Ce șanse are armata română să recruteze 1.000 de voluntari în acest an? Expert militar: „Am rezerve că vor fi instruiți la standarde NATO minimale”

Mihnea Lazăr

După mai bine de trei ani și jumătate în care a fost plimbată prin dulapurile MapN, legea stagiului voluntar a fost promulgată de președintele Nicușor Dan. Legea permite tinerilor cu vârste între 18-35 de ani să facă armata „la cerere”, mai exact un stagiu militar de 4 luni pentru care vor fi plătiți cu circa 6.000 de euro.

Pe lângă banii promiși, tinerilor recruți li se mai oferă cazare și hrană „gratuită”, plus asistență medicală. Cam așa se prezintă „pachetul salarial” pentru cineva dispus să facă instrucție militară.

După terminarea stagiului, ei vor fi trecuți automat în rezerva operațională a armatei. Asta vine la pachet cu obligația de a răspunde la apel în caz de mobilizare sau, în cazul în care sunt plecați din România, să revină în țară în cel mult 15 zile în cazul izbucnirii unui război.

Un început prudent pentru o capacitate modestă

Ministrul Apărării, Radu Miruță a precizat că, în prima etapă, se urmărește atragerea a 1.000 de voluntari în acest an și și-a exprimat speranța că „în lunile februarie-martie” va putea fi demarat mecanismul de înscriere.

Miruță a anunțat, de asemenea, că va emite în curând un ordin de ministru în acest sens, în care să se precizeze exact unitățile la care tinerii care vor să facă armata vor putea fi înrolați.

În acest context, 1.000 de tineri recruți antrenați pe an reprezintă un „început prudent”, susține expertul în securitate națională și apărare, Claudiu Degeratu.

Acțiune de instruire a militarilor rezerviști septembrie 2024. Foto: Mihnea Lazăr / PressOne

„Pentru început și pentru capacitatea noastră destul de modestă în a face un instructaj intensiv și la standarde NATO, eu zic că e un început prudent, care este în regulă”.

România a renunțat la armata obligatorie în 2007. După aproape 20 de ani, a arătat Degeratu, pentru armata română e încă dificil să-și refacă logistica și să-și reajusteze procedurile pentru a putea caza, hrăni, echipa și antrena 1.000 de noi recruți.

În plus, cifra de 1.000 de recruți pe an este „decentă”, dacă o comparăm cu un alt program al armatei, care s-a dovedit un eșec pe linie – legea rezerviștilor voluntari. Această lege a fost publicată în 2015. După 11 ani, conform ministrului Miruță, România a reușit să atragă doar aproximativ 3.500 de rezerviști voluntari.

„E foarte clar că vor fi probleme cu alocarea de resurse”, afirmă Claudiu Degeratu referitor la capacitatea armatei de a putea atrage 1.000 de recruți voluntari într-un an.

Stagiu militar 24h/24 sau program ca la corporație 9-17? „Armata nu mai are structura administrativă integrală pentru serviciul militar”

Momentan, nu se știe care sunt cheltuielile bugetare alocate de MapN pentru acest proiect. De asemenea, nu se știe câte și ce unități militari au în prezent capacitatea de a caza, la propriu, în dormitoare, recruți. 

Renunțarea la armata obligatorie a dus, pe lângă desființarea unor unități, și la dezafectarea completă a clădirilor care în trecut aveau destinația de „dormitoare”, în cadrul unitățile rămase.

În fața raftului cu vânzare accelerată. Cum cumpără românii când fiecare leu contează

Raionul cu vânzare accelerată a devenit rutină pentru tot mai mulți români. Este el o soluție anti-risipă sau o strategie de supraviețuire? La început de an, am luat la pas raioanele cu vânzare accelerată din București.

INTERVIU Armand Goșu: Dacă va rezista în fruntea guvernului, Bolojan ar putea demantela acest conglomerat compus din facțiuni ale PSD, PNL, serviciile secrete și Justiție

Într-un interviu acordat PressOne, Armand Goșu susține că, dacă PSD-PNL și serviciile secrete nu vor reuși să-l răstoarne de la guvern pe premierul Ilie Bolojan în următoarele luni, sunt șanse mari să asistăm la destructurarea „acestui conglomerat politico-militar creat în cele două mandate ale lui Iohannis, monstrul care sugrumă România și care mă tem că a pregătit-o pentru a o livra pe tavă lui Putin“.

Astfel, până în prezent, MapN nu a explicat clar dacă există spații de cazare (dormitoare) pentru a putea caza în unități 1.000 de recruți și nici nu se știe dacă aceste spații sunt racordate la căldură sau apă curentă.

FOTO: Octav Ganea / Inquam Photos

În anii 2000, practic în ultimii ani de „armată obligatorie”, din cauza crizei economice, unitățile militare obișnuiau să-i lase pe recruți să plece „acasă” seara, aceștia urmând să revină la unitate dimineața, la prima oră. În acest fel, nu se mai făceau cheltuieli cu căldura, masa de seară și cea de dimineață.

Nu se știe dacă programul de armată „voluntară” va fi unul de tipul „de la 9 la 17” sau unul non-stop, cu recrutul cazat „old school” în dormitoarele din unitate.

„Dacă discutăm în termeni de standard NATO, efectuarea unui serviciu militar care, și așa e redus ca durată, se presupune că ar trebui să fie intensiv și să se desfășoare în regim de cazarmă. Cred că ar trebui să fie 24h/24h”, susține acesta.

Expertul militar nu exclude ca programul să fie redus și să prevadă posibilitatea plecării acasă a recruților, în cazul în care programul se lovește de probleme financiare, de resurse și administrative.

În contextul în care sistemul trebuie reconfigurat de la zero, cheltuielile „pe recrut” nu se restrâng doar la cei 6.000 de euro pentru cele 4 luni de instrucție.

„În afară de cazarma respectivă, hrana și asigurarea ținutelor, care înseamnă o întreagă logistică și pe orizontală și pe verticală, care presupune contracte de livrare a tuturor acestor submateriale, gândiți-vă că înseamnă că trebuie să ai asistență medicală, înseamnă evaluări care trebuie făcute, înseamnă noi poziții de ofițeri instructori, de sergenți instructori care ar trebui să-și restructureze calendarul de activitate pentru a instrui acest contingenti”, a arătat Claudiu Degeratu.

Ținta României: 1.000 de recruți pe an. Ținta Poloniei: 100.000 de recruți pe an

„Pe de altă parte, am rezervele mele că vor putea instrui la standardele NATO rezonabile, minimale, chiar și 1.000 de recruți într-un an. Asta dacă se vor completa acele locuri”, a adăugat Degeratu.

Rezerva actuală a armatei române, deși e considerată o cifră secretă, e estimată undeva la circa 50.000 de militari. Ce nu mai e demult un secret e că vorbim de o rezervă extrem de îmbătrânită, cu „recruți” care bat spre 50 de ani, vasta majoritate a acestora fiind inapți să intre, la o adică, în prima linie.

Polonezii au declanșat și ei un sistem similar, doar că în cazul lor se vorbește de 100.000 de recruți.

„În 2027 vom atinge capacitatea de a antrena 100 000 de voluntari pe an”, a spus premierul polonez Donald Tusk. „În afară de armata profesionistă și dincolo de Forța de apărare teritorială, trebuie să construim de facto o armată de rezerviști, iar acțiunile noastre vor servi acestui scop".

Ce poate învăța un tânăr român în 4 luni de armată

PressOne a întrebat mai mulți tineri români dacă ar fi dispuși să facă armata și să accepte să treacă în rezerva operațională, în schimbul celor 6.000 de euro propuși de guvern.

Iată câteva din răspunsurile acordate:

„Pe mine nu m-ar convinge. Singurul lucru care m-ar convinge ar fi o motivație din asta morală, adică să simt eu că lupt cu adevărat, pentru ceva mai important decât mine, un scop mai important decât orice, adică nu banii. Eu nu am încredere în instituții publice și îmi pierd încrederea pe zi ce trece”.

„Mi se pare o sumă destul de mică. M-aș băga, dacă ar fi. Până la urmă e datoria tuturor cetățenilor să intre și să ajute țara cu ce pot. Acuma, că vin și bonusuri financiare, e partea a doua”.

„Nu știu, pur și simplu nu sună a sumă destul de bună. 10.000 (de euro) să zicem (ar fi o sumă care m-ar convinge)”.

„Banii mi se par relativ suficienți. Mi se pare că ar merita, dacă ar fi să o luăm așa, dar ideea asta, că ești în serviciu, și știm cum stau lucrurile acum, în contextul ăsta, în care ne aflăm, mi-ar fi un pic frică”.

„Din câte știu, mâncarea și cazarea sunt incluse. E mai mult decât în regulă, mai ales că în corporații, tot în zona asta, de 1.000 de euro (pe lună), deci, da, ar fi destul de decent”.

În ce ar consta, totuși, pregătirea unui recrut voluntar român, în cazul în care acesta ar accepta să facă un program de instruire militară timp de 4 luni?

În cele 4 luni, recrutul va învăța, de asemenea, „activități specifice la nivel de pluton”, adică tipurile de deplasări în formație.

„Să știe să folosească arma, să știe cum să se deplaseze în formație și să aibă cunoștințele de bază. Nu discutăm de pregătire integrată la nivel de companie, batalion”, a adăugat Claudiu Degeratu.

Expertul în securitate a arătat că pregătirea actuală va ridica alte probleme, în viitor. 

„Trebuie să-ți pui problema peste câți ani să-l chemi, să mai faci ceva cu el, ca să nu uite pregătirea de bază. E foarte greu, după ce ai făcut o pauză de 5 ani să-l chemi și să încerci să treci cu el la nivelul următor. Nu, el trebuie readus la nivelul de bază”, a explicat analistul militar român.

Avertismentul unui general român: „Soldatul român nu e instruit să utilizeze drone, nu e sprijinit de un sistem logistic viabil, nu îi este asigurată asistența medicală”

Generalul român Dorin Toma, recent intrat în rezervă, a tras un semnal de alarmă zilele trecute pe Facebook, într-o postare în care a prezenta carențele și problemele grave cu care se confruntă în prezent armata română.

„Modernizarea armatei trebuie să înceapă, nu să se termine, cu dotarea şi instruirea SOLDATULUI (boots on the ground) pentru a putea să-şi facă datoria la cele mai înalte standarde. (...) Soldatul român, astăzi, după 4 ani de război la câteva sute de km de graniţele României, nu este încălţat cu bocancii şi îmbrăcat cu ţinuta de campanie care sa îl protejeze împotriva intemperiilor şi să îi asigure mobilitate (veşnica problemă a Armatei Române); nu are o armă în dotare modernă (este cam singurul soldat din NATO încă dotat cu AK-47); nu are aparatură de vedere pe timp de noapte (este singurul soldat din NATO care nu poate lupta pe timp de noapte);  nu este instruit să utilizeze drone şi/sau mijloace de combatere a dronelor; nu este sprijinit de un sistem logistic viabil; nu îi este asigurată asistenţa medicală operaţională pentru a creşte rata de supravieţuire pe câmpul de luptă (deşi la nivel central există o întreagă direcţie medicală iar numărul spitalelor militare este cel mai mare din NATO)”, a subliniat Dorin Toma, într-o postare pe Facebook. 

_______

Acest text face parte din seria de articole pe care le propune TEFI, un proiect editorial transfrontalier, dezvoltat de unele din cele mai puternice redacții din centrul și Estul Europei: Gazeta Wyborcza (Polonia), Magyar Jeti / 444 (Ungaria), SME (Slovacia), Bellingcat (Olanda), PressOne (România), unite într-un consorțiu finanțat din fonduri europene și care își propune să promoveze teme ce țin de securitatea națională și regională. 

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€