Consolidarea clădirilor din București întârzie din cauza legilor incomplete, lipsei de bani sau a proprietarilor care nu-și dau acordul

Lavinia Niță

Reporter

Luiza Popovici

Reporter

În ultimii șapte ani, Primăria Municipiului București a alocat din bugetul local peste 250 de milioane de lei pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic, răspunde instituția la solicitarea PressOne. În 2023, lucrările de consolidare sunt suplimentate și cu bani de la guvern, din fonduri nerambursabile obținute de statul român prin PNRR. 

În acest sens, 10.000 de clădiri din Capitală urmau să fie evaluate din punctul de vedere al riscului seismic până la finalul anului, prin metoda „examinare vizuală rapidă”, potrivit unui proiect de lege inițiat de executiv în luna martie, tocmai pentru a grăbi procesul de consolidare a clădirilor. Despre acest subiect am relatat AICI.

După mai bine de jumătate de an, niciun imobil nu a fost însă examinat vizual. PressOne a întrebat de ce. 

Piedici legislative

Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) admite printr-un răspuns la o solicitare PressOne că procesul nu a înaintat. De ce? Pentru că nu există o metodologie aprobată pentru examinarea vizuală rapidă a clădirilor. Se așteaptă încă validare din partea Camerei Deputaților, în calitate de for decizional, răspunde instituția. 

„Lista cu clădirile vizate pentru evaluarea vizuală rapidă va putea fi definitivată după aprobarea cadrului administrativ ce va reglementa Programul de evaluare vizuală rapidă din zonele construite protejate. Totodată, sunt în curs de aprobare modificări ale Legii 212/2022, care vizează categoriile de imobile ce pot fi incluse în programul de evaluare vizuală rapidă.”

În context, redacția PressOne a solicitat Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, printre altele, să precizeze și numărul clădirilor din București care au fost consolidate până acum, dar și stadiul în care se află fiecare clădire în curs de consolidare. 

Cum se desfășoară procesul de consolidare?

Procesul de consolidare a clădirilor cu risc seismic este unul „complex”, după cum îl descriu chiar reprezentanții AMCCRS. La bază există trei etape tehnice prin care o clădire poate fi restaurată. Proiectul începe cu etapa administrativă, de obținere a semnăturilor din partea membrilor asociației de proprietari. Minim 50% + 1 dintre aceștia trebuie să fie de acord cu consolidarea, pentru începerea procesului. 

Procedura de obținere a semnăturilor poate determina o întârziere a demersului de până la un an, susține autoritatea. Urmează proiectarea propriu-zisă a planului de execuție, estimată la o perioadă de aproximativ un an și jumătate. Ulterior, au loc lucrările de consolidare, care pot dura 2 ani. 

„AMCCRS are în evidență peste 100 de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic la care desfășoară o serie de servicii în vederea consolidării”, răspunde autoritatea. 

Cum sunt finanțate proiectele de consolidare? 

Șantierele sunt împărțite în funcție de sursa de finanțare. Majoritatea sunt finanțate din fonduri nerambursabile, deoarece „fondurile alocate de la bugetul local au fost extrem de reduse și doar Primăria Municipiului București a fost implicată în programe de consolidare”, spune autoritatea.

Sub Pământ SRL: Centrul de Date Quantum AI de la Luna va fi construit în subteran pe malul Arieșului

Investiția de un miliard de dolari a companiei americane DriverAI într-un centru de date Quantum AI subteran în comuna Luna (Cluj), lângă o bază NATO și râul Arieș, ridică semne de întrebare privind finanțarea, terenul aflat în litigiu și impactul de mediu, în special consumul de apă pentru răcire.

Și acum, ce? Peste 400 de oameni preluați de autorități din azilele din Bihor au ajuns în instituții din toată țara, unii la sute de kilometri distanță, mulți fără acte. O singură persoană a ajuns la familia ei

Ce se întâmplă mai departe cu cei 409 oameni relocați de urgență în instituții din toată țara în urma perchezițiilor de pe 30 iunie din județul Bihor, care au vizat o rețea de exploatare a persoanelor vulnerabile?

De asemenea, AMCCRS a semnat 17 contracte de finanțare în valoare totală de 283 de milioane de lei, obținute prin PNRR, fonduri europene nerambursabile. Acestora, autoritatea consemnează și 28 de cereri de finanțare depuse, dar provenite din bugetul național. Dintre cele 28 de cereri, doar 16 imobile au fost considerate eligibile și trecute pe lista sinteză a obiectivelor de investiții care urmează a fi consolidate.

De asemenea, din informațiile furnizate de AMCCRS reiese că 64 dintre imobilele pe care autoritatea le are în vedere se află în a doua etapă, cea în care este proiectat planul de consolidare. Astfel, relocarea proprietarilor ar putea fi posibilă, într-un scenariu favorabil, în cel puțin doi ani.

Ce se întâmplă cu familiile relocate? 

83 de familii au fost relocate în locuințele de necesitate, afirmă autoritatea responsabilă de consolidarea clădirilor cu risc seismic. Lor le-au fost atribuite locuințe prin Direcția Spațiu Locativ și cu alta Destinatie din cadrul PMB, fie din bugetul local al primăriei, fie din apartamentele achiziționate de administrația municipală.

Prin Legea consolidării clădirilor cu risc seismic (art. 10, alin. 3 din legea 212/2022), AMCCRS este responsabilă să asigure costurile serviciilor de relocare și depozitare a bunurilor, precum și gratuitate la plata chiriei. 

Obstacole în procesul de consolidare 

Procesul de consolidare a fost îngreunat de legislație, potrivit reprezentanților PMB. Până de curând, doar Primăria Generală era responsabilă de consolidarea clădirilor. Noua legislație prevede ca și primăriile de sector să poată elabora programe de consolidare. Totodată, administrația susține că fondurile reduse acordate de la bugetul local au făcut ca procesul să se desfășoare lent. De anul acesta însă, primăria are la dispoziție și fonduri europene nerambursabile.

Situația Centrului Vechi din Capitală  

În ceea ce privește consolidarea clădirilor din Centrul Vechi, în care există restaurante și baruri, zonă cunoscută drept un pol economic al orașului, AMCCRS oferă cifre exacte. „Până la această dată, în zona Centrul Vechi al Capitalei au fost consolidate 32 de imobile.” 

14 imobile din zona Centrului Vechi urmează să fie consolidate, spune Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic. În acest sens, în ultimul an autoritatea a depus „mai multe” cereri de finanțare pentru obținerea de fonduri nerambursabile (PNRR și PNCCRS), adaugă reprezentanții instituției.