CNATDCU îi declară plagiatori pe fostul șef DGA, Cătălin Ioniță, și pe actualul șef al AEP, Constantin Mitulețu-Buică

Emilia Şercan

Știri

16/03/2021

Chestorul principal de poliție (r) Cătălin Alexandru Ioniță, fost șef al Poliției Române și fost șef al Direcției Generale Anticorupție (DGA), rămâne fără titlul de doctor în științe după ce Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) a decis, în mod oficial, retragerea distincției academice pentru plagiat.

Aceeași decizie de retragere a titlului de doctor a fost emisă de CNATDCU și pentru Constantin-Florin Mitulețu-Buică, președintele în exercițiu al Autorității Electorale Permanente (AEP), care a constatat că și teza acestuia de doctorat este plagiată.

Ambele hotărâri au fost luate de Consiliul general al CNATDCU în data de 23 februarie și au fost făcute publice ieri.

În cazul lui Cătălin Ioniță, decizia vine la doi ani și o lună după ce am dezvăluit, în exclusivitate pe PressOne, că teza de doctorat a acestuia este plagiată.

Pentru Constantin-Florin Mitulețu-Buică lucrurile s-au mișcat mult mai repede: la doar patru luni după ce am scris că teza sa încalcă normele academice de realizare a unei lucrări științifice, CNATDCU a confirmat oficial plagiatul.

Ioniță și-a susținut teza de doctorat în 2012 la Academia de Poliție, iar Mitulețu-Buică, în 2017, la Universitatea Națională de Apărare „Carol I”.

***

Plagiatul lui Cătălin Ioniță

„Consiliul general al CNATDCU a validat […] rezoluția de retragere a titlului de doctor în domeniul Ordine publică și siguranță națională atribuit domnului Ioniță. I. Alexandru Cătălin prin Ordinul Ministrului nr. 6508/19.12.2012”.

Acesta este textul sec al deciziei CNATDCU prin care se consemnează faptul că s-a votat, cu 18 voturi „pentru” dintr-un total de 21, retragerea titlului de doctor al fostului șef al Direcției Generale Anticorupție (DGA).

Votul Consiliului general al CNATDCU a reprezentat ultima etapă din procesul pe care îl presupune retragerea unui titlu de doctor pentru plagiat.

Anterior, o Comisie de lucru formată din profesorii Valentin Naumescu, Sergiu Mișcoiu și Ghiță Bârsan a analizat sesizarea de plagiat în cazul chestorului Cătălin Ioniță.

Prin hotărârea Consiliului general a fost admis, practic, raportul comun al Comisiei de lucru desemnate să analizeze sesizarea de plagiat care a vizat teza de doctorat a fostului șef al DGA din Ministerul Afacerilor Interne (MAI).

„Toți cei trei membri ai comisiei au constatat că în teza de doctorat menționată sunt preluate, fără citare, numeroase fragmente, mai mici sau mai mari, din diverse lucrări publicate […] ceea ce înseamnă că aspectele semnalate în sesizarea de plagiat se confirmă”, se menționează în raportul comun al Comisiei de lucru.

***

Era ianuarie 2019 când am dezvăluit că întreaga teză de doctorat a chestorului principal de poliție Cătălin Alexandru Ioniță, de la prima până la ultima pagină, este plagiată.

Ioniță a obținut titlul științific de doctor în Ordine publică și siguranță națională în 2012, la Academia de Poliție, sub coordonarea profesoarei universitare Ștefania Georgeta Ungureanu.

Titlul lucrării științifice este Criminogeneza infracțiunilor cibernetice.

La patru zile după dezvăluirea plagiatului în teza de doctorat, chestorul Ioniță a intrat în concediu medical, din care a revenit după circa 70 de zile – și după ce ministrul de Interne Carmen Dan a criticat ”bolnavii închipuiți” din minister.

Între timp, Comisia de Etică de la Academia de Poliție s-a grăbit să emită un verdict favorabil lui Ioniță. În decizia sa, Comisia a stabilit că teza lui Ioniță însumează un procent de 9,22% de rânduri din alte lucrări, drept pentru care a hotărât că „propunerea unei sancțiuni de retragere a titlului de doctor apare ca nejustificată ca nerespectând cerința proporționalității”.

„Cerința proporționalității” – invocată în decizia instituției care i-a acordat lui Ioniță titlul de doctor în 2012 – nu este definită de nicio lege și de niciun alt tip de prevedere juridică ori cutumă academică.

La acel moment, Comisia de Etică din Academia de Poliție era condusă de Marius Florin Mihăilă, care luna trecută a fost numit director de cabinet al ministrului de Interne Lucian Bode.

Mihăilă a mai girat o altă decizie de neplagiat infirmată de CNATDCU, cea dată în cazul tezei fostului rector al Academiei, Adrian Iacob, iar în plus a încercat să mușamalizeze situația referitoare zecile de teze de doctorat verificate electronic și suspecte de plagiate din Academie.

Comisia de Etică condusă de Mihăilă a evitat cu multă dibăcie cuvântul „plagiat” în cele 16 pagini ale deciziei oficiale, deși scopul verificării tezei viza o acuzație de plagiat.

Concluziile comisiei conduse de Mihăilă revoluționau, practic, legislația referitoare la sancționarea fraudei academice prin introducerea unei prevederi noi: aceea că plagiatorii pot scăpa de verdictul de plagiat dacă-și rescriu porțiunile plagiate din tezele de doctorat.

În cazul dr. Cătălin Ioniță, Comisia de Etică condusă de Mihăilă a decis să-l oblige să refacă un capitol întreg al tezei susținute cu șapte ani mai devreme, în baza căreia obținuse titlul de doctor în Ordine publică și siguranță națională.

Pe lângă asta, Comisia mai propunea sancționarea chestorului Ioniță cu „avertisment scris” și îi interzicea acestuia să își publice teza până la obținerea unui aviz favorabil, pentru capitolul refăcut, de la Consiliul Școlii Doctorale de Ordine publică și siguranță națională.

Chestorul Cătălin Ioniță s-a pensionat în septembrie 2020, la 44 de ani.

Cu o lună mai devreme, acesta fusese eliberat din funcția de director DGA ca urmare a retragerii de către Oficiului Registrul Național al Informațiilor Secrete de Stat (ORNISS) a autorizației de acces la informații clasificate, necesară exercitării funcției.

Avizul ORNISS, care permite posesorului acces la informații clasificate, este obligatoriu pentru conducătorii structurilor din Ministerul de Interne.

***

Plagiatul lui Mitulețu-Buică

Decizia de retragere a titlului de doctor deținut de Constantin-Florin Mitulețu-Buică, președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), a fost luată de Consiliul general al CNATDCU tot în data de 23 februarie 2021.

La fel ca în cazul lui Cătălin Ioniță, au fost exprimate 18 voturi „pentru” dintr-un total de 21.

Hotărârea Consiliului general s-a bazat pe recomandarea formulată în data de 8 februarie 2021 de Comisia de lucru desemnată să verifice dacă sesizarea de plagiat depusă pentru teza șefului AEP se confirmă.

„Recomandăm în mod unanim admiterea sesizării și retragerea titlului de doctor acordat dlui. Constantin-Florin Mitulețu-Buică”, este concluzia cuprinsă în raportul comun al Comisiei de lucru care a analizat sesizarea referitoare la teza de doctorat a președintelui AEP.

Comisia de lucru care a propus retragerea titlului de doctor deținut de președintele AEP a fost formată din profesorii Dragoș Petrescu, Liviu Andreescu și Mircea Boșcoianu.

În raportul său individual, profesorul Liviu Andreescu, de la Universitatea din București, susține că sesizarea identifică „corect” numeroase situații în care autorul tezei „a încălcat flagrant normele de redactare a unei lucrări academice”.

„Teza plagiază pe larg din alte lucrări științifice, omițând să semnalizeze preluarea multor fragmente de la alți cercetători sau autori. Frecvența acestor cazuri relevă acte de plagiat deliberate, care nu pot fi atribuite unor simple omisiuni accidentale sau unor erori de redactare. Plagierea este sistematică”, mai precizează profesorul Andreescu.

De la momentul înregistrării sesizării de către CNATDCU și până la emiterea deciziei de retragere a titlului de doctor pentru plagiat s-au scurs 140 de zile.

***

Emilia Șercan: Domnule Mitulețu-Buică, puteți să îmi spuneți titlul tezei dumneavoastră de doctorat?

Constantin-Florin Mitulețu-Buică: Titlul tezei mele are legătură cu controlul civil democratic asupra forțelor armate. Nu vi l-aș spune complet acuma pentru că sunt la spălătorie și sunt prins cu niște treburi.

E.Ș.: Și nu puteți să mi-l spuneți acum, întreg?

C.F.M.B.: Nu aș putea, nu aș putea, pentru că v-am zis, pe lângă faptul că sunt foarte obosit… De două săptămâni tot încercăm să închidem niște alegeri.

E.Ș.: Am înțeles, dar e titlul tezei dumneavoastră de doctorat.

C.F.M.B.: Știu, sunt de acord cu dumneavoastră.

Această discuție avea loc cu o zi înainte de 5 octombrie 2020, data la care am publicat articolul în care arătam că Constantin-Florin Mitulețu-Buică, președintele AEP, a plagiat în teza de doctorat.

Lucrarea științifică a președintelui AEP are un titlul imposibil de reținut – Cadrul juridic privind controlul autorităților cu responsabilități în domeniul securității și apărării pentru respectarea drepturilor omului în situația de conflict armat și operații de menținere a păcii – dar acesta nu e singurul motiv pentru care Mitulețu-Buică nu a putut să îl reproducă.

Acesta a plagiat mai bine de jumătate din teza de doctorat în Informații și Securitate Națională pe care a susținut-o în 2016 la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (UNAP).

124 de pagini din cele 211 ale tezei de doctorat a președintelui AEP sunt plagiate într-o manieră incontestabilă, 41 dintre acestea fiind plagiate din lucrări scrise chiar de îndrumătorul său de doctorat, Constantin Iordache, care este conducător de doctorate la UNAP și profesor titular la Universitatea „Spiru Haret”.

În perioada în care era student doctorand, în martie 2015, Mitulețu-Buică l-a angajat pe poziția de consilier personal pe fiul îndrumătorului lui, George-Răzvan Iordache, pe care spune că nu i l-a recomandat Constantin Iordache, ci „un prieten”.

Fost membru PSD, Mitulețu-Buică a fost numit în 2019 președinte al Autorității Electorale Permanente după ce a fost propus, susținut și votat în Parlament chiar de partidul din care a făcut parte.

De la un început de carieră ca șef de tură și de depozit de carburanți la o serie de firme din Craiova – unde lucra în timp ce era student la zi la Târgu Jiu, aflat la 109 km distanță – Mitulețu-Buică a ajuns rapid consilier în Parlamentul României după ce a devenit membru de partid. Mai apoi s-a înscris la doctorat, iar apoi a ajuns vicepreședinte, secretar general și – din 2019 – președinte al AEP.

Autoritatea Electorală Permanentă este instituția care se ocupă de pregătirea, organizarea și desfășurarea alegerilor și a referendumurilor, precum și de finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale.

În 2019, partidele politice au primit în total de la bugetul de stat subvenții de peste 250 milioane lei, conform Europa Liberă.