Cititul te învață să gândești

Alex Enăşescu

Redactor

Dacă munca profundă este un fel de super-putere a zilelor noastre, atunci cititul este arma secretă. Warren Buffet și Charlie Munger, doi dintre cei mai respectați investitori americani, pun pe seama cititului o bună parte din succesul pe care l-au avut de-a lungul carierei.

În toată viața mea, n-am cunoscut niciun om înțelept (pe o largă întindere de subiecte) care să nu citească tot timpul – nici unul, zero. (Charlie Munger)

Cărțile nu te fac automat înțelept, dar e greu să fii înțelept fără să citești cărți. Necititul e un fel de moarte intelectuală.

Dacă citești doar opinii postate pe Facebook, știri și editoriale, atunci te limitezi la un conținut gândit să fie accesibil unui public cât mai larg.

Cărțile trec printr-un proces mai riguros ca să ajungă să fie publicate, iar cele cu adevărat edificatoare prezintă idei și argumente complexe, asamblate de un autor care și-a făcut temele.

Astfel de cărți nu sunt doar un suport de pe care descarci informații în creier: ele te învață să gândești.

Cititul este cea mai bună metodă de a cultiva o minte independentă, capabilă să vadă dincolo de prejudecățile și sofismele care circulă în spațiul public. O astfel de claritate în gândire este tot mai rară, pentru că majoritatea oamenilor sunt prea ocupați ca să mai citească.

Iată ce-i scria unui coleg generalul James „Mad Dog” Mattis, actualul secretar general al Apărării, care spune că și-a adus cu el în misiuni biblioteca de 6.000 de cărți:

Problema cu faptul că ești prea ocupat ca să citești este că înveți din experiența ta (sau a oamenilor tăi), așa cum e mai greu. Citind, înveți din experiențele altora, ceea ce este, în general, o cale mai bună, în special în domeniul nostru, unde consecințele incompetenței sunt letale pentru bărbați tineri.

Mulțumită cititului, n-am fost niciodată luat pe nepregătite într-o situație, niciodată nu mi s-a întâmplat să nu știu cum a fost abordată o problemă în trecut. Cititul nu-mi dă toate răspunsurile, dar îmi luminează calea, care de multe ori este întunecată. (…)

Până la urmă, o înțelegere reală a istoriei presupune să ne dăm seama că nimic nu e nou sub soare.

Air Boc-Bruxelles. O zi la primărie, 6 în delegație: unde își petrece timpul Emil Boc, în timp ce Primăria Cluj pierde proiecte pe bandă rulantă

Emil Boc, primarul orașului Cluj-Napoca, își petrece o mare parte a timpului în delegații la Bruxelles în calitate de președinte al Comisiei pentru Politica de Coeziune Teritorială și Buget al UE din cadrul Comitetului European al Regiunilor (CoR). În ciuda funcției sale locale, Boc este criticat pentru lipsa de transparență și absența frecventă din Primăria Clujului, ceea ce ridică întrebări privind eficiența sa administrativă în oraș. Totodată, legăturile sale la nivel european sunt văzute ca oportunități de networking politic, dar și de obținere a fondurilor europene pentru Cluj-Napoca.

Știri din cealaltă Românie: În Iași, o femeie a primit acordul judecătorilor să intre cu forța în apartamentul unei vecine pentru a face curățenie, iar în Focșani un urs a intrat într-o benzinărie

Știri din cealaltă Românie e o revistă a presei locale concentrată pe comunități și viața lor reală, separată de ce se întâmplă la București sau chiar în marile orașe.

De cum am citit sfaturile lui Mattis, mi-am dat seama că ăsta e motivul pentru care citesc cărți.

Nu sunt destul de deștept ca să rezolv toate problemele de capul meu, iar experiența mea este inevitabil limitată la locul și vremurile în care trăiesc, așa că citesc ca să învăț câte ceva despre natura umană, despre istorie, despre strategiile care au dat sau nu rezultate de-a lungul timpului.

Chiar dacă nu mă face mai înțelept, o carte îmi dă niște puncte de reper pe care altfel nu le-aș avea. Anul trecut am citit jurnalul lui Mihail Sebastian, care m-a făcut curios să înțeleg cum au devenit românii și elitele lor atât de orbiți de extremism în anii ’30.

Așa am ajuns să citesc cartea lui Zigu Ornea despre extrema dreaptă românească, cam în același timp cu protestele legate de OUG 13.

În acele zile am văzut oameni nu doar revoltați, ci și un pic surprinși de lipsa de scrupule a unor politicieni și de complicitatea electoratului lor.

Probabil că și eu aș fi fost luat prin surprindere dacă n-aș fi citit, în paralel, despre ce-au fost în stare să-și facă românii unii altora în anii ’30. Datorită acelei cărți, vreme de câteva zile mi-a fost clar că nimic nu e nou sub soare.

În discursul de acceptare a premiului Nobel din 1987, poetul Iosif Brodski spunea că adevărata crimă împotriva literaturii este necititul cărților. „Pentru asta, un om plătește cu viața, iar o nație, cu istoria ei”.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€