Cine salvează salvatorii? Polițiștii bucureșteni riscă să fie prinși sub dărâmături în cazul unui cutremur de magnitudine mare

UPDATE: Miercuri, pe 1 septembrie 2021, dintr-un tavan al clădirii în care lucrează Sorin s-a desprins o bucată consistentă de tencuială. Din fericire, nu se afla nimeni în încăperea respectivă și n-au existat răniți. În dimineața asta au fost demarate o serie de lucrări de reparație, iar Poliția Capitalei a transmis printr-un comunicat oficial că la ora actuală se caută o clădire în care să fie mutați angajații secției 3.

Reamintim că secția 3 de poliție își are sediul într-o clădire veche, încadrată în clasa a II-a de risc seismic, iar un angajat al Poliției Capitalei s-a zbătut timp de doi ani pentru a forța expertizarea ei tehnică. Astăzi, clădirea se află într-un proiect de modernizare derulat prin fonduri ale Băncii Internaționale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD), doar că, până pot fi demarate lucrările propriu-zise, trebuie obținute avizele necesare de la Direcția de Cultură a Municipiului București.

În 2014, când s-a mutat cu serviciul la secția 3, Sorin Miclea, specialist criminalist în cadrul Poliției Capitalei, a găsit în sediul de pe strada General H. M. Berthelot un adevărat dezastru. Pereții erau nezugrăviți și plini de mucegai, iar clădirea nu avea acces la apă caldă, fiind încălzită cu sobe pe gaz care nu fuseseră verificate de cel puțin zece ani. După un an, el și colegii de la criminalistică s-au apucat de renovat biroul în care lucrează. Au văruit, au schimbat parchetul, au tras apă caldă și au adus mobilier nou. Totul pe banii lor. 

„E o practică comună”, spune polițistul într-un interviu acordat PressOne. În trecut, Sorin Miclea a făcut donații similare și către vechiul loc de muncă, secția 9 de Poliție.

Dar starea birourilor e cam ultima problemă a clădirii în care lucrează Sorin. Ridicată în 1940 și administrată de D.G.P.M.B. din 1976, construcția este încadrată în clasa a II-a de risc seismic, deși în 1978, după cutremurul din ‘77, a fost supusă unor lucrări de consolidare. În cazul unui cutremur puternic, precum cel de acum 44 de ani, o clădire din clasa a II-a nu va pica, dar riscă să rămână cu probleme structurale majore. 

Ca să afle aceste informații despre secția în care lucrează, dar și despre altele, polițistul a trebuit să-și tragă superiorii de mânecă – inclusiv prin chemări în judecată – timp de cinci ani. 

Polițistul a trebuit să-și dea în judecată angajatorul ca să afle ceva concret

În ianuarie 2016, Sorin Miclea a făcut prima petiție către D.G.P.M.B., solicitând date privind existența sau inexistența vreunui raport de expertiză tehnică a clădirii în care funcționează biroul său.

Nu i s-a răspuns, așa că, peste șapte luni, a făcut o nouă petiție. I s-a spus că nu există o astfel de evaluare, dar că, în mai 2015, au fost solicitate fonduri pentru contractarea unor servicii de expertiză, iar clădirea a fost propusă pentru includerea în POR (2014-2020), un program prin care România a putut accesa fonduri europene structurale și de investiții provenite din Fondul European pentru Dezvoltare Regională. 

De acolo, a urmat un ping-pong petiționar și juridic de doi ani cu diverse instituții, de la D.G.P.M.B., până la Inspectoratul General al Poliției Române (I.G.P.R.), Ministerul Dezvoltării și Ministerul Afacerilor Interne (M.A.I.), în urma căruia a reușit să forțeze în instanță expertizarea clădirii în care are sediu secția 3.

Dar peripețiile lui nu s-au terminat aici. După ce clădirea a fost evaluată tehnic, au trebuit să treacă încă doi ani de tatonări, tot prin petiții și chemări în judecată, până când D.G.P.M.B. i-a pus la dispoziție copia raportului de expertizare a clădirii. 

Astfel, polițistul a aflat, în sfârșit, cât de periculoasă e clădirea în care muncește din 2014 încoace. Convins că nu este un fenomen marginal, și-a extins demersurile și către celelalte secții de Poliție din Capitală.

În București există 14 sedii de poliție încadrate în clasele I, II sau III de risc seismic

În 1977, România a fost zguduită de unul dintre cele mai puternice cutremure din istoria sa, de 7,4 grade pe scara Richter. Cel mai afectat oraș a fost Bucureștiul, unde au murit aproape 1500 de oameni, 11 mii au fost răniți, aproximativ 33 de mii de locuințe s-au prăbușit, iar 35 de mii de familii au rămas fără acoperiș deasupra capului. Din punct de vedere material, evenimentul ne-a sărăcit cu două miliarde de dolari (sau peste opt miliarde $ în banii de azi).

Un cutremur similar poate avea loc oricând, iar Bucureștiul va fi, la fel ca atunci, printre cele mai afectate orașe din țară. 

La ora actuală, în evidența Primăriei Capitalei figurează peste 350 de clădiri care sunt încadrate în clasa I de risc seismic, adică un cutremur precum cel din ‘77 le va pune la pământ fără prea multe probleme.

Alte 363 sunt în clasa a II-a de risc seismic. Aceste liste sunt incomplete, însă, pentru că nu includ construcții în care funcționează instituții publice, precum clădirile administrate de Ministerul Afacerilor Interne și Direcția Generală de Poliție a Municipiului București.

Într-un răspuns la multiplele solicitări făcute de Sorin Miclea, D.G.P.M.B. arată că, din cele 29 de sedii de Poliție de pe raza Capitalei, 16 au fost expertizate, din care 14 sunt încadrate în clasele I, II sau III de risc seismic.

Secțiile 13 (strada Ciucea nr. 2) și 17 (strada Grigore Țăranu nr. 10) au fost încadrate în clasa I, ultimele expertize fiind efectuate în 2016, de inginerul structurist Dan Căpățână. 

„Am făcut treaba asta cu niște colaboratori, nu mai țin minte ce probleme am găsit. Dar e adevărat ce sesizează polițistul dumneavoastră, e valabil pentru foarte multe instituții publice din țară, nu doar cele două secții de poliție. Vă pot spune de spitale care sunt în situația asta și care au făcut niște lucrări foarte puține și alea locale.

În București, sunt foarte multe clădiri încadrate. Nu numai nivelul I, cel cu bulină. Și nivelul II este important, se spune că de la data expertizei, într-un număr de ani, să se facă mici consolidări sau mari. Și nu s-au făcut. Pentru clasa I trebuia să se facă imediat niște lucrări. Dacă vine un cutremur mai mare, de 6 și ceva, se pot dărâma. Sunt un pericol public mare”, explică inginerul într-un răspuns telefonic acordat PressOne.

Clădirile din clasa I nu sunt semnalizate printr-o bulină roșie

O altă problemă este că, dacă ai avut vreodată treabă într-una din cele două secții, e foarte probabil să nu fi știut de încadrarea seismică.

Niciuna dintre ele nu este semnalizată printr-o bulină roșie care să atenționeze cetățenii că urmează să pășească într-o clădire ce va pica la primul cutremur mai puternic. Mai mult decât atât, e foarte probabil ca nici măcar polițiștii care lucrează acolo să nu știe. 

Când PressOne a trimis o serie de întrebări către secția 13 de poliție, răspunsul semnat de comisarul șef al unității, Miu Adrian, a fost sec și expeditiv: „Solicitarea a fost înaintată Serviciului de Logistică din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, întrucât competența de soluționare aparține acestei unități”. 

De asemenea, când am mers să fotografiem secția 17 de poliție, am fost abordați de un ofițer care, după ce ne-a legitimat (ăsta a fost primul său reflex), ne-a asigurat că sediul „nu este de interes” pentru materialul nostru, susținând că s-a făcut o expertiză înainte de începerea lucrărilor la magistrala 5 de metrou și n-au fost găsite probleme. 

Fapt contrazis, negru pe alb, chiar de superiorii lui din D.G.P.M.B., care i-au transmis lui Sorin Miclea că secția a fost expertizată în 2016 și încadrată în clasa I de risc seismic. 

Conform legii, polițiștii n-ar trebui își mai desfășoare activitatea în clădirile din clasa I de risc seismic 

Conform ordonanței de guvern 20/1994 privind măsurile pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente, organizarea și desfășurarea de activități permanente și/sau temporare în spații publice cu altă destinație decât cea de locuință sunt interzise, până când nu sunt finalizate lucrările ce au scopul de a crește nivelul de siguranță la activități seismice.

Mihai Șercăianu, inginer și fondator al asociației MKBT: Make Better, spune că OG 20/1994 prevede și obligativitatea administratorului – în cazul acesta M.A.I. – de a urma pașii pentru consolidare într-un anumit număr de ani (proiectare plus execuție) și de a pune clasica bulină roșie care să arate că respectiva clădire este expertizată și inclusă în clasa I de risc seismic.

„Am o lege, dar e ca acum, cu pandemia. Există o lege care obligă pe toată lumea să poarte mască. Dacă nu am, pot fi amendat. În cazul ăsta, sunt prevăzute sancțiuni, dar e la nivel de autoritate publică locală, și aici discutăm de primării, să informeze, să atenționeze. Le pot da niște mărunțișuri de amenzi, dar în momentul de față nicio primărie nu s-a dus către un minister al internelor să le aplice. 

Conform OG 20/1994 și modificările ulterioare, proprietarii/administratorii construcțiilor – persoane fizice sau juridice – răspund în condițiile legii, material, contravențional și civil, după caz, pentru nerealizarea măsurilor de intervenție dispuse prin ordonanță.

Secțiile în discuție nu apar în lista de clădiri a Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic. În lista de la PMB sunt clădiri rezidențiale. Clădiri multietajate, mai mari de P+3, dar cu destinația locuință. Pentru că ele erau beneficiarele principale ale ordonanței, programului de finanțare care funcționează sub OG 20/1994”, explică specialistul.

În plus, documentele puse la dispoziție de Sorin Miclea arată că 16 sunt doar secțiile pe care s-a îndurat să le expertizeze cineva, pentru că există și alte 13 pe care nu s-a sinchisit nimeni să le evalueze. 

Unele sunt vechi de peste 90 de ani, aflate într-o stare vizibilă de degradare, chiar dacă nu au expertize seismice, cele mai stridente exemple în acest sens fiind sediul Poliției Transporturi (Calea Giulești nr. 2-4) și al Serviciului pentru Acțiuni Speciale (Candiano Popescu nr. 57-61). Prima clădire a fost ridicată în 1926, a doua în 1925. 

Potrivit listei de atribuții de pe propriul site, polițiștii din cadrul Serviciului pentru Acțiuni Speciale sunt cei care ar trebui să participe la „limitarea efectelor accidentelor de amploare, calamităților naturale și catastrofelor”, categorie în care intră și cutremurele. Greu să faci asta când clădirea în care lucrezi stă să cadă pe tine.

Cine salvează salvatorii?

OK, probabil că deja te întrebi de ce ar trebui să-ți pese ție, cetățeanului de rând, de condițiile în care lucrează polițiștii Capitalei? Mai ales astăzi, după un an de pandemie și restricții în care reputația instituției a fost știrbită cu fiecare amendă și cetățean bătut?

În afara faptului că secțiile sunt frecventate zilnic de sute, poate chiar mii de civili care vin cu tot felul de probleme, uneori stând ore-n șir la cozi, polițiștii se numără printre cei mai importanți actori ai statului român în cazul unui cutremur puternic. 

Mai precis, potrivit articolului 28 din legea de funcționare a poliției, polițiștii participă, alături de alte unității ale Ministerul Afacerilor Interne, în colaborare cu trupe ale Ministerului Apărării Naționale, unități de protecție civilă și alte organe la „activitățile de salvare și evacuare a persoanelor și bunurilor periclitate de (…) calamități naturale și catastrofe, precum și de limitare și înlăturare a urmărilor provocate de astfel de evenimente”. 

Pe românește, dacă mâine lovește un cutremur, polițiștii, alături de militari, pompieri și personalul de pe ambulanțe, vor printre primii angajați ai statului care vor trebui să intervină.

Dar cum poți scoate oameni dintre dărâmături, dacă tu însuți, ca polițist, ai fost prins sub dărâmături, pentru că îți desfășurai activitatea într-o clădire din clasa I de risc seismic?

 „Polițiștii  cunosc riscul, dar nu au de ales: merg la serviciu cu risc sau își dau demisia”

„Nu vreau să ies în evidență, să mă lustruiesc pe mine. Ideea e să se facă, pentru că trebuie făcut. Nu fac doar pentru mine, e și pentru cetățeni. Clădirile acestea rămân, intră în ele și civilii, clădirea nu e doar pentru polițiști, e o instituție publică, în primul rând. Toate astea sunt servicii publice, de interes major. E o problemă națională. Tot ce se vorbește se vorbește strict politic, iar când e de făcut concret, merge foarte greu”, punctează polițistul Sorin Miclea.

De-a lungul celor cinci ani de demersuri, a fost primit în audiență de diverși directori din cadrul Poliției, dar n-a obținut mare lucru. Deși spune că n-a simțit presiuni de natură salarială sau care să-i afecteze parcursul profesional, șefii lui au tratat situația cu indiferență. Mai mult voiau să afle ce urmărește el, Sorin Miclea, prin petițiile și chemările sale în judecată.

„Mi-au spus că da, vom face, dar e ciudat demersul dumneavoastră, ce interes aveți? Mă întrebau că de ce mă apuc eu să fac, care e treaba?”, își amintește polițistul.

Nici din partea sindicatelor n-a primit foarte mult sprijin în acest sens, deși la mijlocul lunii martie a cerut organizației din care face parte, Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual, ca la viitoarele ședințe de dialog social să dezbată cu reprezentanții D.G.P.M.B. situația secțiilor de poliție cu probleme. 

Vasile Lincu, liderul altui sindicat din cadrul M.A.I., ProLex, arată într-un răspuns acordat PressOne că problema riscului seismic a fost discutată în repetate rânduri în cadrul întâlnirilor de dialog social, dar răspunsul a fost, în mod constant, „nu sunt bani”. Astfel, pentru polițistul de rând nu există prea multe alternative.

„Polițiștii cunosc riscul, dar nu au de ales: merg la serviciu cu risc sau își dau demisia (cei ce nu pot să-și aranjeze să se mute). Până acum s-a reușit să fie evacuată clădirea în care își avea sediul Poliția Capitalei (care este în faza consolidare) și cea din spatele acesteia, pe Eforie”,

explică liderul sindical, susținând totodată că, de obicei, membrii organizației cer ajutor pentru probleme urgente, precum lipsa încălzirii sau infiltrarea apei prin acoperiș.

Cum ne salvăm salvatorii

Deși Sorin Miclea a pierdut ani din viață ca să primească niște răspunsuri întregi la toate informațiile pe care le-a cerut, ceva speranțe există. De pildă, anul trecut au fost propuse pentru consolidare, modernizare, extindere sau reconstruire 37 de clădiri ale Inspectoratului General al Poliției Române, printr-un proiect pentru care există acord de finanțare din partea Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare. 

Conform Gândul, nouă sedii din București sunt vizate de proiect: secțiile de poliție 3, 6, 7, 9, 13, 14, 18, sediul SRPT București din Calea Giulești nr. 2-4 și sediul I.G.P.R. din George Coșbuc nr. 51-61. E un început, dar mai e mult până departe. 

În plus, pentru a accesa fondurile, unele dintre secțiile cu probleme vor trebui expertizate din nou. De exemplu, secția 13, expertizată în 2016, va trebui reexpertizată, conform ultimelor norme prevăzute de reglementarea tehnică P100-3/2019, spune Mihai Șercăianu.

„Dacă e din 2016, a intrat la P100-3 din 2008, normativ de expertizare a clădirii. În decembrie 2019 a fost publicat în monitorul oficial P100-3 din 2019. În momentul de față, dacă vor să consolideze, trebuie să refacă sau să actualizeze expertiza după ultimul cod de expertizare”, adaugă inginerul.

Până mai marii din M.A.I. se apucă efectiv de treabă, Sorin Miclea e hotărât să meargă mai departe cu demersurile sale. 

La sfârșitul lui martie, i-a chemat din nou la tribunal pe superiorii săi din D.G.P.M.B., de data aceasta pentru a-i obliga să evacueze sau interzică activitatea în sediile cu probleme (mai ales în cele din clasa I de risc seismic), dar și pentru a-i forța să expertizeze secțiile care n-au fost încă evaluate din punct de vedere seismic.

Primul termen al dosarului a fost stabilit pentru data de 11 mai și va fi judecat la Judecătoria Sectorului 3.

Le-am solicitat celor din M.A.I. mai multe date privind toate clădirile cu risc seismic crescut aflate în administrarea sa, dar, până la ora publicării acestui articol, n-am primit niciun răspuns.

Dacă te afli într-o situație similară și vrei să aduci la lumină nereguli din propria instituție, trimite un email către adresa contact@pressone.ro.