Consolidarea clădirilor cu risc seismic maxim se desfășoară foarte încet. Foto: Lucian Muntean
Consolidarea clădirilor cu risc seismic maxim se desfășoară foarte încet. Foto: Lucian Muntean
28/11/2023
Consolidarea clădirilor din București întârzie din cauza legilor incomplete, lipsei de bani sau a proprietarilor care nu-și dau acordul
Lavinia Niță
Reporter
Luiza Popovici
Reporter
În ultimii șapte ani, Primăria Municipiului București a alocat din bugetul local peste 250 de milioane de lei pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic, răspunde instituția la solicitarea PressOne. În 2023, lucrările de consolidare sunt suplimentate și cu bani de la guvern, din fonduri nerambursabile obținute de statul român prin PNRR.
În acest sens, 10.000 de clădiri din Capitală urmau să fie evaluate din punctul de vedere al riscului seismic până la finalul anului, prin metoda „examinare vizuală rapidă”, potrivit unui proiect de lege inițiat de executiv în luna martie, tocmai pentru a grăbi procesul de consolidare a clădirilor. Despre acest subiect am relatat AICI.
După mai bine de jumătate de an, niciun imobil nu a fost însă examinat vizual. PressOne a întrebat de ce.
Piedici legislative
Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) admite printr-un răspuns la o solicitare PressOne că procesul nu a înaintat. De ce? Pentru că nu există o metodologie aprobată pentru examinarea vizuală rapidă a clădirilor. Se așteaptă încă validare din partea Camerei Deputaților, în calitate de for decizional, răspunde instituția.
„Lista cu clădirile vizate pentru evaluarea vizuală rapidă va putea fi definitivată după aprobarea cadrului administrativ ce va reglementa Programul de evaluare vizuală rapidă din zonele construite protejate. Totodată, sunt în curs de aprobare modificări ale Legii 212/2022, care vizează categoriile de imobile ce pot fi incluse în programul de evaluare vizuală rapidă.”
Vrem să putem relata în profunzime despre viața de zi cu zi a românilor, așa cum e ea. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.
În context, redacția PressOne a solicitat Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, printre altele, să precizeze și numărul clădirilor din București care au fost consolidate până acum, dar și stadiul în care se află fiecare clădire în curs de consolidare.
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Crezi că e nevoie de presă independentă? Dacă da, cu doar 5 euro pe lună poți face diferența chiar acum!
Cum se desfășoară procesul de consolidare?
Procesul de consolidare a clădirilor cu risc seismic este unul „complex”, după cum îl descriu chiar reprezentanții AMCCRS. La bază există trei etape tehnice prin care o clădire poate fi restaurată. Proiectul începe cu etapa administrativă, de obținere a semnăturilor din partea membrilor asociației de proprietari. Minim 50% + 1 dintre aceștia trebuie să fie de acord cu consolidarea, pentru începerea procesului.
Procedura de obținere a semnăturilor poate determina o întârziere a demersului de până la un an, susține autoritatea. Urmează proiectarea propriu-zisă a planului de execuție, estimată la o perioadă de aproximativ un an și jumătate. Ulterior, au loc lucrările de consolidare, care pot dura 2 ani.
Interviu. La 27 de ani, românul Richard Abou Zaki este jurat la „Chefi la cuțite” și cel mai bun chef din Italia: „Am preparat un meniu de șase feluri pentru Regina Elisabeta”
La doar 27 de ani, în 2024, în cadrul galei dedicate excelenței în arta gastronomică de la Milano, Richard Abou Zaki a fost declarat cel mai bun chef din Italia. Asta după ce, la vârsta de 23 de ani a primit o stea Michelin pentru talentul său în bucătărie.
Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică
România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.
În total, consolidarea unei singure clădiri durează minim 3 ani și jumătate, reiese din răspunsul autorităților. Întrebați câte astfel de proiecte au finalizat în ultimii 5 ani în Capitală, reprezentanții AMCCRS evită să ofere o cifră exactă și răspund printr-o estimare a proiectelor în lucru.
„AMCCRS are în evidență peste 100 de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic la care desfășoară o serie de servicii în vederea consolidării”, răspunde autoritatea.
Cum sunt finanțate proiectele de consolidare?
Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt curios
Șantierele sunt împărțite în funcție de sursa de finanțare. Majoritatea sunt finanțate din fonduri nerambursabile, deoarece „fondurile alocate de la bugetul local au fost extrem de reduse și doar Primăria Municipiului București a fost implicată în programe de consolidare”, spune autoritatea.
De asemenea, AMCCRS a semnat 17 contracte de finanțare în valoare totală de 283 de milioane de lei, obținute prin PNRR, fonduri europene nerambursabile. Acestora, autoritatea consemnează și 28 de cereri de finanțare depuse, dar provenite din bugetul național. Dintre cele 28 de cereri, doar 16 imobile au fost considerate eligibile și trecute pe lista sinteză a obiectivelor de investiții care urmează a fi consolidate.
Din informațiile puse la dispoziție de administrația municipală mai reiese că din 29 de șantiere finanțate din bugetul Primăriei Municipiului București, 8 nu au fost realizate pentru că firma responsabilă de finalizarea lucrărilor a intrat în faliment.
De asemenea, din informațiile furnizate de AMCCRS reiese că 64 dintre imobilele pe care autoritatea le are în vedere se află în a doua etapă, cea în care este proiectat planul de consolidare. Astfel, relocarea proprietarilor ar putea fi posibilă, într-un scenariu favorabil, în cel puțin doi ani.
Ce se întâmplă cu familiile relocate?
83 de familii au fost relocate în locuințele de necesitate, afirmă autoritatea responsabilă de consolidarea clădirilor cu risc seismic. Lor le-au fost atribuite locuințe prin Direcția Spațiu Locativ și cu alta Destinatie din cadrul PMB, fie din bugetul local al primăriei, fie din apartamentele achiziționate de administrația municipală.
Imobilele din proprietatea AMCCRS sunt situate în sectoarele 3 și 4, iar locuințele puse la dispoziție de primăria Capitalei pentru persoanele relocate se află în zona centrală a Bucureștiului.
Prin Legea consolidării clădirilor cu risc seismic (art. 10, alin. 3 din legea 212/2022), AMCCRS este responsabilă să asigure costurile serviciilor de relocare și depozitare a bunurilor, precum și gratuitate la plata chiriei.
Obstacole în procesul de consolidare
Procesul de consolidare a fost îngreunat de legislație, potrivit reprezentanților PMB. Până de curând, doar Primăria Generală era responsabilă de consolidarea clădirilor. Noua legislație prevede ca și primăriile de sector să poată elabora programe de consolidare. Totodată, administrația susține că fondurile reduse acordate de la bugetul local au făcut ca procesul să se desfășoare lent. De anul acesta însă, primăria are la dispoziție și fonduri europene nerambursabile.
Un alt limitator al procesului de consolidare este refuzul proprietarilor de a-și da acordul. „Există cazuri în care proprietarii nu doresc să intre în programe de consolidare, deoarece ei nu mai locuiesc în clădirile respective și preferă să le închirieze în sistem hotelier”, afirmă reprezentanții AMCCRS pentru PressOne.
Situația Centrului Vechi din Capitală
În ceea ce privește consolidarea clădirilor din Centrul Vechi, în care există restaurante și baruri, zonă cunoscută drept un pol economic al orașului, AMCCRS oferă cifre exacte. „Până la această dată, în zona Centrul Vechi al Capitalei au fost consolidate 32 de imobile.”
În plus, „47 de imobile se află în clasa de risc seismic I și 114 imobile sunt încadrate în categorii de urgență, dar neîncadrate în clase de risc seismic.”
14 imobile din zona Centrului Vechi urmează să fie consolidate, spune Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic. În acest sens, în ultimul an autoritatea a depus „mai multe” cereri de finanțare pentru obținerea de fonduri nerambursabile (PNRR și PNCCRS), adaugă reprezentanții instituției.
Avem nevoie de ajutorul tău!
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.
De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.
Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.
Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.
Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.
Share this