Cei mai puțini bacalaureați de după '89

Codruţa Simina

Redactor

2016 este anul din istoria postdecembristă a României cu cel mai mic număr de candidați care au susținut examenul și au obținut diploma de bacalaureat.

Astfel, potrivit datelor oficiale publicate de Ministerul Educației, anul acesta, din 129.395 de candidați prezenți la examen, doar 88.167 au reușit. Spre comparație, în 2015, peste 100.000 de elevi au obținut diploma de bacalaureat.

Studenți din China și din Africa

Rata de promovabilitate la bacalaureat a scăzut brusc în 2011. În acel an, examenul a fost organizat pentru prima dată cu camere video de supraveghere, la inițiativa ministrului Educației de atunci, Daniel Funeriu. Totuși, nici măcar atunci, numărul de bacalaureați nu a fost atât de scăzut ca în 2016.

Chiar dacă rata promovabilității a crescut în 2016 față de 2015, scăderea drastică a numărului de candidați are ca explicație criza demografică în care România se afundă.

O analiză a Curții de Conturi asupra sistemului de învățământ superior din România, despre care puteți citi aici, avertiza încă de la începutul anului despre efectele pe care scăderea demografică le va avea, în următorii ani, asupra sistemului de învățământ superior. Raportul arată, printre altele, că numărul de studenți din România s-a înjumătățit între 2007 și 2013.

Ca un efect, universitățile din România trebuie să intre tot mai mult în competiție pentru a-și păstra efectivele de studenți.

Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC) din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj a dezvoltat o strategie de atragere a studenților străini.

„Față de 4-5, anii trecuți, acum am ajuns la 15-17 studenți care vin din China, pentru că reprezentanții FSPAC merg acolo la târguri de educație și prezintă ofertele noastre.

De asemenea, mai avem o strategie de atragere a studenților din Africa. Aici, problema este că mulți din cei admiși la studii sunt respinși apoi la viză de către Ministerul Afacerilor Interne. Din aproximativ 100-120 de studenți, câți completează aplicația, abia 5-7 pe an chiar vin să urmeze cursurile, restul nu primesc viză”, a explicat pentru PressOne Paul Fărcaș, de la Departamentul de PR al UBB Cluj.

El a mai adăugat că scăderea demografică se resimte foarte puțin la nivelul unei universități mari precum UBB.

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

PressOne Alege: România în șoc. Călin Georgescu vine de nicăieri și cucerește țara și Diaspora

Peste 18 milioane de români sunt așteptați la primul tur al alegerilor prezidențiale. PressOne vă prezintă cele mai importante evenimente din ziua votului. 

„În ultimii doi sau trei ani am început să ne confruntăm cu ideea de a face față, în viitor, scăderii demografice. Avem o scădere, dar foarte mică – de vreo 2%, la candidații înscriși pentru studiile de licență. Dar UBB are un puternic Centru de dezvoltare universitară, care, în colaborare cu departamentul de PR, lucrează la programele educaționale și la alte componente care să atragă studenții”, a completat Fărcaș.

Pe de altă parte, Mircea Sava, coordonatorul Departamentului de Comunicare și Relații Publice al Universității București, spune că, deocamdată, instituția pentru care lucrează are o singură strategie de atragere a studenților: calitatea programelor educaționale.

„Noi am avut anul acesta peste 20.000 de candidați admiși, iar în septembrie numărul va mai crește, deci nu avem probleme din cauza scăderii numărului de candidați, pe fondul scăderii demografice. Noi contăm întotdeauna pe calitatea serviciilor și a actului educațional, așa că ne vom păstra studenții și pe fondul scăderii demografice.”

Mircea Sava, Universitatea București

"A scăzut bazinul de studenți tradiționali"

Rectorul Universității de Vest din Timișoara (UVT), Marilen Pirtea, spune că, în aceste condiții, universitățile trebuie să-și reconsidere ofertele și publicul țintă.

Rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea

„Ce a scăzut în ultima vreme? A scăzut de fapt bazinul de studenți tradiționali, adică cei care termină liceul, iau examenul de bacalaureat și apoi merg la facultate. Universitățile trebuie să identifice alte tipuri de potențiali studenți: studenți din mediul rural, studenți maturi (life-long learners), studenți la a doua specializare.

Aceștia sunt subreprezentați printre actualii studenți, toate studiile sociologice ne spun aceste lucruri. În același timp, universitățile vor fi nevoite să își adapteze oferta, să ofere și altceva – poate post-universitar, poate cicluri scurte de doi ani, cu orientare profesională, nu neapărat master sau licență”, a arătat Pirtea, pentru PressOne.

El a mai subliniat că, având perspectiva adâncirii crizei demografice, marile universități ar trebui să fuzioneze pe centre regionale și bazine demografice, pentru a putea economisi resurse umane și financiare.

„În primul rând putem să ne punem problema costurilor administrative: ce este mai eficient, să avem patru universități în Timișoara, cu patru aparate administrative, sau una singură, cu un aparat administrativ mai performant?

Apoi sunt aspecte legate de complementarități, spre exemplu avem grad mic de absorbție a fondurilor în agricultură.

USAMVB (n.r. – Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului) are programe foarte bune pentru specialiștii din agricultură, UVT are programe foarte bune de administrare a afacerilor. Ar fi foarte simplu să înfiinţăm un master de administrare a afacerilor agricole, destinat celor care au licență în agronomie. Și acesta este doar un exemplu.

Identificarea surselor alternative de finanțare a activităților universităților. Avem, pe de o parte, comunitățile locale, care ar putea finanța universități locale sau regionale, care deservesc interese locale. Așa s-a întâmplat cu unele colegii în Ungaria, de exemplu. Apoi avem mediul de afaceri, care poate finanța și cercetare, și programe de studii relevante pentru activitatea lor”, a opinat Pirtea.

De altfel, în cadrul metodologiilor de alocare și utilizare a fondurilor pentru dezvoltarea instituțiilor de învățământ superior de stat, publicate în 12 aprilie, Ministerul Educației arată că „universitățile recent fuzionate” pot aplica pentru granturi de finanțare până la 1 noiembrie 2016.

În 2007, în universitățile românești erau înmatriculați peste 900.000 de studenți. În 2013, numărul acestora ajunsese deja la mai puțin de jumătate.

2014 – 161.682 de candidați înscriși, 151.314 prezenți, 91.771 bacalaureați

2015 – 168.939 de candidați înscriși, 159.717 prezenți, 108.350 bacalaureați

2016 – 137.338 de candidați înscriși, 129.395 prezenți, 88.167 bacalaureați

Potrivit ultimului raport al Organizației Națiunilor Unite, dacă statul nu intervine între timp, perspectiva arată că, în 2050, România va ajunge la o populație de puțin peste 14,5 milioane de oameni, față de 19,5 milioane, în 2015.

Una din cauzele depopulării masive este exodul românilor în străinătate. Alta este scăderea drastică a nașterilor. În anii ’90 se nășteau 750 de copii la 1.000 de femei. Acum, abia dacă se mai nasc 300.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€