REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios

Ajută-ne să existăm. Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Donează

Pentru sugestii de materiale sau colaborări, scrieți-ne la adresa: contact@pressone.ro.

Pentru parteneriate media, proiecte sau dacă doriți să fiți partenerul nostru și să susțineți PressOne: marketing@pressone.ro.

26/04/2016
Foto: Lucian Muntean

Sfârșitul "fabricilor de diplome"

Numărul studenților din România s-a înjumătățit în doar 6 ani, între 2007 și 2013, din cauza crizei demografice și a emigrării în masă.

Scăderea drastică a numărului de studenți are ca efect pervers coborârea ștachetei în universități, tendință pe care Ministerul Educației se arată incapabil să o oprească, darmite să o răstoarne.

Opțiunile sunt puține: desființarea secțiilor necompetitive, ba chiar închiderea unor întregi universități de stat, precum și creșterea calității învățământului, inclusiv pentru a atrage și asimila studenți străini.

Acestea sunt câteva dintre concluziile și recomandările Curții de Conturi a României, care a întocmit o analiză a învățământului superior românesc din perioada 2011-2015.

*

Analiza realizată de inspectorii Curții de Conturi susține și confirmă efectele benefice ale reformelor impuse prin Legea Educației Naționale din 2011, dar subliniază că, cel puțin în 2015, Ministerul Educației a fost „prizonierul” universităților și a eșuat în obligația sa de a impune politici competitive.

Un fragment din acest document arată gravitatea crizei demografice cu care se confruntă România și avertizează asupra posibilității ca sistemul de pensii să intre în colaps în următorii ani.

Imediat după 1990, România a înregistrat cea mai mare rată de creștere a înmatriculărilor în sistemul universitar din Europa. Raportul o numește perioada de expansiune necontrolată.

„Universitățile au valorificat din plin acest mediu confuz și au abdicat rapid de la misiunea lor socială, neconsiderându-se responsabile în a forma studenți care pot demonstra că stăpânesc anumite competențe și abilități și nici pentru faptul că absolvenții nu își găsesc locuri de muncă.

În toată această perioadă, nimeni nu le-a evaluat după aceste criterii și nimeni nu le-a tras la răspundere pentru eșecuri. Din interese financiare, singura preocupare cu adevărat relevantă a fost înmatricularea cât mai multor studenți, indiferent de calitatea pregătirii acestora”, așa sună una dintre concluziile raportului.

Mai mult, documentul subliniază creșterea spectaculoasă de înmatriculări de studenți în domeniile economic, juridic și universitar-pedagogic, aflate în disproporție flagrantă cu țările din UE.

„Nu există nici o explicație logică de ce studenții români au manifestat o înclinație exagerată pentru domeniile soft (în special economic și juridic), comparativ cu colegii lor europeni. (…) Este greu de crezut că astfel de excese au avut determinări obiective imprimate de cererile de pe piața muncii. Este mai degrabă rezultatul unei oferte educaționale excesive din partea unor instituții de învățământ superior, în condițiile unui control de calitate insuficient”, se arată în analiza Curții de Conturi.

În aceeași perioadă, țările europene au menținut la un nivel constant structura specializărilor.

Explicația? „Universitățile nu își dublează sau triplează înmatriculările peste noapte, pentru că nimeni nu-și sacrifică credibilitatea pentru avantaje financiare de scurtă durată”.

„Goana după diplome universitare a fost exploatată cel mai bine în domeniile de specializare economic și juridic. Interesele financiare au spulberat standardele de calitate.

Universitățile private au ajuns să dețină în anul universitar 2008/2009 aproape 82% din piață în domeniul juridic și aproape 75% în cel economic.

Și în domeniul universitar pedagogic, 45% din numărul total al studenților înmatriculați studiau în universități private.”

Fragment din analiza Curții de Conturi

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

*

Inspectorii Curții de Conturi confirmă semnalele de alarmă trase de alte instituții ale statului în ceea ce privește criza demografică a României.

Astfel, raportul spune că, în numai 25 de ani, numărul copiilor între 0 și 4 ani a scăzut de la 1,8 milioane la 933.000. Numărul liceenilor a scăzut și el cu 40% între 1990 și 2015, ceea ce a dus, bineînțeles, la diminuarea severă a numărului de studenți.

Din 2009 încoace, după expansiunea necontrolată, avem de-a face cu o a doua fază – contracția învățământului.

Dacă, în 2007, în universitățile românești erau înmatriculați peste 900.000 de studenți, în 2013 numărul lor ajunsese deja la mai puțin de jumătate – 433.000.

Totul, pe fondul unei rate de abandon școlar care a crescut îngrijorător: în 2014, aproape o cincime dintre tinerii de peste 18 ani nici măcar nu absolviseră liceul. Singura țară din UE care ne depășește în acest top negativ este Spania.

Această realitate nu a condus la restructurarea universităților, spun autorii raportului. Cu alte cuvinte, instituțiile de învățământ superior nu s-au adaptat, nu au concediat cadre didactice și nu au ținut cont de de feedback-ul de pe piața muncii.

Banii au sufocat educația, iar cantitatea a strivit calitatea.

Raportul arată cu degetul, în repetate rânduri, spre Ministerul Educației: după 2012, mai multe universități mici au intrat în colaps, pe fondul scăderii numărului de studenți, dar soluția Ministerului a fost să le majoreze ajutoarele financiare, fără să ceară analize de fond.

Unul dintre exemplele oferite de analiză este Universitatea din Târgu Jiu.

Astfel, s-a ajuns la structuri de personal supradimensionate. Prognoza arată sumbru: „Se va intra pe o tendință de creștere a cheltuielilor, fără ca sistemul să-și amelioreze performanța și să-și adapteze dimensiunea”.

Analiza mai subliniază că mentalitatea predominantă a fost aceea de a face din învățământul superior un scop în sine – un mod de a acumula finanțare, însă fără efecte pe piața muncii.

Câteva concluzii ale Analizei efectuate de Curtea de Conturi

Întrucât instituțiile de învățământ nu sunt interesate să elimine incompetența deoarece pierd surse de finanțare, diplomele de învățământ superior au ajuns în piața muncii. Dar nu diplomele generează performanță, ci cunoștințele, competențele, abilitățile și aptitudinile.

România internalizează costurile formării și externalizează beneficiile ei.

Populația inactivă cu studii superioare a crescut constant în perioada 2009-2013, cu 94 mii persoane, și aproape toată această creștere s-a datorat intrării în inactivitate a populației de sub 44 de an. Investiția în pregătirea universitară rămâne fără finalitate economică.

Dacă în anul 2009, an de criză economică, numărul șomerilor cu studii superioare era de 65 mii de persoane, în anul 2013 (an de creștere economică) acesta ajunsese la 104 mii persoane.

Absolvenții de științe economice și arte ocupă mai degrabă locuri de muncă conexe specializării absolvite, iar absolvenții de științe umaniste, ale naturii, sport, etc. ocupă locuri de muncă într-o specializare diferită decât cea în care au terminat studiile superioare.

Angajatorii sunt foarte rezervați în ceea ce privește capacitatea învățământului superior din România de a pregăti absolvenții pentru piața muncii. Ceea ce îngrijorează este clivajul între angajatori și cadrele didactice, care au o părere diametral opusă.

*

Ministerul Educației și-a însușit întregul raport al Curții (pe care îl puteți citi integral aici).

În metodologiile de alocare și utilizare a fondului pentru dezvoltarea instituțiilor de învățământ superior de stat, publicate în 12 aprilie, Ministerul arată că „universitățile recent fuzionate” pot aplica pentru granturi de finanțare până la 1 noiembrie 2016.

O sugestie care ar trebui să fie limpede.

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin Patreon:

Accesând https://www.patreon.com/pressoneRO

Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Poți redirecționa 3.5% din impozitul tău pe venit folosind formularul de mai jos. Dacă nu se încarcă, poți accesa acest link: https://formular230.ro/fundatia-pressone

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios