Ce șanse există ca BOR să învețe ceva din tragedia de la Suceava și să modifice ritualul botezului

Duminică seara, o știre locală din Suceava atrăgea atenția întregii națiuni: un bebeluș în vârstă de o lună și jumătate este în stare gravă după ce a înghițit apă în timpul botezului. Resuscitat la fața locului de un echipaj SMURD, acesta a ajuns apoi direct în secția de terapie intensivă a Spitalului Județean Suceava, unde a fost intubat și ventilat mecanic. 

Eforturile cadrelor medicale s-au dovedit zadarnice, pentru că, în dimineața următoare, toate televiziunile și ziarele centrale din România anunțau moartea copilului. 

Conform tatălui, care îi citează la rândul său pe doctorii care s-au ocupat de caz, bebelușul ar fi înghițit 110 mililitri de apă. Versiunea părintelui este confirmată și de surse IML consultate de Monitorul de Suceava, care au arătat că, în urma necropsiei, a fost găsit lichid în plămâni. 

2009, caz teribil de asemănător la Sibiu

Incidentul a reaprins o dezbatere despre botez pe care noi, românii, o avem o dată la câțiva ani. 

Pentru că nu este primul și probabil nu va fi nici ultimul caz de bebeluș care moare în timpul slujbei ortodoxe de creștinare. 

În octombrie 2009, un caz similar era semnalat de presa locală din Sibiu, unde un bebeluș tot de șase săptămâni murea la doar câteva ore după botez. Copilul fusese scufundat în cristelniță de două ori, iar după ce a fost pus pe masă, s-a învinețit, apoi i-a dat sângele pe nas, ca în final să intre în stop cardio-respirator. A murit la scurt timp după ce a ajuns la spital. 

Potrivit publicației locale Ora de Sibiu, părinții au hotărât să nu depună plângere, deși îl acuzaseră pe preot – părintele Ioan Schiau din satul Hașag – că l-ar fi băgat pe copil în apă fără a-i acoperi gura cu mâna, așa cum se procedează în mod obișnuit. 

Superiorii i-au sărit rapid în apărare. De pildă, preotul vedetă Constantin Necula, pe atunci purtător de cuvânt al Mitropoliei Ardealului, le declara jurnaliștilor Libertatea că Ioan Schiau suferă, dar nu pentru că s-ar fi simțit vinovat, ci „pentru bebelușul care a murit”. 

„Nu avem nicio dovadă din care să reiasă faptul că preotul a greșit cu ceva. Suntem convinși că tragedia nu s-a produs ca urmare a botezului”, spunea Constantin Necula în urmă cu 11 ani.

Contactat de PressOne, Schiau spune că nu există nicio asemănare între ce s-a întâmplat atunci și incidentul de la Suceava. 

„Copilul nu a înghițit apă. A fost vorba de o pneumonie interstițială a copilului. Din câte am înțeles de la procuratură, eu nu am fost acuzat de nimic. Părinții au încercat să acuze, dar documentele medicale au arătat că nu au avut de ce. Nu a fost legătură între deces și actul botezului.”Ioan Schiau pentru PressOne

Cum n-a existat nicio plângere sau anchetă penală pe numele său, Ioan Schiau și-a putut continua cariera în sânul Bisericii. A lăsat Hașag în urmă și între timp a fost recompensat cu o parohie mai bună, la biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Șelimbăr. 

2011, anul în care doi preoți erau să înece doi copii

Doi ani mai târziu, la Brașov, Eugen Comșulea, preot al bisericii „Schimbarea la față”, e acuzat de o famile c-ar fi încercat să le omoare fetița de șase săptămâni în timpul botezului. Potrivit presei locale, fetița s-ar fi înecat cu apă după ce a fost scufundată în cristelniță și a fost salvată de intervenția unui enoriaș din biserică, care i-a oferit primul ajutor. Ulterior, copila a fost preluată de un echipaj SMURD. 

Părinții au depus plângere penală la secția 5 de Poliție din Brașov, iar autoritățile au început cercetări pentru fapte de loviri și alte violențe. În plângere, părinții îl acuzau pe Comșulea că ar fi scufundat-o pe fetiță de trei ori cu fața-n jos, fără a-i proteja căile respiratorii. 

Mai mult decât atât, deși toată lumea din jur se agita că pruncul nu mai respiră, preotul a trecut la următorul bebeluș pe care-l avea de botezat în ziua respectivă. „A susținut că suntem noi panicați”, povestea atunci mama fetei. 

Felul în care a procedat preotul reprezintă o abatere de la cele mai elementare reguli ale ritualului de botez ortodox. 

Silviu Tudose, preot paroh în cadrul bisericii „Sf. Ilie – Gorgani” și profesor de teologie practică în cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă a Universității București, spune că maniera în care trebuie manevrat un copil se învață încă din școală, unde dascălii folosesc uneori o păpușă de mărimea unui bebeluș pentru a le arăta elevilor sau studenților cum să procedeze. 

„În primul rând, preotul trebuie să aibă grijă să nu pericliteze în niciun fel integritatea fizică a copilului, îndeosebi a coloanei vertebrale. De aceea, el trebuie să susțină capul copilului, încercând să-l poarte spre cristelniță în poziție verticală, susținându-i cu palmele coloana vertebrală și poziția capului. Apoi, după ce îl așază vertical în apă, trebuie să se asigure că, în momentul afundării, nasul și gura copilului sunt protejate. De asemenea, mișcările pe care le face, nu trebuie să fie nici prea rapide, dar nici prea rare.

Practic, copilul se află complet sub apă doar câteva secunde, după care este ridicat și așezat pe pânza albă de pe brațele nașului sau ale nașei. Gestul afundării trebuie să fie firesc, neforţat sau crispat, ci sigur, sobru şi exact, menajând copilul, pentru a nu i se întâmpla nimic rău”, explică Tudose. 

Cu toate că de data aceasta a existat o plângere penală, iar în filmările de la botez se vede clar neglijența preotului, Eugen Comșulea și-a putut vedea de viață și carieră (a activat pentru puțin timp și în politică, în calitate de consilier local din partea PSD) fără consecințe legale. A fost chemat să dea o declarație la poliție și atât. 

„Nu am fost pus sub acuzare nici din partea autorităților civile și nici din partea celor religioase!”, mărturisește preotul într-un răspuns acordat PressOne. 

Întrebat dacă are totuși vreo remușcare pentru ce s-a întâmplat atunci, Comșulea spune că regretă fiecare situație în care supără pe cineva. 

„Totuși astfel de cazuri sunt foarte rare și în multe din ele sunt și alte probleme, așa cum mi s-au comunicat și mie de către medicii de la spitalul de pediatrie atunci. Medicii au arătat care era problema fetiței, iar cei cu care am vorbit ulterior mi-au confirmat că fetița nu a fost în pericol. Nu cunosc diagnosticul. Văzând în ansamblu problema, se accentuează foarte mult aceste cazuri în detrimentul copiilor nenăscuți (avortați), care pier cu zecile de mii doar într-un an!”Eugen Comșulea pentru PressOne

În 2018, Comșulea a fost premiat de Biserică pentru întreaga „activitate pastoral-misionară” desfășurată în cursul carierei, fiind ridicat la rang de iconom stavrofor. Acesta este un rang onorific al Bisericii Ortodoxe Române care, de regulă, este oferit de episcopi preoților care s-au remarcat printr-o „activitate pastorală excepțională”. 

Tot în 2011, Tudor Gheorghe, preot al Bisericii „Precupeții Vechi” din Capitală, comitea o eroare similară cu cea a lui Comșulea. Mai precis, un copil botezat prin deja clasica metodă a scufundării cu capul în jos a început să aibă convulsii imediat cum preotul bucureștean l-a scos din cristelniță. 

Pediatrul care l-a consultat ulterior a declarat pentru Gândul că a fost vorba despre un episod de „șoc apneic”, adică bebelușului i s-a oprit temporar respirația. 

Copilul a supraviețuit, în timp ce reprezentanții Bisericii au minimizat tot incidentul. „Nu s-a întâmplat nimic deosebit. Mai mult a intrat în panică nașa”, declara părintele Gheorghe. 

La rândul său, Constantin Stoica, fostul purtător de cuvânt al Bisericii, spunea atunci că n-a auzit ca în România să fi existat cazuri în care nou-născuții să fi avut de suferit din cauza botezului.

2017: Un bebeluș moare la câteva minute după botez

În 2017, un copilaș dintr-o comună ieșeană moare la câteva minute după botez, necropsia stabilește că a murit prin înec, în timp ce reprezentanții Bisericii și localnicii încearcă să arunce vina pe mamă, care l-ar fi hrănit cu lapte înaintea ritualului. 

„Botezul nu omoară, sigur este altundeva problema”, declara atunci Constantin Necula, care pare un soi de înger păzitor al preoților acuzați de neglijență.

În jurul preotului Constantin Nichifor Hrestic – cel care efectuase botezul – făcea scut și Mitropolia Moldovei, care declara atunci că „nu este cazul ca preotul să fie tras la răspundere”. 

Cu toate acestea, conform unui răspuns transmis de Inspectoratul Județean de Poliție Iași ziarului Libertatea, autoritățile au deschis un dosar penal care ulterior, în 2018, a fost trimis procurorilor din județ. 

De atunci, cazul pare că se zbate într-un purgatoriu juridic, pentru că nu a fost nici clasat, dar nici trimis în judecată. 

De ce continuă să apară incidente de acest fel și ce poate fi făcut?

După cazul din Suceava, reacțiile societății civile n-au întârziat să apară. A fost lansată inclusiv o petiție prin care zeci de mii de oameni solicită modificarea ritualului de botez, astfel încât pruncii să nu mai fie scufundați complet în apă, ci doar stropiți simbolic. Momentan, Patriarhia pare să fi făcut un pas în spate.

De pildă, Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Bisericii, a declarat ieri că botezul poate fi făcut și fără scufundare totală în cristelniță, iar regula botezului la 40 de zile nu este nici ea bătută în cuie, cel puțin în cazul copiilor născuți prematur. 

„Părinții pot comunica acest lucru preoților, dacă nu sunt de acord. Orice preot trebuie să fie deschis, trebuie să îi asculte pe părinți, e copilașul lor și creștinarea trebuie să constituie o celebrare a bucuriei și nu o traumă”, a susținut reprezentantul Patriarhiei. 

Cu toate acestea, mulți dintre ierarhii și preoții Bisericii insistă că botezul nu poate fi schimbat. 

„Nicum nu se schimbă ritualul. Nu ne intimidăm. Așa a fost și cu lingurița. Păi cum să schimbi linguriţa? Am explicat, linguriţa e Maica Domnului. Înlocuieşti pe Maica Domnului cu o femeie oarecare? Nici vorbă. Nu se schimbă nimic” a declarat ieri Arhiepiscopul Tomisului, Înaltpreasfințitul Teodosie. 

Părintele Silviu Tudose, care la facultate le arată viitoarelor generații de preoți cum trebuie efectuat botezul, e de o părere similară, dar cu un argument mult mai nuanțat. Potrivit acestuia, Taina Botezului este codificată în termeni cât se poate de clari în cărți precum Molitfelnicul sau Aghiasmatarul, ambele verificate și aprobate de Sfântul Sinod al Bisericii Române. 

„E o rânduială cristalizată în primele veacuri ale erei creștine, stabilită așadar de sute de ani și care nu a fost modificată niciodată. E foarte important să știm că acest cuvânt, botez, provine din limba greacă, de la verbul baptizo, care înseamnă a scufunda sau a afunda. De aceea, momentul cel mai important al slujbei despre care vorbim, acela al afundării sau al botezării în apă a dat și numele întregii slujbe. (…)

În cartea de cult sunt date doar câteva indicații pentru preot, care merge lângă copil, îl ia în mâini și, ținându-l drept și privind spre răsărit, îl botează, scufundându-l de trei ori, rostind câte o parte din formula botezului la fiecare afundare”, explică părintele.

Abaterea de la tradiție este prevăzută în canoanele 49 și 50 ale Bisericii Ortodoxe, numite Apostolice, în care se arată că slujitorul care nu rostește corect „formula trinitară a botezului” sau care nu săvârșește toate cele trei scufundări poate fi retrogradat sau chiar scos din rândul clerului. În opinia lui Tudose, excepție pot face doar cazurile în care sănătatea copilului nu permite afundarea în apă, moment în care se aplică ceea ce preoții ortodocși numesc „pogorământ”, adică pruncul e botezat prin turnare. 

„Vă pot spune că, de multe ori, am reușit să le explic celor din familie, care cereau să nu fie afundat copilul doar din frica de nu i se întâmpla ceva rău, că trebuie să aibă încredere în rânduiala Bisericii și în mine. 

Și am botezat copilul după rânduială, fără ca cineva să sufere sau să fie supărat. 

E foarte important ca asupra preotului să nu fie pusă o presiune suplimentară, care să-l facă să greșească într-un fel sau altul în momentul afundării.

Cunosc preoți care, în urma mediatizării acuzațiilor de «malpraxis liturgic», au ajuns ca de ani de zile să se ferească să boteze un copil sau, atunci când sunt nevoiți, să toarne doar apă pe cap, fără ca acest lucru să fie necesar”, a mai arătat profesorul într-un răspuns transmis PressOne. 

Unul dintre preoții foarte solicitați de mămicile îngrijorate din București este Laurenţiu Ovidiu Stegăruş, preot paroh în cadrul bisericii „Vatra Luminoasă” din Capitală. Am aflat despre el pe Facebook, după incidentul de la Suceava, fiind lăudat pentru faptul că, la cererea părinților, le-a botezat copiii prin simpla stropire a capului, fără a-i mai afunda în cristelniță. 

Contactat prin WhatsApp pentru a explica în ce fel ar putea să arate o reformă a botezului ortodox, părintele Stegăruș ne-a expediat cu un mesaj sec:

„Bună dimineața! Este un caz izolat și nefericit.  Botezul se săvârșite prin întreita afundare 🙏”, ne-a scris preotul bucureștean, după care ne-a ignorat mesajele și apelurile. 

Se poate schimba ceva în ritualul bisericesc?

Mai departe, rămâne de văzut dacă Biserica va învăța ceva din tragedia familiei de la Suceava. Momentan, știm că preotul s-a autosuspendat, în timp ce atât autoritățile, cât și Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților au declanșat anchete în acest sens. 

Dacă lucrurile se vor derula precum în anii trecuți, adică nu vor exista consecințe legale și instituționale, iar preoții cu intenții reformatoare din sânul Bisericii continuă să tacă, e foarte probabil ca acesta să nu fie ultimul bebeluș înecat în timpul unui botez. 

În opinia lui Silviu Tudose, profesor de teologie practică în cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă a Universității București, o reformă precum cea cerută în petiții nici nu e de dorit:

“Aceste inițiative nu aduc nimic bun. Nu aduc nicidecum pacea, ci mai multă învrăjbire, într-o societate și așa extrem de polarizată. Sunt sigur că Biserica nu își va schimba rânduielile în urma unor petiții, ci va rămâne fidelă învățăturii Sfintelor Scripturi și a Sfinților Părinți, nu cu o intransigență absurdă, ci cu discernământ, virtute care ne lipsește de multe ori, din păcate.”Silviu Tudose, profesor de teologie practică în cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă a Universității București, pentru PressOne