11/08/2016
Primarul general, Gabriela Firea, discută cu consilierul patriarhal Nicolae Crângaşu la şedinţa de joi a CGMB. Foto: Ovidiu Micsik / Inquam Photos

Cronica unei donații anunțate: 15 milioane de lei pentru Catedrala Mântuirii Neamului

Consiliul General al Municipiului București (CGMB) a aprobat, în ședința de joi, 11 august, alocarea a 15 milioane de lei pentru continuarea construcțiilor la Catedrala Mântuirii Neamului.

Propunerea a fost susținută de primarul general, Gabriela Firea, care a spus că edificiul este mai mult decât o biserică.

PressOne a participat la ședința CGMB pentru a afla cum este motivată această alocare și cum argumentează primarul general modificarea bugetului Capitalei.

Boilerul lui Mihăiță și Teatrul de Comedie

Ora 11.40. În sala de ședințe a CGMB își fac apariția, pe rând, vedetele: primul este Robert Turcescu, consilier din partea PMP.

Fostul jurnalist se așază în ultimul rând, unde avea să rămână, fără să scoată o vorbă, până la finalul dezbaterilor privind cel mai fierbinte punct de pe ordinea de zi: acela de a acorda Patriarhiei suma de 15 milioane de lei pentru finanțarea lucrărilor de construcție a Catedralei.

De pe un alt scaun, proptit de peretele sălii, surâde directorul Teatrului de Comedie, actorul George Mihăiță. Prezența sa iscă oarece confuzii: o consilieră îl acuză, mai în glumă, mai în serios, că ar fi venit să pledeze pentru finanțarea Catedralei.

Confuzia se risipește rapid când în sală intră doi preoți, ambii în sutane negre. Se așază și ei, undeva, în spatele sălii. Unul dintre ei este preotul Nicolae Crângașu, coordonatorul Sectorului monumente şi construcţii bisericeşti al Patriarhiei.

Ultima sosește Gabriela Firea, îmbrăcată în rochie neagră. Înainte de orice discuție, ea propune un moment de reculegere în memoria reginei Ana.

Primul consilier care ia cuvântul este Roxana Wring, din partea Uniunii Salvați Bucureștiul (USB). Ea solicită Primăriei documentele care au justificat banii alocați până acum edificiului: situația finanțărilor publice, contractele și actele adiționale încheiate de Patriarhie cu firmele implicate, facturile și rapoartele instituțiilor cu atribuții în domeniu.

Același lucru îl cere apoi și consilierul PNL Ciprian Ciucu, dar ambele solicitări sunt expediate rapid, fără să se pună problema vreunui vot asupra lor. Mai târziu, Gabriela Firea avea să spună că luările de cuvânt din sală i-au stârnit chiar un zâmbet.

Pentru a pune pe tapet finanțarea Catedralei, conducerea Primăriei o convoacă la raport pe şefa Direcției Financiare, Florica Marcu.

Aceasta pare depășită de situație și, în loc de argumente tehnice pentru construirea Catedralei, enumeră solicitările de finanţare primite de la instituții. Începe chiar cu Teatrul de Comedie.

Cameramanii televiziunilor, care o îndemnaseră pe directoare să își țină discursul de la un pupitru, abandonează cauza: nu se vorbește despre subiectul zilei.

În sală, unii consilieri zâmbesc. Pentru că nu a produs efectul scontat, Gabriela Firea îi face semn Floricăi Marcu să se retragă, iar femeia dispare în dreptul unui paravan.

Rând pe rând, reprezentanții instituțiilor care solicită bani de la buget își fac apariția să își susțină proiectele. Primul este George Mihăiță, care, surâzător, cere 20.000 de lei pentru un… boiler.

„Ăștia, săracii, îngheață de frig la Teatrul de Comedie”, comentează un consilier, în spatele sălii.

Urmează directorul Muzeului Literaturii Române, Ioan Cristescu, care le reaminteşte aleşilor că instituția nu mai are sediu.

Vorbesc apoi alți doi directori, până ce intervine Gabriela Firea: în cazul Catedralei, ea va susține argumentația pentru alocarea banilor.

Firea: „E mai mult decât o biserică”

Primarul general al Capitalei vrea să iasă din tiparul „spitale versus catedrale”, în care s-au înscris consilierii care se opun alocării celor 15 milioane de lei pentru Catedrală.

Firea face o promisiune: la viitoarea ședință a CGMB, Primăria va prezenta un plan de investiții ambițios pentru dotarea celor 19 spitale aflate în administrarea municipalităţii.

Apoi, ea afirmă că suma de 15 milioane este mai mică decât alte cheltuieli efectuate de Primărie, dar și că ridicarea Catedralei reprezintă un aport la cultura română.

Firea îi şi „mustră” subtil pe consilierii care au luat cuvântul înaintea ei – doar doi la număr – pe motiv că ar acționa în logică electorală, dată fiind apropierea alegerilor parlamentare.

„S-a făcut în aceste zile observația – repetată puțin mai voalat și astăzi – că, într-o lună și câteva zile de la începutul mandatului noii administrații de la Primăria Municipiului București, aceasta ar fi prima sumă alocată, de circa 3 milioane de euro pentru continuarea construirii Catedralei Mântuirii Neamului.

Vreau să vă spun că această informație este una eronată. De la începutul mandatului nostru – până la urmă, nu doar al meu -, Primăria Generală a Capitalei a realizat cheltuieli legale decurse din bugetul aprobat de fostul Consiliu General în valoare de circa 60 de milioane de euro.

Mai multe unități administrativ-teritoriale din țară au contribuit pentru realizarea Catedralei Mântuirii Neamului, care – subliniez acest lucru – nu este doar o nouă biserică.”

Firea îi îndeamnă apoi pe consilieri să cerceteze pe cont propriu chiar șantierul construcției, după care prezintă succint proiectul.

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

„Este vorba nu doar despre un lăcaș de cult, ci despre un loc în care vor exista: cantină socială, școală pentru elevi, afterschool, cabinet medical, sală de spectacole de muzică sacră.

Așadar, funcționalitatea nu este una strict teologică și spirituală, ci merge mult spre zona de educație și cultură.

Vă dau aceste informații pentru că, în ultimele zile, din păcate chiar și unii dintre dumneavoastră ați afirmat public că se dau 3 milioane de euro pentru o biserică. Este mult mai mult decât o biserică. Mai ales, având în vedere faptul că acest obiectiv a fost inclus în Programul Național România 100, pentru aniversarea la 1 Decembrie 2018 a o sută de ani de la crearea statului național român modern.

Cu privire la planul de modernizare a spitalelor din Capitală, în afară de suma pe care v-am precizat-o, în câteva zile va fi finalizat inventarul tuturor nevoilor celor 19 spitale din administrarea Primăriei Generale a Capitalei, iar planul de investiții, credeți-mă, este mult mai ambițios decât suma de circa 3 milioane de euro pe care astăzi vă rog să o aprobați pentru o contribuție a noastră la finalizarea acestei construcții.

Este o sumă mult, mult mai mare și voi fi bucuroasă să vin în fața dumneavoastră cu acest proiect, cât de curând, la proxima ședință.”

Machetă a Catedralei Mântuirii Neamului. Sursa foto: catedralaneamului.ro

După acest discurs, Gabriela Firea îl invită la microfon pe reprezentantul Patriarhiei, care ar trebui să ofere detalii tehnice legate de necesitatea alocării banilor.

Detaliile tehnice lipsesc însă din cuvântul preotului Crângaşu. El ţine o pledoarie în favoarea Catedralei, departe de obiectul discuției.

„Ideea Catedralei – a lui Mihai Eminescu”

Preotul Nicolae Crângașu se găseşte într-o postură dificilă. În calitate de coordonator al Sectorului monumente şi construcţii bisericeşti din Patriarhie, el a fost trimis să argumenteze în favoarea alocării banilor, dar e depășit de situație.

Mult-aşteptatele informaţii devin trimiteri istorice sau literare, iar aspectul tehnic este absent. Uneori, vorbele sale stârnesc zâmbete ironice.

De altfel, preotului pare că îi displace postura în care a fost pus. Rugat de reporteri să răspundă la întrebări în fața camerelor, consilierul patriarhal a acceptat în prima fază, după care, când reflectoarele s-au ațintit asupra lui, s-a răzgândit și s-a așezat pe un scaun.

Revenind la discurs, preotul Crângașu (foto) le povesteşte consilierilor cum a călătorit prin țară în ultimii ani, solicitând ajutorul consiliilor județene, și cum a aflat că, în numeroase cazuri, bugetele nu ajungeau nici pentru nevoile comunităților locale.

Președinții de consilii județene l-au trimis la București, spune el.

Preotul spune că premierul Dacian Cioloș i-ar fi sugerat să apeleze tot la Primăria Capitalei.

„Am avut situații în care bugetul local al unităților administrativ-teritoriale pe care le-am vizitat și pe care le-am rugat a sprijini acest obiectiv era extrem de mic și insuficient și pentru nevoile vitale ale unităților respective.”

El le relatează consilierilor bucureşteni și o istorie a proiectului Catedralei:

„Aș vrea să vă spun de la început: și noi, clericii, am fost surprinși când, după ce am intrat în arhive, am aflat cât de vechi și de important și de reprezentativ a fost considerat proiectul Catedralei Mântuirii Neamului de neamul românesc întreg, de 150 de ani aproape.

Este foarte emoționant să vă reamintesc, doamnelor și domnilor, că ideea, prima dată, a lansării acestui proiect în spațiul public a fost a lui Mihai Eminescu, care se afla în redacția ziarului Timpul, la un moment dat, când trupele române se întorceau din Războiul de Independență din 1877 și mărșăluiau pe bulevardul unde el își avea redacția.

A văzut eroii români zdrențăroși, cu infirmități provocate de luptele de pe front – fără mâini, fără picioare, fără ochi – i-a văzut și a spus atunci, în redacția ziarului Timpul, și așa au consemnat martorii, că, pentru acești eroi cărora le datorăm libertatea și independența națională, noi avem datoria sfântă să ridicăm o catedrală în care să îi mulțumim lui Dumnezeu și să îi glorificăm pe ei de-a pururi”.

Consilierul continuă spunând că acest proiect ar fi primit 5% din buget în vremea regelui Carol I.

„Aș aminti doar că, în 1884, Parlamentul României, cu unanimitate de voturi, a adoptat o lege promulgată de regele Carol I – repet, anul 1884 – prin care s-a instituit obligația și în care s-a atribuit și buget.

Era vorba de 5 milioane de lei din vremea aceea care, ca să avem o comparație, se pare că reprezenta cam 5% din bugetul de venituri al țării. Așa de important a fost considerat încă de atunci.

S-a reluat acest proiect în forță, dar după 130 de ani de amânare. Acum a început, Patrarhia Română a făcut eforturi uriașe până în acest moment să nu întrerupă șantierul.

Noi am considerat, așa cum am primit de la înaintași, că proiectul acesta are la bază asocierea dintre cultul eroilor, așa cum l-a văzut Eminescu, și mulțumirea pe care eroii i-o aduc lui Dumnezeu. 

În situația de față, riscăm ca acest proiect al celor mai mari împliniri și victorii ale poporului român, dacă nu finalizăm Catedrala și întrerupem lucrările, să se transforme într-un simbol al eșecului generației noastre de a face ceea ce de atâta timp s-a început.

Noi ne dorim ca, dacă domniile voastre ne veți ajuta, să finalizăm Catedrala în 2017, într-o formă în care să putem, în 2018, să facem cea mai importantă parte din ceremoniile de aniversare a statalității românești, așa cum a precizat și doamna primar general.”

În încheiere, reprezentantul Patriarhiei îi roagă pe consilieri să constate  „Biserica nu mai poate susține singură această construcție”.

*

La final, 31 din cei 51 de consilieri prezenți au votat ca Patriarhia să primească circa 3 milioane de euro pentru continuarea Catedralei. Fără nicio fundamentare şi fără niciun plan de cheltuieli.

PSD a obținut majoritatea necesară cu voturile consilierilor ALDE și ale consilierilor PMP. Liberalii s-au aliat cu USB și au votat „contra”.

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...