Spotmedia.ro: Ce are Barcelona și îi lipsește Bucureștiului. Rezultate vs scuze. Reportaj într-un oraș de 15 minute

Spotmedia

Orașul de 15 minute – în care să poți trăi confortabil, cu tot ce îți trebuie la îndemână – există. Funcționează. L-am testat în Spania, în orașul Barcelona, în săptămânile trecute.

Iar astăzi vă povestim cum e să ieși din casă și să ai – la doar câțiva pași –  școală, biserică, parc, restaurant, dar și birou, sală de sport și muzeu.

Analizăm pașii pe care i-a făcut administrația Barcelonei pentru a putea amenaja astfel de zone. Dar și motivele care împiedică administrațiile din București și din alte mari orașe din țară să urmeze acest model.

Ce este orașul de 15 minute   

Pe scurt, este o viziune prezentată de profesorul francez cu origini columbiene Carlos Moreno, în anul 2016.

E un mod de a organiza orașul pentru a-l face mai confortabil pentru locuitori.

Obiectivul concret: să-i asigure fiecărui locuitor – la o distanță ușor de parcurs pe jos – tot ce îi este necesar pentru o viață bună.

Și cum conceptul de „viață bună” depinde de la cetățean la cetățean, gama de servicii disponibile în preajma locuinței ar trebui să fie cât mai largă.

De la mlaștină și fabrici, la cartier de verde, pe malul Mediteranei

La Barcelona, am testat conceptul orașul de 15 minute în cartierul Pobleneou, în zona Diagonal Mar.  

A fost o zonă mlăștinoasă care, în secolul al XIX-lea, s-a transformat în „Manchesterul catalan”. Adică într-o zonă industrială, cu multe fabrici de textile, metale, produse chimice și cu tipografii.

Câteva clădiri emblematice ale perioadei au fost conservate și le poți vedea, în zonă.

Ce s-a întâmplat aici: industria locală a început să se prăbușească prin anii 1960, din mai multe motive. Tehnologiile erau deja depășite. Antreprenorii începeau să producă în străinătate, cu forță de muncă mai ieftină. Condițiile de muncă nu mai erau unele atractive pentru mulți localnici.

Încet, încet, zona Diagonal Mar a fost izolată de restul orașului. Transportul în comun până aici era de slabă calitate. Iar pe locul fostelor fabrici au rămas ruine și ateliere improvizate. Era o situație care părea că s-a permanentizat.

Revigorarea zonei a început abia prin anii 2000, când primăria – pe atunci de Joan Clos – a lansat programul Barcelona 22@.

VIDEO. Cum ar putea fi Bucureștiul transformat într-o comunitate?

Cel mai recent studiu al Fundației Comunitare București arată că bucureștenii sunt mulțumiți de ce le oferă orașul, dar ar avea nevoie să simtă că aparțin unei comunități.

Peste 200 de spații de reclame din centrul Bucureștiului aduc profituri de zeci de milioane de euro. Autoritățile nu răspund dacă sunt amplasate legal

Am luat la pas cele mai aglomerate bulevarde din zona centrală a Capitalei, de la Piața Unirii până pe Calea Victoriei, și am fotografiat fiecare panou publicitar care ne-a ieșit în cale într-o zonă unde, teoretic, n-ar trebui să fie nicio reclamă. 

Zona industrială de 200 ha din Poblenou a fost reconfigurată urbanistic în anul 2000, prin trecerea de la 22a (producție industrială) la 22@ (activități productive moderne).

Principalele măsuri:

Citeşte informaţiile integral în articolul publicat de spotmedia.ro