Cine dă foc Parcului IOR?

Alex Olaru

Redactor Șef

Gruia Dragomir

Redactor

Mai multe incendii au afectat o porțiune de 12 hectare din parcul Alexandru Ioan Cuza (IOR), de la începutul anului și până azi. Perimetrul - cât cel puțin 12 stadioane de fotbal - a ars și în perioade când, susțin specialiștii, vegetația nu ia pur și simplu foc. Între timp, găuri perfect rotunde de burghie apărute la baza multor copaci alimentează suspiciunile că cineva își dorește să vadă arborii la pământ și că unele incendii ar putea fi provocate deliberat. 

Zona este acum un apendice suferind al parcului din sectorul 3 din București, după mai bine de zece ani de procese și revendicări. Statutul terenului e incert, procesul se judecă din nou, timp în care felia de parc se degradează continuu. 

5 procese verbale de intervenție înregistrate de pompieri 

Cinci incendii au constatat pompierii, de la începutul anului până în 31 august 2022. Din răspunsul la solicitarea formulată de PressOne reiese că cel mai grav dintre ele s-a petrecut în data de 1 august, când „au ars vegetația uscată și copaci, pe o suprafață de aproximativ 5.000 de metri pătrați.” 

Potrivit ISU București-Ilfov, în primul incendiu, produs în 31 ianuarie 2022 „pe un teren viran la intersecția bd. Nicolae Grigorescu cu Strada Constantin Brâncuși au ars vegetație uscată și gunoi menajer pe o suprafață de aproximativ 250 mp.” Un incendiu izolat, produs în zona de parc lăsată de izbeliște și blocată în instanță, identificată de pompieri ca „teren viran.” 

Al doilea incendiu însă, produs în 30 iunie, afectează o suprafață mai mare, de aproximativ 600 de mp, dar și doi copaci, iar pompierii identifică „mai multe focare.” 

Urmează cel mai sever incendiu, cel din 1 august, intervenție la care sunt trimise patru autospeciale de stingere, „cu acces din bd. Nicolae Grigorescu”, bulevardul care delimitează perimetrul verde atacat în instanță. Ard 5 hectare de teren. 

„Patru autospeciale înseamnă și o cantitate mai mare de apă, implicit incendiul a fost mai important. La orice incendiu pleacă cel puțin două autospeciale, acesta este numărul minim”, precizează Daniel Vasile, purtător de cuvânt la Inspectoratul pentru Situații de Urgență București-Ilfov (ISU BIF). 

„Nouă cine ne plătește pensia?” Două potențiale soluții

În România și Europa de Est, scepticismul legat de viabilitatea sistemului public de pensii este în creștere, în special în rândul tinerilor, din cauza problemelor demografice și a creșterii speranței de viață.

Reportaj: Minerii care sting lumina. De ce s-au bătut oamenii din Valea Jiului pe slujbele din subteran

325 de posturi au fost aruncate pe piață la începutul lunii septembrie 2024 și candidații s-au înghesuit să-și depună dosarele. Paradoxul închiderii minelor din Valea Jiului e că e nevoie de oameni în subteran.

Arbore ars pe jumătate în Parcul IOR. Urmele incendiului din 1 august sunt încă vizibile. Foto: Alex Olaru

În luna august în aceeași zonă se mai produc două incendii, pe suprafețe de 600, respectiv 500 de mp. 

Incendiile din Parcul IOR, între „fumat în locuri nepermise” și „dosar cu autor necunoscut”

Atunci când izbucnește un incendiu în Parcul IOR, la intervenție e mobilizată unitatea de pompieri din zonă care are la acel moment resursele disponibile să stingă focul. La intervențiile din 2022 au participat detașamentele de pompieri Morarilor, Vitan și Chimiștilor. 

„În toate cele cinci intervenții mai sus menționate, la secțiunea elemente privind stabilirea cauzei probabile a evenimentului din procesele verbale de intervenție este consemnată următoarea împrejurare determinantă: fumatul în locuri nepermise/neprotejate corespunzător” - se arată în răspunsul oficial ISU-BIF, furnizat redacției PressOne. 

Procedurile în astfel de cazuri presupun stabilirea, de către pompieri, a unei cauze probabile, pentru ca apoi procesele verbale să fie trimise mai departe, către Poliție, care să facă lumină și eventual să-i tragă la răspundere pe vinovați. 

„În momentul în care intervenția s-a încheiat se face procesul-verbal, se consemnează locul și circumstanțele vizibile, se stabilește cauza probabilă și cam atât. Aici se încheie activitatea pompierilor”, spune acum purtătorul de cuvânt Daniel Vasile. 

Contactată de PressOne, Secția 12 de Poliție din București confirmă un dosar penal pentru distrugere din culpă, deschis după incendiul din 1 august. „Deocamdată se face cercetarea cu autor necunoscut”, precizează ofițerul de serviciu al secției. 

„A fost un atac care a vizat exemplarele mai înalte”

Înainte de seria de incendii de anul acesta, anumiți copaci au început să se usuce în zona retrocedată, iar cei care locuiesc prin preajmă s-au alarmat, pe grupul de Facebook Prietenii Parcului IOR, acolo unde o parte din comunitate încearcă să se implice și să salveze spațiul verde. În primăvara acestui an, oamenii au început să observe și cum arborii sunt găuriți la bază. 

„Sunt găuri date cu o bormașină, cel mai probabil. În niciun caz nu sunt găuri de insecte. Nicio insectă nu face găuri la baza arborilor, loc unde este foarte vulnerabilă. Sunt găuri cu un contur regulat, în mai multe locuri și la mai multe specii. Nu a selectat nimeni specia de copac. O insectă ar selecta anumite specii în care să-și depună ouăle”, constată, pe teren, Bogdan Mihalache, unul dintre specialiștii Parcului Delta Văcărești, loc afectat periodic de incendii de vegetație. 

Stăm de vorbă lângă un plop negru ,„populus nigra”, după cum explică specialistul consultat de PressOne. Copacul e aproape despicat în două. Baza e învelită în cenușă întărită și apoi crăpată. Dacă am lovi acolo copacul, pare că s-ar sparge în bucăți. 

Pentru Bogdan Mihalache găurile date la baza copacilor, la rădăcină, arată o intenție clară de a face rău arborilor. Prin astfel de găuri se toarnă substanțe toxice pentru plante, de obicei benzină. Copacul poate fi apoi incendiat sau lăsat să se usuce, iar practica nu este nouă în România, precizează specialistul Deltei Văcărești. 

„Știu de practica asta încă de când eram mic: cui nu-i convenea un arbore dădea o gaură, punea benzină la baza lui și de obicei lăsa copacul să putrezească. Dar unii se pare că dau și foc.”

Benzina nu atacă arborele imediat, iar acesta mai poate trăi și patru-cinci săptămâni. Copacul poate fi și salvat, în funcție de cât de rezistent e. Arborii spontani, precum plopul negru lângă care stăm, sunt oricum mai rezistenți decât specii care vin din pepiniere. „Au școala vieții”, râde Bogdan Mihalache, în timp ce arată cum în jur au început deja să crească vlăstarii plopului ars. 

„Nu au selectat anumite specii. Să zici că poate că plopul ți se pare că e invaziv, sau sălcioara. Au dat la fel de bine găuri în merii sălbatici. În corcoduși și frasini. Și în ulmi. A fost un atac care a vizat exemplarele mai înalte. Evident că dacă se continuă așa, viitorul zonei nu arată deloc bine. Au ars deja peste 5 hectare. Dacă sunt incendii repetate, vegetația nu se mai poate regenera.”

Urmele focului din 1 august, cel mai grav, se văd și astăzi. Absolvent de Horticultură și Peisagistică, Bogdan Mihalache se ferește să dea un verdict clar privind incendiile de vegetație din Parcul IOR. Până la urmă, nu e nici pompier și nici organ de anchetă. 

Specialistul Deltei Văcărești exclude însă posibilitatea de incendii spontane de vegetație sau cauzate de fulger - „nu suntem în savană” - și remarcă faptul că „numai de vreo doi ani au început să fie incendii”. Doi ani au trecut și de la decizia Înaltei Curți de rejudecare a dosarului privind soarta celor 12 ha de parc. 

„Nu pot specula în privința incendiilor, dar pot să zic că e o coincidență prea mare. Vara aceasta în Delta Văcărești, de exemplu, a fost un singur incendiu major. Aici avem deja patru-cinci incendii anul acesta, adică în sezonul când erau toate încă verzi. Au fost incendii și în primăvară. E ciudat că numai de vreo doi ani au început să fie incendii. Până acum nu ardea nimic, deși spațiul era încadrat ca proprietate privată”, e de părere Bogdan Mihalache.

„Am mai întâlnit practica asta, dar niciodată la anvergura din Parcul IOR”

De practica găuririi copacilor la bază pentru a se usca amintește, pentru PressOne, și Diana Culescu, vicepreședintele Asociației Peisagiștilor din România, filiala București Ilfov. Diana Culescu spune că a mai întâlnit acest mod de operare de-a lungul timpului, dar că ce vede acum în Parcul IOR este dincolo de orice limită. „Nu am întâlnit niciodată la anvergura la care s-a întâmplat în IOR.”

Foto: Alex Olaru

Ipoteza uscării copacilor din cauza insectelor sau a secetei e respinsă și de peisagistă, care spune că „niciodată nu se întâmplă totul în același timp, la toate speciile.” Lipsa apei provoacă degradarea arborelui treptat, din vârf în jos, spre coroană și trunchi.  Nicio insectă nu atacă toate speciile în același timp, explică Diana Culescu. 

„Nu există insecte dăunătoare care să treacă de la rășinoși la foioși. Faptul că s-a uscat totul dintr-o dată și că există acele găuri la bază induce această idee, dar dacă doar s-ar fi făcut găurile nu mureau plantele. Au fost introduse substanțe care au omorât arborele.”

Zona în care sunt omorâți copaci stă în uitare de mai bine de zece ani. Peisajul e însă viu și într-o continuă schimbare, pe măsură ce natura revendică asfaltul și fostele alei. Pe lângă speciile decorative plantate în perimetrul care altădată făcea parte din parc, au apărut și specii spontane. 

„Plopii, sângerul, rozacee precum măceșul, păducelul. E un peisaj dinamic, ca în orice zonă părăsită din București. Apar alți arbuști, alte specii erbacee foarte importante pentru biodiversitate. Din păcate, dacă ard ele, ard și insectele sau mamiferele și reptilele care își fac cuib”, spune Bogdan Mihalache, de la Delta Văcărești. 

Registrul Verde, ignoranța autorităților locale și lipsa noastră de educație

Ce înseamnă, până la urmă, un teren viran de 12 ha, invadat de vegetație, precum actualul apendice al Parcului Alexandru Ioan Cuza (IOR)? Eco beneficii, răspund experții. Vegetația captează și stochează carbon, eliberează oxigen, asigură confort termic clădirilor din jur în toate anotimpurile, captează alți poluanți sau ape pluviale. 

Inventarierea arborilor și arbuștilor devine astfel esențială. Teoretic, orice Primărie este obligată să țină o evidență actualizată, digitală. Mai ales că „obiectivul principal al întocmirii Registrului Spaţiilor Verzi din Municipiul Bucureşti a fost stabilirea indicelui de spaţiu verde total pe cap de locuitor în capitală, aşa cum este menţionată cerinţa Uniunii Europene (...)”

Uniunea Europeană recomandă un minimum de 26 de metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor. În București media reală nu depășește 10 metri pătrați, iar Registrul Verde nu este actualizat din 2011 și arată rudimentar. 

Zona retrocedată a Parcului IOR apare în Registrul Verde cu o grafică retrogradă, fără vreo informație relevantă despre flora de acolo.

În mod ironic, Curtea de Conturi arăta în 2014 cum autoritățile locale „au umflat” la raportare indicele până aproape de cerințele europene, luând în calcul și terenurile private verzi. 

„Inventarierea arborilor e un proces necesar în orice spațiu verde, dar mai cu seamă în terenurile virane care pot fi supuse unor procese de transformare atât de radicale. Evaluezi ce ai avut acolo și dacă o faci la intervale regulate vezi și cum a evoluat de-a lungul timpului sau ce nu mai ai, după caz. Eco beneficiile sunt bune pentru dialogul cu autoritățile publice. Uite, avem o zonă verde care îți oferă beneficiile astea, care pot fi calculate și în bani. Oferă indirect orașului o sumă de bani”, spune Bogdan Mihalache. 

De altfel, ambii specialiști consultați de PressOne, peisagista Diana Culescu și Bogdan Mihalache, invocă importanța unui Registru Verde, dar și câștigurile pe care le aduce o felie de verdeață de 12 hectare. 

„La noi nu există instrumente cu care să măsori acest lucru, dar dacă am fi avut Registrul Verde acesta ar fi putut să calculeze automat. De exemplu să ne spună cât praf rețin plantele respective. Și asta se traduce în bani pe care nu-i mai dai pe a rezolva problemele medicale ale populației. La noi Registrul e doar o hartă cu niște puncte verzi”, reproșează Diana Culescu. 

Pentru ea, nu doar Parcul IOR e prost întreținut, din moment ce „spațiile verzi din România nu au ceea ce se numește plan de gestionare.”

„E un plan care îți spune ce trebuie să faci cu fiecare element. Nu ne referim doar la vegetație, ci și la sistemele de iluminat, la sistemele de irigat, sistemele de drenaj. În planul ăsta de gestionare trebuie să ai informații despre cum și când se întreține fiecare element.” 

Soarta celor 12 hectare de teren de lângă Parcul IOR ar fi putut fi mai bună, dacă și nivelul de educație, atât al autorităților, cât și al nostru, al tuturor, ar fi fost mai apropiat de natură, crede Bogdan Mihalache. Pentru el, montarea unor panouri informative sau organizarea unor tururi ghidate i-ar ajuta pe oameni să înțeleagă și respecte mai mult natura. 

În loc de panouri cu informații despre plante și biodiversitate, terenul propune un astfel de „dialog” între cetățeni, administrație și actualii proprietari. Foto: Gruia Dragomir

„Poate și autoritățile ar învăța mai bine să protejeze spațiile verzi, inclusiv cele din interiorul orașelor. Ducem lipsă mare de spații verzi în interior și de multe ori nu e nici măcar nevoie să facem ceva anume. Ele sunt deja acolo, există. Trebuie doar să le îngrijim și să le lăsăm să crească. Sincer, din ce am observat de-a lungul anilor, cred că e o problemă socială. E nivelul de educație pe care îl avem. Și traumele cu care am rămas după regimul roșu. Am fost învățați să ne gândim numai la câștigul pe termen scurt și să nu vedem în lucruri simple, cum e un arbore, ceva valoros.”

Primăria Sectorului 3 susține că se luptă pentru reîntregirea Parcului IOR

Eugen Matei este consilier local la sectorul 3 și printre primii care au reclamat că mai mulți copaci din zona retrocedată s-au uscat, după ce au fost găuriți la bază. 

„Am zis că poate o fi o situație singulară și am început să mă uit la toți copacii dinspre zona de intrare la Metrou Titan. Toți aveau una sau mai multe găuri date la baza rădăcinii și toți erau uscați”, își amintește consilierul local USR, care vorbește că a făcut prime fotografii cu copaci găuriți în luna iunie a acestui an.  

Consilierul local acuză în tot acest context interese „ca acest spațiu verde, parte din parcul IOR, să devină uscat.”

„Să taie copacii pentru a putea emite pretenții că nu există efectiv spațiu verde. Ceva similar cu cei care aveau case monument istoric pe care le lăsau neîngrijite până cădeau și pe urmă puteau să ceară autorizații de demolare și construcție pentru imobile de P+10 etaje.” 

Terenul a fost luat în posesie prin cumpărare de drepturi litigioase în anii 2000 și de atunci soarta lui e disecată în procese nesfârșite, marcate de influențe politice. Un reportaj ProTv difuzat recent a încercat să identifice, alături de autoritățile de la Garda de Mediu, proprietarul terenului. Fără succes: drepturile litigioase ale spațiului au fost preluate în urmă cu mai mulți ani de o femeie în vârstă de 88 de ani, acum proprietara mai multor spații valoroase din București, dar de negăsit. 

Fostul primar general Adriean Videanu a fost cel care a semnat, în 2005, decizia de retrocedare a unui sfert din parc. După ani, atât primarul sectorului 3, Robert Negoiță, cât și voci din USR și din societatea civilă au acuzat-o pe Gabriela Firea, la rându-i Primar General, că ar fi intervenit în proces de partea proprietarilor. 

Dosarul se rejudecă la Curtea de Apel, iar primarul de sector Robert Negoiță se declară un mare susținător al reîntregirii Parcului IOR. Pe Facebook, edilul a vorbit de „băieți deștepți” și de complicități politice. Însă voci din comunitate îl acuză pe primar că ar tolera, în cel mai fericit caz, distrugerea voită a spațiului verde. 

PressOne a solicitat Primăriei Sectorului 3 un punct de vedere oficial cu privire la incendiile din Parcul IOR, în special cel din 1 august 2022. Redacția a întrebat și care este, concret statutul perimetrului de 12 ha încadrat ca „proprietate privată”, dar blocat în instanță, ce pârghii au administrația publică și ADP sau când a fost revizuit ultima dată Registrul Verde și în ce măsură există un inventar actual al arborilor și vegetației din zona respectivă.

În zona retrocedată a parcului au început să apară tentative de deschidere a unor afaceri. Comunitatea s-a revoltat și deocamdată acestea sunt sistate. Foto: Gruia Dragomir

PressOne a inclus în solicitarea oficială și cereri de clarificare a situației întregului Parc IOR. A întrebat, de asemenea, administrația locală, ce suprafață din administrarea sa este ocupată de terase sau alte afaceri mici la acest moment, ce suprafață a rămas exclusiv spațiu verde sau câți operatori economici își desfășoară în prezent activitatea în parc și ce venituri lunare generează aceștia.

Primăria Sectorului 3 nu a răspuns solicitării PressOne până la ora publicării acestui articol. 

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€