Ce înseamnă renunțarea la moderare pe marile platforme sociale. Epoca furiei pe internet de-abia începe

Adrian Mihălțianu

Publisher

Un bebeluș de 7 luni este transportat la spital cu o rană la cap. Sesizate, serviciile sociale încep o anchetă, iar pe 18 iulie 2024 descind în cartierul Harehills din Leeds, Marea Britanie, o zonă săracă, în care locuiesc multe familii de romi din România și de pakistanezi. Agenții ridică patru copii de la o familie de români de etnie romă, pentru a împiedica trimiterea lor peste granițe și încălcarea unui ordin judecătoresc.

Românii se opun, se strânge o mulțime tot mai violentă, care distruge mașini de poliție și dă foc la un autobuz. Poliția fuge de la fața locului. Unii dintre atacatori încep să cânte „România, România, ole, ole, ole!”

Violențele sunt transmise pe rețelele sociale cu titluri precum „Romanian people burn bus in Leeds”. Politicianul de extremă dreapta Stephen Yaxley-Lennon, cunoscut ca Tommy Robinson, distribuie mai târziu un video cu niște români care amenință cu noi violențe, fapt care întârzie luarea unei decizii judecătorești în privința copiilor. Robinson cere ca toți cei implicați să fie deportați.

Copiii sunt trimiși, ulterior, să stea cu membrii ai familiei extinse, pentru că „din cauza diferențelor culturale” nu s-au acomodat cu persoanele care îi primiseră în îngrijire de urgență. 27 de persoane au fost arestate în legătură cu aceste incidente, o bună parte dintre ele fiind de naționalitate română.

Aceste violențe au servit doar ca amorsă pentru un eveniment și mai grav. Pe 29 iulie 2024, un tânăr de culoare în vârstă de 17 ani intră într-un salon de yoga pentru copii și înjunghie mortal 2 fetițe și încearcă să omoare alte zece persoane, majoritatea copii. O a treia fetiță moare la spital, din cauza rănilor suferite.

Pe rețelele sociale nu se cunosc detalii exacte despre atacator, dar explodează deja furia: un alt imigrant musulman terorist care-și face de cap nestingherit în Marea Britanie, țară invadată de musulmani jihadiști care se înmulțesc pe zi ce trece.

Furia face loc la zile întregi de violențe stradale, în care mulțimi dezlănțuite de britanici atacă o moschee, dau foc mașinilor de poliție, se luptă cu ofițerii de poliție și distrug și jefuiesc magazinele locale din cartierele de imigranți. Aceste violențe sunt hrănite de valuri peste valuri de instigări pe rețelele sociale. La finalul lor, peste 200 de persoane sunt reținute și 177 sunt condamnate.

Dar furia nu s-a stins, ea continuă să crească, deși nu se mai desfășoară în stradă. Tommy Robinson spune, pe șleau, ce gândesc deja milioane de britanici: Marea Britanie e sub asaltul unor imigranți cu o cultură incompatibilă, care comit infracțiuni în serie, organizează rețele de pedofilie și trafic de minori, votează politicieni jihadiști dintre musulmanii cetățeni britanici, iar statul și poliția nu fac altceva decât să privească pasiv sau chiar să persecute nativii albi care încearcă să se apere.

Furia este răspândită mai ales pe conturile americane de pe X, fostul Twitter, dar și pe Telegram. Pe Facebook, Tommy Robinson este banat încă din 2019, dar clipuri cu el apar în mod regulat, în special pentru publicul american, precum cel de mai sus. Deși acum ispășește o pedeapsă cu închisoarea pentru ultraj judiciar - a insistat să răspândească calomnii la adresa unui refugiat sirian - Robinson este preluat ca un erou de către Elon Musk și MAGA.

Scutul estic, fără noi? Ce-i lipsește României ca să conteze în discuțiile strategice europene

În Europa se discută planuri concrete de stăvilire a amenințării rusești asupra continentului. Discuții din care România lipsește, cel puțin la nivelurile cele mai înalte, pentru că între timp, politicienii noștri se înghesuie să se gudure pe lângă votanții loviți brusc de suveranism pacifist. Dar din care ar putea face parte.

Acasă de sărbători, pe drumurile din România: cioturi noi de autostradă cu sânge pe parapeți, gropi și șoferi care se cred la curse

Forțată de împrejurări, în vacanța de iarnă m-am urcat la volan și am condus, adunat, peste 1.500 de km în mai puțin de-o săptămână. Experiența de pe drum te face să te întrebi cum de numărul accidentelor auto nu este și mai mare.

În toate aceste clipuri, detaliile contează mai puțin. Nuanțele nu există. Nici soluții care să ducă la rezolvarea pe termen lung a problemelor legate de criminalitate sau radicalizare, fără a fi țintite comunități întregi din cauza unor indivizi certați cu legea. Există doar furia, fără verificări ale faptelor sau intervenții din partea moderatorului. Iar această furie convinge, este ușor de asimilat și de îndreptat apoi spre grupuri țintă, fără distincție.

Efectele le resimt comunități întregi. În august 2024, românii din zonă se temeau să mai vorbească în românește pe stradă, dar și britanicii din comunitățile afectate de atacurile teroriste se simțeau ca sub asediu și neputincioși în fața unui fenomen căruia statul pare a nu-i acorda atenția cuvenită.

Însă soluția nu este violența, iar platformele de social media au cenzurat, până acum, limbajul care instiga la violență, dezinformările flagrante și instrumentalizarea acestora pentru a stârni ură. Furia este legitimă doar atât timp cât împinge statul să ia măsurile legale, cu răbdare și atenție de a nu băga la un loc criminali cu inocenți, musulmani cu jihadiști sau, la polul opus, cetățeni exasperați cu extremiști neofasciști.

Lupta lui Elon Musk pentru „libertate totală de exprimare” (mai puțin a celor care-l contrazic sau îl enervează pe X și care se trezesc cu conturile blocate) e preluată la nivel de principiu și politică acum de către viitoarea administrație americană, iar proprietarii platformelor de social media au priceput rapid acest lucru și se pliază frumușel: în fapt, nițică dezinformare le-a ajutat întotdeauna afacerile.

Cum este instrumentalizată furia legitimă în ură ilegitimă pe rețelele de socializare

Problema cu libertatea „absolută” de exprimare stă exact în instrumentalizarea acesteia de către actorii rău intenționați. Propaganda fascistă, nazistă, legionară (la noi), rasistă, jihadistă, comunistă - toate au fost interzise de-a lungul timpului exact în țările unde aceste tipuri de dezinformări au produs deja efecte dramatice: războaie sângeroase, milioane de oameni nevinovați omorâți, zeci de milioane rămași orfani sau puternic afectați de discriminarea și violențele împotriva rudelor lor, dezastre economice și așa mai departe.

Această furie e numai bună de folosit de cei care au de câștigat de pe urma ei. Iată motivul pentru care, într-o perioadă de relativă stagnare economică, este atât de ușor să asmuți unii contra altora oameni care altfel s-ar înțelege foarte bine la o bere și s-ar ajuta unii pe alții la nevoie.

Numai că, dacă acum un secol se foloseau hârtia și radioul pentru a spăla creiere, astăzi instrumentele sunt mult mai puternice. Fiecare grup primește doza sa de furie: fie contra vesticilor care discriminează și nu vor să te integreze, fapt care-ți stârnește nostalgii pentru patrie și te fac să votezi cu cei care-ți promit că vor face România din nou suverană, fie contra imigranților care comit infracțiuni și nu vor să se integreze, fapt care-ți stârnește nostalgii pentru patrie și te fac să votezi cu cei care-ți promit că vor face Marea Britanie (sau Italia, Germania, Franța și așa mai departe) din nou suverană.

Celălalt ești de fapt tu în oglindă, doar că nu-ți dai seama de asta. În plus, celălalt nu mai e doar un om diferit, cu care poți fi de acord în unele privințe și în dezacord în altele, ci este doar un individ care trebuie să dispară, pentru că are aceeași etnie sau naționalitate cu un criminal sau un terorist. Aici s-a ajuns - în locul în care am mai fost acum aproape 100 de ani. Să nu credem că rezultatele vor fi, de data aceasta, diferite.

Cât de complicat este să moderezi limbajul online fără să cenzurezi în mod ilegitim dreptul la liberă exprimare

Care este însă granița dintre mesaje legitime și propagandă? Care e diferența între „citizen journalism” - presupusul jurnalism cetățenesc mult mai bun decât cel făcut de profesioniști, și dezinformare prin omisiune (voită sau nu), prin exacerbarea emoțiilor pentru engagement, în locul prezentării informațiilor corecte și (atenție) verificate?

Această diferență o făceau, pe rețelele sociale, zeci de mii de angajați (în cazul Facebook, Instagram, TikTok și YouTube) sau de voluntari din comunitate (în cazul X). Toate rețelele folosesc un mix de algoritmi automați și de intervenții umane (acestea din urmă doar în ultimă instanță) pentru a păstra cumva în limitele normalului conținutul de pe platforme.

Toate metodele folosite sunt incapabile să elimine complet conținutul rău intenționat, propaganda și dezinformarea, dar acționează ca o stavilă fără de care aceste platforme se transformă rapid în deșerturi informaționale bântuite de mii de boți, troli care atacă permanent conturile cele mai vizibile, contrarieni care au drept singură distracție punerea de presiune maximă pe influencerii moderați pentru a-i elimina din peisaj, dar și pentru adevărate rețele de influențare contra cost a opiniei publice, așa cum s-a întâmplat în alegerile din România.

În plus, Community Notes de pe X au în spate zeci de oameni care asta fac de ani de zile, chiar și voluntar, și sunt și ele sub asediu, atacate uneori chiar de către proprietarul rețelei, pentru că nu corespund ideologiei acestuia.

În acest context, renunțarea de pe o zi pe alta din partea Facebook la moderarea umană și trecerea la o moderare de tip community notes va permite, cel puțin într-o primă fază, exacerbarea dezinformării și propagandei furiei pe Facebook și Instagram, precum și o recrudescență a conturilor de conținut generat de AI cu scopul de a stârni emoții puternice.

Economia furiei este benefică pentru proprietarii de mari rețele - s-a văzut asta în pandemie, iar ei nu au niciun interes să o reducă. Dimpotrivă, astăzi cad ultimele redute care încă mai rezistau, iar la final de an ei își vor număra liniștiți banii.

Cum îți poți păstra mintea întreagă în epoca furiei

Din acest motiv, sarcina asta va cădea pe noi: de ori de câte ori vezi un clip care-ți ridică tensiunea, înainte de a-l da mai departe, încearcă să faci un pas în spate și să aștepți măcar câteva ore. Poate apar informații noi. Poate nu e cazul să dai mai departe o informație incompletă. Poate nu e cazul să te alături unei mulțimi cu furci și cu topoare, oricât de dureros este pentru tine subiectul.

Jurnaliștii vor continua să-și facă treaba și să prezinte verificarea faptelor. Poate că exact acest gen de conținut va merita să fie distribuit mai departe, inclusiv când nu îți întărește propriile prejudecăți sau convingeri.

Sprijină, inclusiv financiar, aceste echipe de fact checking, pentru că toate sunt alcătuite din oameni care vor să afle doar faptele și prezintă fapte, iar nu opinii. Chiar dacă prezentarea seacă a faptelor nu convinge pe cei deja fanatizați, ea ajută ca alții să nu se radicalizeze la rândul lor, pentru că este foarte, foarte ușor să aluneci rapid pe panta asta după doar 2-3 videouri care amestecă adevăruri cu neadevăruri și fapte cu presupuneri și prejudecăți.

Nu în ultimul rând, poate e chiar mai bine pentru sănătatea ta să petreci tot mai puțin timp pe social media și să te abonezi la câteva newslettere variate care prezintă realitatea zilnică sub diferite forme: fie agregă cele mai importante articole din presa de încredere, fie îți dau știrile zilei pe scurt într-un format ușor de digerat, fie dezbat în profunzime un subiect anume, în general important pentru ziua respectivă.

Cum poți câștiga lupta cu miliardarii și politicienii care profită de pe urma transformării furiei în armă, pentru profitul propriu? Simplu, întorci spatele rețelelor „sociale” și încerci să te vezi fizic cu prietenii. Așa, chiar dacă veți avea opinii diferite, uneori extrem de diferite, impactul tău asupra lor (și al lor asupra ta) va fi mult mai mare decât cearta cu niște străini pe internet la ora 6 jumate dimineața, pe te miri ce subiect rostogolit la nesfârșit pe social media.

Chiar dacă rămâi pe rețea, dezabonează-te de la conturile care vezi că-ți ridică tensiunea zilnic și abonează-te la cele care te informează despre lume, despre știință, care te binedispun și te ajută să vezi frumosul din lumea asta. Niciun sistem de moderare automată a conținutului nu va fi vreodată la fel de eficient ca acțiunile pe care le iei pe cont propriu.

Nu e chiar atât de greu. Dacă ar fi să am o „rezoluție” pe anul ăsta, fix asta e: adio furie pe social media.

Să văd cât mă ține…

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€