Doisprezece familii care trăiesc între rampele de gunoi ale Clujului gătesc și se spală cu apă din bidon Fotografii de Delia Avram

Clujul cu picioarele murdare

Denisa are cinci ani, dar nu știe să spună asta. Mă înconjoară cu mânuțele calde și se lipește de mine strâns. Ochii ei de un verde crud, senini și rugători, văd de dimineața până seara doi munți de gunoaie deasupra cărora unduiește o dantelă negricioasă, din roiuri de ciori. 

Mai aproape, Denisa vede în fiecare zi un pâlc de colibe din bucăți de placaj, uși dezghiocate, scaune cu câte un picior lipsă, cauciucuri de mașini, pături și lemne.

Printre ele cresc copii, porci, câini și multe gunoaie. Ambalajele unor dulciuri pe care Denisa nu știe nici măcar cum să le viseze, pentru că nu le-a gustat niciodată. Și pet-uri. Pet-uri goale în care odată era apă. 

Mama Denisei visează apă. Nu multă, doar atât cât ar avea nevoie o familie cu șase copii pentru gătit, îmbăiat și spălat rufe. 

Apa pentru spălat e cărată cu bidoanele

***

La 20 de minute de mers cu mașina de centrul Clujului, oraș finalist în competiția pentru titlul de capitală europeană a inovării, doisprezece familii trăiesc fără o sursă de apă și fără posibilitatea de a încheia vreodată contract pentru acest serviciu utilitar.

În apropierea lor, o altă comunitate cu peste 50 de familii a avut apa întreruptă mai bine de o lună, pentru că nu-și mai permiteau să o plătească.

În dimineața în care i-am vizitat, tocmai aflaseră că unul din pastorii care predică în comunitate a fost confirmat cu coronavirus.

Aceasta nu este o poveste despre excelența Clujului.

Aerul, apa și gunoiul

La Pata Rât, căldura ridică în aer un miros greu de gunoi macerat în soare.

În zonă trăiesc de zeci de ani mai multe comunități de romi. Una din ele, unde se spune că sunt „corturarii”, e între două culmi de gunoi denumite în hârtiile oficiale „rampe temporare de depozitare a deșeurilor”.

În realitate, sunt fix asta: doi munți de gunoaie de toate felurile amestecat de-a valma, din care se ițesc petece ferfenițite de plastic albastru. 

Așa arată gunoiul „colectat selectiv” la Cluj. 

Rampele temporare de gunoi de la Pata Rât FOTO Voicu Bojan

Corturarii nu au apă deloc – li se permite, după niște reguli absurde, să ia apă în bidoane din incinta uneia din rampe – cea administrată de Regia Autonomă a Domeniului Public, o instituție subordonată Primăriei. Mai există pentru ei o unitate mobilă amplasată de Primărie la câteva sute de metri mai jos, dar nu e deschisă tot timpul.

Când vrea ne dă, când nu, nu. M-am gândit și eu că așa ar trebui, să ne facă și nouă un robinet aici, să ne luăm câtă apă ne trebuie. Da uită-te că nu ne-o făcut”.

Femeia din fața mea are 38 de ani și șase copii. Alături de ea vin alte tinere, cu brațele pline de copii – „La mine șase, la fată patru, la cealaltă fată, patru. Îi lăsăm pe ei acasă și merem pe la tomberoane, îți spui drept. Nu are de ce să mințim, că există un Dumnezeu mare.”

Când nu primesc de la rampă, caută apă în oraș.

Locuință din comunitatea care trăiește între rampele de gunoi

De multe ori aducem din oraș apă, în bidoane de cinci kile. Căpătăm de la blocuri, cerem de la oameni din blocuri, să-ți spui drept! Mai ne dă oamenii, mai capătă și copiii din oraș, le mai cumpără oamenii, de milă. Nu putem să-i spălăm, nici baie să le facem. Câteodată este apă, câteodată nu este”, povestesc ele.

În timpul stării de urgență, au primit pachete cu mâncare din partea Asociației de Dezvoltare Intercomunitară – Zona Metropolitană Cluj. Copiii merg la grădiniță și la școală, sunt vaccinați și verificați de un medic și se spală cu apă din bidon, și asta atunci când este.

„Dumnezeu o avut milă de noi aici în gunoaie, n-am făcut coronavirus. Nici copiii n-au avut nimic. Mai stăteam în casă, mai ieșeam afară cu ei. Am simțit că s-o schimbat, o fost foarte rău și eram speriați și plângeam când auzeam la radio. Bani n-am avut de unde. Avem noroc că ne cărăm apă cu căruța, cu bidoanele”

Oamenii de aici nu au venituri și nu primesc nici ajutor social. De când s-a închis rampa veche de gunoi, nu mai au nici posibilitatea să obțină vreun venit. Pe noile rampe le este interzis să intre să mai sorteze gunoiul.

Nu ne lasă nici lemne să luăm, nici să mai intrăm la gunoaie. O fost bine cât o mers rampa că mai strângeam badoage de bere și peturi, le vindeam și făceam câte 40-50 de lei.

Da’ acuma chiar nu mai avem nimic de făcut.

Avem noroc cu alocațiile copiilor, că ajutor social nu avem. Alocațiile ne ajung două trei săptămâni, mai mâncăm așa cu țârâita, mai luăm mai mulți cartofi și facem prăjiți la copii. 

Am avea nevoie de apă, doamnă, că uite, copiii beau lapte pe sticlă (se referă la formulă de lapte care se prepară cu apă), să le facem laptele”.

O fată vine dinspre rampa de gunoi cu un copil în brațe și bidonul gol de apă. N-a primit. Femeia din fața mea spune că regula e că primesc apă doar după ora 12. 

Nimica, uită-te. Putem muri și de sete și de foame, că până la 12 nu interesează pe nimeni. Dacă pățește fata ceva, nu ai apă să pui pe ea, să-și revină”.

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României. Vrei să ne ajuți?

Susține PressOne

„Nu avem cum să le facem baie înainte să meargă la școală, să spălăm haine. Că nu poți să stai așa, miroși a transpirație, nu poți să stai lângă oameni în autobus. Nu poți! Că te dau jos oamenii de pe autobus că mergi în halul în care ești.”

O cișmea și 33 de robinete

Mai jos de rampele de gunoi, în cartierul Dallas, există o sursă de apă potabilă deținută prin contract cu Compania de Apă Someș, la care sunt racordate 33 de case și au acces alte peste 20 de familii. Vorbim de o cișmea încropită – o țeavă cu un furtun verde la capăt. 

Din cauză că restanțele s-au adunat trei luni, în timpul stării de urgență, persoana care deținea contractul pe numele ei a solicitat să fie întrerupt. Se temea că nu va mai putea plăti factura.

Cartierul Dallas văzut de pe culmea opusă FOTO Voicu Bojan

Așa s-a întâmplat că în o parte a lunii iunie și în iulie, oamenii nu au avut apă. Soluția a venit de la clujeni – activistul Istvan Szakats a făcut o chetă pe Facebook și a strâns banii din donații în 12 ore. S-au plătit datoriile, contractul s-a refăcut. 

Nu e prima dată când se întrerupe apa acolo. Clujenii au adunat banii în 12 ore, am plătit factura aceea, și acum avem 4500 de lei în plus pe care îi vom folosi pentru campanii de bună gospodărire a apei și cumpărat apometre”, a explicat Istvan Szakats pentru PressOne.

Acum, contractul a fost preluat de altă persoană, care spune că va avea grijă ca apa să fie plătită. „Acuma Doamne-ți mulțam, apă există în colonie. Se ia cu bidoane, cu găleată, cu ce are omul. Își ia apă și închide”, spune proprietarul noului contract.

Nu știam de situația asta, nu m-a anunțat nimeni

Ovidiu Vișan, președintele Comisiei pentru sănătate, muncă, protecție socială și ordine publică FOTO Primăria Cluj-Napoca

Ovidiu Vișan este consilier local din partea PNL și președintele Comisiei de sănătate, muncă, protecție socială și ordine publică din Consiliul Local Cluj-Napoca.

N-a putut să precizeze când a fost ultima dată în comunitățile de la Pata Rât, dar a spus că „trece cu mașina mereu pe acolo și știe ce se întâmplă”. 

Despre problema cu apa sistată nu știa. 

Nu știam de situația asta, nu m-a anunțat nimeni”, a spus el. În plus, după părerea lui, Consiliul Local nu are putere de decizie în astfel de cazuri.

Noi am sprijinit de fiecare dată inițiativele Direcției de Asistență Socială și dacă ei sună punctual, noi intervenim tehnic”, a precizat el. 

Însă consilierii locali au putere de decizie în astfel de cazuri – o spune chiar Regulamentul care stabilește atribuțiile forului. E pe site-ul Primăriei.

Consiliul Local are inițiativă și hotărăște, în condițiile legii, în toate problemele de interes local cu excepția celor care sunt date prin lege în competența altor autorități ale administrației publice locale sau centrale.

Hotărârea 676/2019, Articolul 18

La același articol, în alineatul (7) se mai arată foarte clar: „consiliul local asigură, potrivit competenței sale și în condițiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local, în condițiile legii”.

Ulterior, Vișan a revenit cu un telefon în care a explicat senin că problema s-a rezolvat pentru că a intervenit societatea civilă.

Primăria a pus la dispoziție toalete mobile și apă în timpul pandemiei. Dar din câte am înțeles, acolo a fost o problemă de contract cu Compania de apă Someș, și Primăria nu poate interveni într-un contract comercial”, a explicat el. 

De fapt, a recunoscut apoi că nu știe exact de când până când a asigurat Primăria aceste servicii și a insistat că Primăria nu putea achita factura pentru apă.

Așteptarea era ca ei să-și plătească apa”, a repetat de mai multe ori Vișan.

Administrația care nu poate monta o cișmea

Oláh Emese este viceprimar și președinte al Comisiei care se ocupă, printre altele, cu drepturile omului, minorități și societatea civilă. Despre factura achitată de clujeni pentru apa locuitorilor de la Pata Rât nu știa nimic. 

Olah Emese e viceprimar din partea UDMR FOTO Primăria Cluj-Napoca

Iar despre comunitatea cealaltă, dintre rampe, unde nu există sursă de apă, spune că Primăria nu poate să facă nimic, din cauza situației juridice a terenurilor pe care sunt construite barăcile.

Acolo nu sunt terenurile noastre, deci nu putem să facem nimic și nu e o situație care să impună exproprieri”, a explicat ea. 

Am cerut viceprimarului să explice totuși ce ar trebui să se întâmple, juridic, pentru ca Primăria să poată amplasa o cișmea cu apă în acea comunitate.

Cred că v-am răspuns deja”, a spus Olah Emese. Practic, pentru a putea avea o sursă de apă potabilă, locuitorii ar trebui să-și permită să cumpere terenul de sub barăci. Cam asta ar fi soluția.

Olah Emese a mai adăugat că Primăria încearcă să rezolve, pas cu pas, problemele comunităților de la Pata Rât.

Directorul Direcției de Asistență Socială și Medicală, Aurel Mocanu, e de părere că oamenii din comunitate „trebuie să conștientizeze că orice consum trebuie plătit”. E, probabil, o părere pe care o împărtășesc mulți clujeni care nu-și pot imagina cum e să nu ai acces la apă sau la un loc de muncă, mai ales după 3 luni de izolare. 

Noi am pus acolo trei dușuri și mai e unitatea mobilă, de unde se poate lua apă, a fost o soluție pe perioada cât a fost sistată apa. Dar oamenii de acolo trebuie să conștientizeze că orice consum trebuie plătit.

Dar acolo a fost că unii învățați că pe perioadă de pandemie nu poate fi sistată apa, a fost un joc acolo”, a explicat Mocanu. După care a întrerupt brusc conversația, motivând că doar purtătorul de cuvânt al Primăriei sau Serviciul Mass-Media pot oferi informațiile acestea.

Purtătorul de cuvânt al Primăriei, Oana Buzatu, nu a răspuns la telefon, dar a cerut prin SMS să formulăm o solicitare oficială de informații către Primărie.

Termenul de răspuns pentru aceste solicitări variază între 10 și 30 de zile.

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României.
Vrei să ne ajuți?
Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
5€
10€
25€
50€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...