara. Potrivit site-ului feg.ro, aceasta cuprinde grădinițe, școli primare, licee în zece municipii (București, Pitești, Iași, Constanța, Sibiu, Bacău, Brașov, Târgoviște, Ploiești, Râmnicu Vâlcea), precum și școli postliceale sanitare (care au însă și alte specializări, de exemplu pentru agenți vamali) în aproape 50 de localități.

Harta de mai jos, disponibilă pe site-urile FEG, precizează care dintre unităţile FEG sunt acreditate de Ministerul Educației sau numai autorizate:

Pentru a afla nivelul de performanţă al acestor instituţii, am început cu liceele şi cu examenul de Bacalaureat.

Am descoperit că, dintre liceele pe care FEG afirmă că le are în 10 orașe, cele din Bacău, Brașov, Constanța, Râmnicu Vâlcea nu figurează pe site-ul Ministerului Educației ca având elevi înscriși la examenul de Bacalaureat din 2015.

Am găsit, în schimb, date privind rezultatele elevilor de la liceele FEG din București și Pitești.

În prima sesiune de examen din 2015, niciunul dintre cei 13 candidați, câți a avut liceul din București, nu a promovat examenul BAC-ul. (Cu un an înainte, liceul înscrisese 10 elevi la Bacalaureat, dintre care 6 picaseră.)

Aceeași rată de promovare, zero, a înregistrat-o în 2015 și liceul FEG din Pitești.

Liceul FEG din București nu are acreditare din partea Ministerului Educației, fiind doar autorizat să funcționeze, printr-un ordin emis în 2009.

Aici există două clase de științe sociale; la ambele, media ultimului admis a fost 5.00, potrivit broșurii de admitere în învățământul liceal realizate de Inspectoratul Școlar al Municipiului București.

*

Un scurt istoric al afacerii FEG 

Pe site-ul propriu, Fundația Ecologică Green se descrie drept una de cultură, știință și învățământ, fără scop politic și patrimonial, autonomă și non-profit.

Istoria FEG a început în 2003, potrivit aceleiași surse, cu înființarea unei școli primare la Iași. (Datele referitoare la fundaţii existente pe site-ul Ministerului Justiției arată însă că FEG a fost înființată în 1997.)

Ulterior, FEG s-a extins în toată țara şi figurează, în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor, cu următoarele scopuri:

Desfășurându-şi afacerea prin intermediul unor fundații, familia Stanciu beneficiază de o serie de avantaje din partea statului român: de pildă, scutiri de la plata taxelor.

Cât privește natura caritabilă a acestor activități, Fundația oferă, într-adevăr, burse – constând, de fapt, în diminuarea taxelor școlare. De pildă, bursa de studiu înseamnă reducerea taxei şcolare din anul următor cu până la 30%.

Altfel spus, elevii merituoși primesc un discount din partea fundației familiei Stanciu.

În prezent, taxele de școlarizare la FEG sunt cuprinse între 1800 de lei, pentru specializarea funcționar bancar, și 2000 de lei, pentru calificarea ca asistent medical.

O nișă de succes: postliceale pentru absolvenții fără BAC

Cele mai multe dintre şcolile postliceale ale FEG pregătesc asistenți medicali și asistenți farmaciști. Există însă unele mai dezvoltate, cum este cea din București, care oferă calificare şi ca asistent de gestiune, analist programator, agent vamal, stilist sau tehnician maseur.

Sub sloganul Vino să înveți la FEG! Pentru un viitor așa cum vrei tu!, postlicealele deţinute de familia Stanciu acceptă şi absolvenți de liceu care nu au obținut notă de trecere la examenul de Bacalaureat.

Admiterea pare să se deruleze după criterii vagi: evaluatorii promit o probă de competențe, fără a preciza în ce constă aceasta, și un interviu – „dacă este cazul”.

De la secţiunea Admitere de pe site-ul postlicealei FEG București aflăm că aici se pot înscrie:

Absolvenții de liceu, cu sau fără diplomă de bacalaureat, în conformitate cu prevederile Legii Educației Naționale cu modificările și completările ulterioare.

Într-adevăr, diploma de BAC nu reprezintă o condiţie pentru înscrierea la o şcoală postliceală.

Pe alocuri, anunțurile au și greșeli amuzante:

 Lăsând gluma la o parte, admiterea, pentru specializarea asistent medical, a tinerilor care nu au diplomă de Bacalaureat este una controversată.

Presa centrală a scris pe larg, în anii trecuţi, că persoanele admise fără BAC la astfel de școli postliceale au șanse foarte mici de a se angaja după absolvirea cursurilor de calificare.

Explicația este că, pentru a profesa, un asistent medical are nevoie de aviz de liberă practică din partea asociației profesionale care stabilește condițiile de acces în profesie: Ordinul Asistenților Medicali din România (OAMR).

Teoretic, BAC-ul nu este obligatorie pentru a deveni asistent medical generalist. Practic însă, OAMR le cere solicitanţilor de aviz să atașeze la dosar o copie după diploma de Bacalaureat.

De cealaltă parte, postlicealele cu profil sanitar se plâng că solicitarea diplomei de BAC este restrictivă și o condiție categorică în acest sens ar subția rândurile celor înscriși la astfel de forme de învățământ.

Într-un interviu din 2015 pentru Ars Medica, preşedintele OAMR, Mircea Timofte, își exprima dezacordul față de accederea în profesie a absolvenților de liceu fără Bacalaureat. El îşi propunea chiar să acționeze pentru a le impune viitorilor asistenți medicali să urmeze cursuri universitare.

Până atunci însă, pentru că legea este ambiguă, orice astfel de postliceală poate pregăti asistenți medicali din rândul tinerilor care nu au obținut media minimă de 6 la Bacalaureat.

Acest lucru este valabil şi în cazul altor calificări – de pildă, funcționar bancar sau asistent farmacist: absolvenților de postliceală care nu au diplomă de BAC le va fi greu să îşi găsească locuri de muncă.

Școlile FEG, în clădiri primite de la RA-APPS

Câteva dintre instituţiile şcolare coordonate de FEG funcționează în imobile ale Regiei Autonome – Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS).

De pildă, ne-am deplasat la sediul din Bucureşti al Fundației și al postlicealei FEG, pe strada Valter Mărăcineanu nr. 1, pentru a vedea unde învață sute de elevi la postliceală.

Am descoperit, cu surprindere, că școala familiei lui Anghel Stanciu operează într-un imobil RA-APPS în care, de altfel, are sediu și Direcția Națională Anticorupție.

Pe zidurile imobilului sunt avertismente privitoare la riscul de prăbușire.

În 2013, când Guvernul a publicat lista chiriașilor RA-APPS, Gândul arăta că și sediul din Iași al FEG se găsește tot într-un imobil al RA-APPS. La acea dată, fundaţia plătea o chirie de 3.706 euro pentru un spațiu de peste 800 de metri.

Nu doar imobile ale RA-APPS servesc ca sedii FEG: o verificare în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor dovedește că multe dintre liceele şi postlicealele familiei Stanciu funcţionează în incinta unor unităţi publice de învățământ.

De pildă, în Pitești, postliceala FEG se află într-o școală de stat – Școala Generală nr. 3. În Roșiorii de Vede, județul Teleorman, postliceala FEG împarte sediul cu Școala Generală „Gala Galaction”.

În Lupeni, județul Hunedoara, școala familiei Stanciu funcționează la adresa unde se găsește și Grupul Școlar Industrial Minier.

În Odorheiu Secuiesc, postliceala FEG se află în incinta Liceului Teoretic „Marin Preda”, iar în Turnu Măgurele, în sediul Colegiului Tehnic „General David Praporgescu”.

Iar lista poate continua.

"Vă mulțumesc pentru interesul acordat persoanei mele"

După ce am strâns datele de mai sus, l-am contactat pe deputatul PSD Anghel Stanciu pentru a-i adresa câteva întrebări referitoare la declarațiile sale de interese, cât și la afacerile familiei sale.

În paralel, i-am trimis o solicitare oficială, în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, pentru a afla cum explică informațiile contradictorii din declarațiile sale de interese.

Până la ora publicării acestui articol nu am primit răspunsul la solicitarea oficială. În schimb, Anghel Stanciu ne-a răspuns la telefon:

„Dacă aveți ceva probleme cu declarațiile mele de interese, vă rog să vă adresați ANI. Vă mulțumesc pentru interesul acordat persoanei mele. La revedere!”

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€