În ciuda mesajelor de încurajare, foarte multe restaurante s-au închis. Foto: Lucian Muntean

Pe urmele unui miliard de lei. Cum ține statul român blocat ajutorul pentru HoReCa. „Bucătarii sunt acum pe șantier”

Antreprenorii HoReCa așteaptă un miliard de lei, sprijin promis de stat încă de anul trecut. Politicienii dau vina unii pe alții, iar la mijloc cad funcționarii publici. Un cerc vicios și o întrebare: Nu vă supărați, când vin banii? 

„Dacă cineva mi-ar fi spus în martie, atunci când totul s-a închis, că va dura atât de mult și că va costa atât, oricine în locul meu ar fi zis pas. Oricât de mult ți-ai dori, e greu să accepți că totul e blocat doi ani. Nu știu dacă realizăm că acest Covid-19 se numește așa și pentru că a început în 2019. Suntem la final de 2021 și lucrurile se întâmplă în continuare la fel.” 

Valentin B. este partener la un pub/restaurant din centrul Bucureștiului și se numără printre miile de antreprenori care au aplicat pentru ajutorul financiar de la stat acordat industriei HoReCa. De la începutul pandemiei și până astăzi hotelurilor, restaurantelor, barurilor și cafenelelor li s-au promis compensații pentru pierderile pe care le încasează zi de zi, dar „de fapt e un pending continuu, se așteaptă”, după cum spune, dezamăgit, antreprenorul. 

În conturile Ministerului Economiei există așadar un miliard de lei gata să fie lansat spre industrie. Banii sunt însă blocați de luni bune, iar PressOne a încercat să afle de ce și când vor ajunge la destinatari. 

Antreprenor: „Dacă de mâine nu ar mai fi pandemie, tot ne-ar trebui ani să revenim acolo unde eram”

„Când ne-au închis (n.r. martie 2020) erau 16 angajați. Acum sunt doar șase. Și nu e ca și cum i-am dat noi afară. Oamenii au preferat să plece în alte domenii. Era clar că în HoReCa limita a coborât la supraviețuire. Oamenii au plecat în construcții. Bucătari care erau oameni de bază aici sunt acum pe șantier”, își continuă Valentin B. analiza. 

Bugetul total al schemei de ajutoare reglementat de OUG 224/2020 este de 2,5 miliarde de lei. Guvernul nu a reușit însă să adune atâția bani, așa că, în realitate, dincolo de promisiuni, în bugetul de stat pe 2021 a fost alocat doar un miliard de lei. 

De data aceasta de bani ar urma să beneficieze toți aplicanții, după ce statul a renunțat la principiul primul venit, primul servit. Suma se împarte proporțional, pentru ca fiecare să se aleagă măcar cu ceva. Dacă miliardul nu e eliberat din dosare până la sfârșitul anului, atunci HoReCa riscă să rămână pe dinafară.  

Multe afaceri din HoReCa au avut puternic de suferit de pe urma carantinei. Foto: Lucian Muntean

Valentin B. spune că a aplicat la toate schemele de ajutor pe care le-a lansat statul, de la miliardul pentru HoReCa la Măsura 2, un alt instrument care ar fi trebuit să-i sprijine pe cei din industrie.  

Mai spune despre experiența de până acum cu statul că „a fost un fel de bănuț aruncat în mulțime” și că „toată lumea s-a bătut pentru bănuțul ăla”. Tocmai de aceea, de frica de a nu greși formalitățile birocratice sau a nu prinde loc eligibil pentru finanțare, pub-ul unde este acționar a angajat o persoană care să se ocupe special de aplicațiile pentru bani de la stat. 

„Ne-au cerut toate documentele financiare ale anului 2019 și 2020, cu balanțele încheiate și cu tot, cifra de afaceri și anumite acte ale firmei. Am depus în primele secunde din primul minut, după ce s-a dat drumul la înscrieri. Am depus și pe Măsura 2. Aceeași procedură și am folosit același mijloc.”

La început, temerea e că dosarul ar putea fi greșit sau că oamenii de afaceri nu prind un loc în față, pe lista beneficiarilor. După ce se îndeplinesc formalitățile, temerea e că „nu mai vin banii”, explică antreprenorul din București. În viziunea lui, cine a rezistat în piață după mai bine de un an și jumătate de restricții, face deja performanță. 

Noi tot sub un capac funcționăm. Tot până la ora 21.00, ca bar. Facem performanța să vindem alcool până la ora 9 și să existăm, în condițiile astea. E foarte complicat și fiecare dintre noi a trebuit să-și găsească job-uri conexe, ca să putem susține business-ul. Am început să ne întrebăm tot mai des de ce o facem.” 

Valentin și soția lui și-au luat fiecare un job în plus. La fel și partenerul său de afaceri, care și-a căutat noi colaborări, pentru a-și suplimenta veniturile. „Toată lumea mai face și altceva și cu toții punem bani la comun, ca să ajutăm barul să funcționeze. Și asta pentru că ne încăpățânăm noi foarte tare.”

Pentru astfel de afaceri, pub-uri sau restaurante mici, banii de la stat reprezentau o posibilă salvare la momentul de criză maximă, când pierderile se făceau stivă. Sprijinul întârzie, minusurile se adună și, peste toate, pandemia schimbă radical și comportamentul social al oamenilor, inclusiv „obiceiul de a consuma în afara casei”. Valentin B. se declară acum pesimist. „Dacă de mâine nu ar mai fi pandemie, tot ne-ar trebui ani să revenim acolo unde eram. Am reușit să ne ținem parte din angajați, din fericire, pentru că am fost foarte apropiați, de-a lungul timpului”, încheie antreprenorul. 

HoReCa: „Europa pe care vrem să o ajungem din urmă a știut să sprijine atunci când a trebuit și noi nu reușim, după un an și jumătate”

Întreaga industrie a ospitalității și serviciilor reclamă tergiversarea procedurii de acordare a sprijinului financiar. Sectorului HoReCa i s-a promis că întregul proces va fi gata în septembrie. La jumătatea lui noiembrie, oamenilor tot nu le e clar dacă apucă să semneze contractele până la Crăciun și dacă vor închide anul cu banii în cont. 

Limitările drastice din timpul măsurilor de carantină au fost înlocuite de măsuri mai permisive, dar clienții se lasă așteptați. Foto: Lucian Muntean

Să întârzii o lună-două, după ce statul român nu a luat oricum măsuri un an și jumătate, nu mai contează. Numai că, în acest moment, deși am primit de la un secretar de stat un calendar, ne e frică și credem că el nu se respectă. Pentru că funcționarii de la cele nouă agenții regionale care trebuie să verifice dosarele nu mai lucrează”, critică Alin Burcea, vicepreședintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT). 

Alin Burcea susține că subiectul sprijinului de stat pentru industria pe care o reprezintă a căzut deja în derizoriu și reclamă atitudinea guvernului, dar și a funcționarilor publici care se ocupă de dosare. 

Acum trei luni, când au început verificarea dosarelor, s-au făcut în prima săptămână 900. Săptămâna trecută s-au făcut 40. Dacă le împarți la nouă agenții teritoriale, înseamnă, să zicem, cinci dosare per agenție, pe săptămână. Adică un dosar pe zi. Până la urmă nu e fizică cuantică și nici vreo mare filosofie.”

În primă fază industria ospitalității va primi oricum maximum jumătate din sumele cerute, tocmai pentru că 2,5 miliarde de lei promiși verbal echivalează, scriptic, cu un miliard prins cu adevărat în buget. ANAT susține că timpul efectiv pentru evaluarea tuturor dosarelor rămase și a contestațiilor e întins la limită și că șansele ca procesul să se încheie până la Sărbători scad cu fiecare zi de întârziere. 

„Erau 418 dosare de contestație. Se rezolvaseră patru, ceea ce mi se pare o glumă proastă. Sentimentul meu e că salariații care nu mai au șefi își fac de cap. Nu mai stă nimeni pe ei. Temerea e că nu vor termina totul până la 15 decembrie, să semnăm contractele, pentru că mai au de verificat. Oricum suntem umiliți. În Vestul Europei oamenii au primit ajutoarele de la stat în lunile respective. Noi, după un an și jumătate, încă vorbim despre acest miliard de lei. Să existe banii și niște funcționari să nu termine niște dosare, asta mi se pare că e România în care trăim”, se plânge Alin Burcea. 

Reprezentantul ANAT susține că la debutul pandemiei în sectorul pe care îl reprezintă lucrau în jur de 400 de mii de oameni, cifră care ar fi scăzut dramatic, până la pragul de 270 de mii. 

„Foarte multă lume a plecat în domenii care duduie, ieșim rău de tot din pandemie”.  

Alin Burcea critică, în tot acest context și instabilitatea politică declanșată de ruperea coaliției de dreapta PNL-USR-UDMR. „Instabilitatea politică nu am creat-o eu sau dvs. Au creat-o ei și de asta nu mai avem ministru. Bun, rău, era Năsui, erau doi-trei secretari de stat cu care vorbeam aproape zilnic. Acum e instabilitate și funcționarul se bucură că nu mai face ore suplimentare. De trei luni se bat partidele între ele, iar proștii care plătesc impozite sunt pe planul 16.”

Sprijinul pentru industria ospitalității, muniție de război politic: „Gândirea lui Năsui a încetinit tot procesul”

Într-o emisiune la un post cu acoperirea națională, un deputat USR și un senator de la PSD se ceartă pe tema banilor pentru HoReCa. Cei doi par că joacă ping-pong și, până la momentul la care moderatorul schimbă subiectul, e neclar ce bani sunt, unde și mai ales de ce stau blocați. Meci cu rezultat incert, se propune rejucarea. 

Barurile au avut de suferit cel mai mult în perioada pandemiei

Pe senatorul PSD Radu Oprea, respectiv purtătorul de cuvânt al partidului, prezent în emisiunea respectivă, l-a contactat și PressOne, mai ales că înfrățirea social-democrată cu liberalii intră în linie dreaptă, iar PSD va prelua, cel mai probabil, o bună parte din responsabilitatea guvernării. Ce vede Radu Oprea, atunci când se uită spre miliardul de la ministerul Economiei? 

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Eu văd faptul că banii nu au ajuns acolo unde trebuiau să ajungă. La cei din HoReCa, unde se așteaptă de foarte multă vreme. Am avut întâlniri în care au spus că au fost mințiți și că nu mai cred nimic. Se sfârșește anul și banii n-au ajuns la ei. S-ar putea ca pentru unii pe care dorim să-i ajutăm să vină oricum prea târziu”, afirmă senatorul PSD, fost ministru pentru Mediul de Afaceri. 

Radu Oprea admite că ritmul de procesare a dosarelor ar trebui accelerat puternic, dar susține că venirea PSD la guvernare ar urma să deblocheze banii. 

Radu Oprea, senator PSD. Foto: Inquam Photos / Ilona Andrei

„Se poate, pentru că la fel s-a întâmplat cu Start Up Nation, prima ediție, din 2017, care a fost plătită integral până la sfârșitul anului. Cu weekenduri lucrate, cu muncă 16 ore pe zi, în toate agențiile regionale. Iar atunci media era de 11 angajați, acum cred că se apropie de 20 sau depășește”, e optimist social-democratul. 

El mai susține că evaluările inițiale ar fi fost prost făcute: s-ar fi estimat la început un număr de 27 de mii de companii beneficiare, iar numărul aplicanților abia dacă depășește o treime. În discuție e și mecanismul pro-rata de acordare a banilor, propus de fostul ministru USR al Economiei, Claudiu Năsui. 

„Facem pro-rata, adică analizăm toate dosarele, vedem suma totală și dăm acum câți bani avem în cont, proporțional pentru fiecare. Iar anul viitor cer banii pentru cealaltă jumătate. Asta a fost gândirea lui Năsui. Ce consecințe are această decizie? Faptul că se întârzie foarte mult, pentru că trebuie să analizezi toate dosarele”, reclamă senatorul Radu Oprea. 

De partea sa, fostul ministru Năsui susține că nu ar fi făcut altceva decât să moștenească mecanismele de acordare a sprijinului de stat de la guvernarea PNL anterioară.

„Era de la guvernul Orban, prost făcut și total inoperabil. L-am reparat și i-am dat drumul. Dacă vă uitați la ritmul zilnic de procesare a dosarelor, veți vedea că era bun. Totul s-a prăbușit când am plecat din minister”, spune la PressOne Claudiu Năsui, care îi critică la rându-i pe funcționarii publici rămași prin ministere și agenții teritoriale: 

„Oamenii care trebuiau să facă dosare, tocmai pentru că nu au mai avut supraveghere, iar noului ministru nu i-a mai păsat de asta, s-au dus pe modul ultra încet.”

Și fostul ministru USR Claudiu Năsui vede miliardul pentru HoReCa desenat în culori politice. Vizat e actualul ministru interimar al Economiei, liberalul Virgil Popescu, ce deține și portofoliul de la Energie. „Banii sunt cash. Credit bugetar. Banii sunt prinși. A existat un zvon că PNL ar vrea să-i taie și de aceea Virgil Popescu ar fi încetinit foarte tare ritmul. Nu știu dacă e adevărat sau nu, cert e că ritmul a încetinit foarte tare”, transmite Claudiu Năsui. 

Ministerul Economiei, pe care l-a condus Năsui și ministerul Energiei, desprins ulterior și condus acum de liberalul Virgil Popescu, sunt de altfel portofoliile cu cele mai slabe execuții bugetare din întreg guvernul. Un rol ar avea, pentru cifrele slabe, tocmai miliardul pentru HoReCa, după cum justifică fostul ministru USR.

 „Miliardul acesta nici nu avea vocația de a se da până la jumătatea anului. El trebuie prins în buget, dar nu-l plătești, pentru că se bazează pe cifra de afaceri pe 2020, care rămâne finală abia la jumătatea anului. Undeva la jumătatea anului, când aveam cifrelele finale pe 2020 puteam începe procesul, ceea ce s-a și întâmplat.”

Claudiu Năsui admite că mediul de afaceri a fost și este chinuit. Sprijinul statului român ar fi însă alterat și de interesele care zumzăie constant în jurul banilor, crede fostul ministru al Economiei. 

„Sunt multe mafii care roiesc în jurul ministerului. Oameni influenți, care pretind că sunt mari reprezentanți ai mediului de afaceri, își exercită influența prin a selecta sau a-i pune mai în față pe unii, ca să primească acești bani.”

Reprezentantul USR amintește de tentativa de fraudare a Măsurii 3, o altă schemă de ajutor, care între timp a ajuns la Direcția Națională Anticorupție. 

Claudiu Năsui.

„Ca să nu existe criterii ca la Măsura 3, unde s-a încercat fraudarea, am zis să fie un criteriu pro-rata: adică primește toată lumea bani, dacă sunt eligibili, proporțional cu cât aveau din total și în limita bugetului disponibil. Și de aceea lucurile trebuiau să se termine în luna octombrie”, lămurește Claudiu Năsui. 

„Legile lui Murphy spun că orice începe prost se termină și mai prost. Ce se poate face azi este să pui presiunea necesară pe cei din interiorul ministerului, astfel încât să lucreze și să termine până la sfârșitul anului”, revine și senatorul PSD Radu Oprea. 

Funcționarii publici: „Dacă trenul e la timp în gară nu aplaudă nimeni. Dacă are întârziere cinci minute, atunci suntem noi de vină”

Ajutorul de 2,5 miliarde de lei, din care a fost bugetat doar un miliard, a fost promis în toamna anului trecut de premierul de atunci, Ludovic Orban, după discuțiile avute cu industria HoReCa. 

Ni s-a spus foarte clar după că nu sunt bani, că se poate aloca cel mult un miliard de lei, că asta este. Dar am reușit totuși să obținem 2,5 miliarde credite de angajament, ceea ce ne permite să putem semna contracte cu beneficiarii în limita aceasta, cu toate că banii care se vor da din prima tranșă vor fi din acel miliard”, detaliază pentru PressOne traseul banilor Paul Ene, membru USR și secretar de stat în ministerul Economiei până la momentul ieșirii de la guvernare. 

Fostul secretar de stat susține că accelerarea ritmului de evaluare a dosarelor ar fi fost o prioritate și că în perioada în care lucra la minister se procesau 5-600 sute de aplicații pe zi. 

Asta până în 8 septembrie, când USR a ieșit de la guvernare. Din sursele mele s-a petrecut cu șampanie în zilele de după plecarea noastră, în agențiile respective. Mahmureala a ținut mai mult timp și nu le-a mai păsat de dosare. Le ceream rapoarte săptămânale sau de două ori pe săptămână, chiar. Făceam follow-up constant. Se ajunsese și la ore suplimentare. Au fost Agenții care au înțeles nevoia și care au lucrat chiar și în week-end. Altele, mai puțin. Era presiune de a-ți face treaba și li s-a luat o piatră de pe inimă că am plecat”, susține Paul Ene. 

Îi răspunde Violeta Vijulie, membră PNL și președintă a Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, instituția care se ocupă de managementul funcției publice în România. La PressOne, șefa ANFP susține că nu există nicio reglementare care să-i facă pe funcționarii publici să muncească mai mult sau mai puțin decât înainte. 

Violeta Vijulie. Foto: George Călin / Inquam Photos

În evaluarea sa, funcționarii publici români sunt „conștiincioși”, așa că posibilitatea ca ei să nu-și mai facă treaba este extrem de mică. „O posibilitate e că sunt foarte încărcați. A doua e că procedurile de lucru nu sunt bine stabilite. Chiar dacă uneori vor să-și facă treaba, nu știu foarte clar ce au de făcut. Sau sistemele merg prost sau li se blochează calculatoarele”, afirmă Violeta Vijulie. 

La firul ierbii, în agențiile care se ocupă de dosare, lucrurile sunt însă mult mai nuanțate. PressOne a întrebat-o pe directoarea Direcției Generale de Ajutor de Stat, Camelia Taină (n.r. fostă Sandu) cum se explică totuși blocarea unui miliard de lei în conturile statului de luni de zile. 

Camelia Taină spune, în apărarea celor pe care îi coordonează, că funcționarii spre care se încruntă atât industria HoReCa, cât și partidele politice, sunt deja sufocați de volumul uriaș de muncă, din moment ce instituția se ocupă de toate programele și mecanismele prin care statul sprijină mediul de afaceri. 

Pe Măsura 1 am avut 17 mii de dosare plătite, iar în evaluare au fost 29 de mii de dosare. Pe Măsura 2 avem 13 mii de dosare plătite, iar inițial fondurile au fost pentru 4.500. Am avut de evaluat 22.226 de dosare, pe Măsura 2. Iar la HORECA au fost 10.185 de aplicanți.”

În Direcția Generală de Ajutor de Stat lucrează, oficial, 205 persoane. 164 dintre ei sunt repartizați la agențiile teritoriale. „La momentul ăsta am finalizat evaluarea. Exact în momentul în care vorbesc cu dvs. am verificat că mai au colegii mei 170 de dosare în clarificări, care vor fi închise în acest weekend”, anunță Camelia Taină. 

Banii, susține ea, ar urma să ajungă în conturi până la sfârșitul anului, dacă nu se blochează din nou. De data aceasta, statul român are emoții cu aplicația informatică, zăpăcită de metoda diferită de calcul al compensațiilor.  

„Undeva în jur de 20 decembrie banii vor fi eliberați către societățile comerciale care au aplicat. Însă depindem foarte mult în acest demers de funcționarea aplicației informatice. Toate programele sunt gestionate prin intermediul aplicației IMM Recover, care a fost construită pe proiect european, în colaborare cu Serviciul de Telecomunicații Speciale. Fluxurile pentru HORECA sunt diferite, din cauza criteriului pro rata. Aici intervin emoțiile mele, pentru că la momentul ăsta depindem de funcționarea aplicației.”

Potrivit precizărilor solicitate de PressOne, în săptămâna 15-22 noiembrie aplicanții din industria HoReCa ar urma să primească notificările, respectiv calculul statului și o estimare de sumă pe care antreprenorii din ospitalitate și servicii o vor primi.

„De data asta notificările nu sunt însoțite de contracte. Dacă vor fi de acord cu sumele pe care noi le-am aprobat, atunci n-au nimic de făcut în faza asta. Trebuie doar să aștepte contractul. Dacă nu sunt de acord, au cinci zile la dispoziție să depună contestația pe sumă”, precizează Camelia Taină, care are și o concluzie proprie despre România de astăzi:

„Și pentru noi e foarte greu ca an de an să tot schimbăm. De fiecare dată vine un alt ministru. O luăm de la capăt. Îi prezentăm rapoarte de activitate. Le explicăm cu ce ne ocupăm, mecanismul după care funcționează programele. La unii dintre dumnealor capacitatea de empatie, de lucru în echipă, este mai mare. La alții e mai mică. Unii au idei preconcepute că toți funcționarii publici sunt în aceeași oală. Bineînțeles că fiecare pădure are și uscături, dar cred că sunt și organisme în țara asta care funcționează bine. Dar n-am primit niciodată felicitări. Dacă trenul e la timp în gară nu aplaudă nimeni. Dacă are întârziere cinci minute, sunt funcționarii de vină.”

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...