Până la jumătatea anului 2023, Aeroportul Internațional „Avram Iancu” și-a depășit propriul record din anul precedent privind numărul de pasageri și curse care au trecut prin terminalele sale. Dar strategia sa este una care produce disconfort și nemulțumire în rândul tot mai multor locuitori, fiindcă au fost introduse un număr record de zboruri de noapte. Fotografie generică: Ioana Epure
Până la jumătatea anului 2023, Aeroportul Internațional „Avram Iancu” și-a depășit propriul record din anul precedent privind numărul de pasageri și curse care au trecut prin terminalele sale. Dar strategia sa este una care produce disconfort și nemulțumire în rândul tot mai multor locuitori, fiindcă au fost introduse un număr record de zboruri de noapte. Fotografie generică: Ioana Epure
04/09/2023
Ce aer respirăm în urma creșterii traficului aerian peste Cluj-Napoca
Bianca Felseghi
Senior Editor
Un grup civic din Cluj-Napoca strânge dovezi juridice pentru a forța autoritățile să își revizuiască planurile obligatorii de reducere a zgomotului și a poluării, după ce, susțin ei, proiecțiile privind numărul de curse aeriene care vin sau pleacă de pe Aeroportul Internațional „Avram Iancu” a fost depășit cu aproape 400% în 2023.
Clujenii își reclamă dreptul la odihnă și arată că 80% din cursele de noapte, care au decolat de la Cluj în urmă cu o lună, în iulie, au folosit un culoar de zbor aflat peste oraș, cu toate că ar fi trebuit să recurgă la această soluție numai în situații excepționale impuse de siguranța traficului aerian.
De fapt, în documentele tehnice adoptate, aeroportul și-a asumat un procent de doar 10% din zborurile nocturne peste oraș.
Aeroportul Internațional „Avram Iancu" Cluj. Foto © Wirestock | Dreamstime.com
Vrem să putem relata în profunzime despre viața de zi cu zi a românilor, așa cum e ea. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.
Dar nu doar poluarea fonică este problema. Ci și impactul major al arderii de combustibil, la înălțime mică, de către avioanele de tip Airbus, care survolează aglomerația urbană. Membrii grupului de Facebook „Nu ne mai zburați somnul”, care monitorizează traficul aerian de la Cluj și calitatea aerului, susțin că doar în iulie 2023, doar pentru decolare și doar pe direcția peste oraș, au fost emise aproape 1.700 de tone de dioxid de carbon (CO2).
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Crezi că e nevoie de presă independentă? Dacă da, cu doar 5 euro pe lună poți face diferența chiar acum!
„E ca și când cineva din aer ți-ar arunca în cap 80 de camioane cu cenușă, doar că e CO2 și alte noxe. Sau ca și când 1.1 de milioane de mașini Volkswagen Golf 2.0, că tot ne plac mărcile nemțești, care ar traversa Cluj-Napoca de la Est la Vest, pe toată distanța orașului de 12 km, încontinuu timp de o lună. Conform spuselor administrației locale, parcul nostru de mașini are undeva la 170.000 de mașini. Faceți dv. un calcul! Cât de mult ne luptăm să venim cu mașini electrice, hybrid, să limităm intrarea în oraș și alte soluții! Dar dacă cineva îți aruncă lunar camioane de cenușă în cap, n-avem nicio problemă cu chestia asta!”
Vasile Ruscovan, activist civic și om de afaceri, membru „Nu ne mai zburați somnul”
O prognoză a Agenției Europene de Mediu din octombrie anul trecut arată că cele mai mari creșteri ale gazelor cu efect de seră în Europa până în 2030 vor veni din sectorul aviației. Aviația a fost în mod particular afectată de restricțiile din perioada pandemiei de COVID-19, astfel că emisiile aviației internaționale au scăzut cu 58% în 2020, față de 2019. Dar scăderea emisiilor a fost temporară.
În Europa, activitatea de trafic aerian a crescut cu 22% în 2021, iar numărul zborurilor era așteptat să revină, până în 2023, la nivelurile din 2019. În Cluj-Napoca, revenirea la traficul aerian dinainte de pandemie s-a petrecut chiar mai repede. Deja până la jumătatea anului 2023, Aeroportul Internațional „Avram Iancu” și-a depășit propriul record din anul precedent privind numărul de pasageri și curse care au trecut prin terminalele sale. Dar strategia sa este una care produce disconfort și nemulțumire în rândul tot mai multor locuitori, fiindcă au fost introduse un număr record de zboruri de noapte.
Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică
România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.
PressOne Alege: România în șoc. Călin Georgescu vine de nicăieri și cucerește țara și Diaspora
Peste 18 milioane de români sunt așteptați la primul tur al alegerilor prezidențiale. PressOne vă prezintă cele mai importante evenimente din ziua votului.
Peste 85% din cele mai aglomerate 100 de intervale de 60 de minute din lunile iunie/iulie au fost cele de noapte, cu zboruri deasupra orașului Cluj-Napoca. Fotografie generică: Ioana Epure
În iulie 2023, „Nu ne mai zburați somnul” a monitorizat 2.733 de zboruri, către 103 destinații de pe aeroportul clujean. 85% dintre ele au decolat peste oraș și 22% au fost zboruri de noapte. 249 de zboruri s-au petrecut noaptea și au folosit culoarul de zbor peste oraș.
Trebuie spus și că orașul Cluj-Napoca e singurul din România care a adoptat la nivel declarativ un plan de acțiune pentru neutralitate climatică până în 2030. Asta ar însemna ca în următorii șapte ani să fie capabil să atingă ținta net-zero - adică să neutralizeze complet emisiile de carbon pe care le generează. Aceeași țintă e asumată și de Aeroportul Internațional Cluj-Napoca, care se află în subordinea Consiliului județean Cluj. Numai că ținta aeroportului este fixată pentru 2050.
Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt curios
Avion deasupra zonei rezidențiale Cluj-Napoca, FOTO: Vasile Ruscovan
Despre strategia înșelătoare a Clujului cu privire la intenția de a-și reduce emisiile de gaze de seră, puteți citi într-un material anterior din PressOne aici.
„În speță, peste 85% din cele mai aglomerate 100 de intervale de 60 de minute din lunile iunie/iulie au fost cele de noapte, cu zboruri deasupra orașului Cluj-Napoca. Asta este în totală contradicție cu politica afișată de aeroport, în Planul de acțiune pentru reducerea zgomotului aeroportuar, unde se specifică în mod clar că peste Cluj-Napoca se vor evita pe cât posibil zborurile de noapte, mai ales decolările. Decolările sunt operațiunile aeroportuare cele mai zgomotoase și cele mai poluante.”
Sursa: „Nu ne mai zburați somnul”
Opoziția
„Nu ne mai zburați somnul” monitorizează zborurile care aterizează sau decolează din Cluj-Napoca începând din iunie 2019. Grupul civic de acțiune reunește mai mulți locuitori din partea de nord-est a orașului, zonele Mărăști, Sânicoara, Someșeni și Dezmir. Sunt cartierele și zonele limitrofe lipite practic de perimetrul aeroportului. Aeroportul clujean, a cărui capacitate de procesare de călători a crescut gradual în ultimii ani, este un aeroport urban și nu se află în câmp deschis. Distanța dintre zonele rezidențiale și traficul aeroportuar este inexistentă, fără zone tampon, astfel că și disconfortul fonic și poluarea sunt mai accentuate.
Cei din grupul civic reclamă, de fapt, nerespectarea bornelor de reducere a zgomotului, asumate prin strategie de către aeroport, lipsa monitorizării reale a disconfortului fonic și a poluării aerului și lipsa unui program de funcționare a aeroportului, care să le ofere locuitorilor „măcar o perioadă de liniște de noapte”. „Toată noaptea huruie”, spune Ruscovan.
De ce sunt rulate zborurile peste oraș în timpul nopții? Companiile low-cost de transport de pasageri preferă, dacă e posibil, un zbor de noapte unuia de zi, pentru că taxele aeroportuare sunt mai mici. Intervalele orare 23:00 -1:00, respectiv 5:00-7:00 sunt considerate intervale de noapte și au fost blocate în alte aeroporturi din Europa, tocmai pentru a-și proteja locuitorii de zgomot și poluare. Nu e cazul Clujului. De fapt, autoritățile clujene reacționează la această problemă ca și când ar fi inexistentă.
Anul 2023, marcat cu roșu, evoluția traficului aerian de noapte. Monitorizare „Nu ne mai zburați somnul”
Vasile Ruscovan trăiește în apropierea aeroportului. E CEO-ul unei companii care importă echipamente medicale, Kapamed. Spune că folosește el însuși serviciile aeriene de transport o dată pe săptămână și nu e împotriva aeroportului.
În mod surprinzător, constată Ruscovan, în Planul de Acțiune pentru diminuarea nivelului de zgomot în Municipiu, actualizat de Primăria Cluj-Napoca în 2019, nu se face nicio referire la aeroport și la zgomotul produs de aeronavele care trec pe deasupra orașului.
Companiile low-cost de transport de pasageri preferă, dacă e posibil, un zbor de noapte unuia de zi, pentru că taxele aeroportuare sunt mai mici. Intervalele orare 23:00 -1:00, respectiv 5:00-7:00 sunt considerate intervale de noapte. Fotografie generică: Ioana Epure
Îmi pune în față un Proces Verbal al Direcției Ecologie Urbană și Spații Verzi din cadrul Primăriei, din august 2019. De atunci datează ultimul Plan de acțiune pentru reducerea zgomotului în oraș.
Actul consemnează că, la dezbaterea publică premergătoare avizării, cei prezenți au ridicat în permanență problema necesității de măsurători reale cu privire la avioanele care trec peste oraș. Au cerut un plan integrat de acțiune care să cuprindă și aeroportul și un proiect de bugetare participativă care să studieze impactul aeroportului asupra zgomotului din oraș. Directoarea de la acea dată a Administrației pentru Protecția Mediului (APM), Liana Mureșan, îi liniștește pe clujenii din sală: „În planul de acțiune al aeroportului există măsura de a nu zbura noaptea peste oraș, acest lucru se poate face doar când nu este periclitată siguranța zborului.” Nimic din ce s-a discutat nu se regăsește în Planul final.
În 20 iulie 2023, Ruscovan s-a adresat APM. A cerut monitorizarea zgomotului de noapte. I s-a răspuns că aeroportul „urmează să demareze procedura de revizuire a planurilor de acțiune privind reducerea zgomotului” și că va lua „în considerare stabilirea unor măsuri de reducere a zgomotului produs de aeronave”.
„Orice om e de bună credință până la proba contrarie, dar ce face APM este să fie pur și simplu avocatul Aeroportului!”, consideră Vasile Ruscovan.
„Zilele trecute o navă de Wizz, care a garat la Cluj, s-a ridicat fain-frumos peste oraș la 04:30 a.m. și a plecat la București să își ia clienții. Păi, frate, nu putea merge în sens opus?”Vasile Ruscovan
Ruscovan spune că, împreună cu cei din grupul „Nu ne mai zburați somnul”, au angajat un avocat și analizează căile legale pentru a-și apăra drepturile de cetățeni. Spune că nu cer nimic altceva decât să „se respecte legea și planurile de acțiune pentru reducerea zgomotului” adoptate de aeroport și de Primăria Cluj-Napoca, dar care au nevoie de o actualizare, dat fiind că numărul de zboruri a crescut exponențial în ultimii doi ani.
„E o goană după numere, după recorduri. Legea 121/2019 spune foarte clar: atunci când au intervenit schimbări majore în ceea ce privește zgomotul, trebuie actualizat planul de acțiune și adaptat. Aeroportul avea termen 18 iulie 2023 să facă această analiză. Nu au făcut-o.”
„În mentalul colectiv, termenul de activist e asociat fie cu un hipster, fie cu un comunist, care n-a făcut nimic toată viața lui și stă toată ziua să păzească copacii și nu lasă pe nimeni să muncească. Majoritatea vieții mi-am petrecut-o în Cluj. Sunt legat sufletește de acest oraș, consider că aici e casa mea. Sunt recunoscător comunității, școlilor care au contribuit la formarea mea profesională. Am dezvoltat mai multe afaceri, am generat locuri de muncă, generăm profit, plătim la bugetul local. Suntem cetățeni onești, dedicați acestui oraș. Nu vreau să îmi reproșeze copiii mei că suferă de apnee, de probleme cardiace, de probleme pneumologice, tu, tată, ce ai făcut?”
Vasile Ruscovan
Harta și planul
Aeroportul are două planuri de acțiune pentru prevenirea și reducerea zgomotului aeroportuar. Unul datează din 2017, iar cel de-al doilea din 2022 și vizează anul precedent, 2021, dar încorporează și o proiecție a evoluției numărului de zboruri și a stresului fonic până în 2027. Proiecțiile au fost deja depășite de realitate.
Imagine preluată din Planul de acțiune pentru reducerea zgomotului, 2022. Aeroportul a anunțat încă din primul trimestru din 2023 că a depășit cu 80% anul precedent
În primul plan de acțiune, cel din 2017, expertul angajat de aeroport a lucrat cu cinci variante ale hărților de zgomot și a propus mai multe modele de acțiune, în urma cărora să fie expus cel mai mic număr de persoane la un zgomot de peste 50 dB pe timp de noapte. Recomandarea a fost ca zborurile nocturne să fie executate doar pe două direcții: decolarea spre localitatea Apahida și aterizare dinspre Apahida spre Aeroport. Apahida este o localitate din zona metropolitană, cu un număr mult mai mic de locuitori.
În cazul Clujului există două direcții de operare: decolarea peste oraș, respectiv aterizarea dinspre Apahida spre Aeroport (din partea opusă orașului) poartă indicativul 25. Decolarea spre localitatea Apahida, respectiv aterizarea dinspre municipiu către aeroport, peste oraș, poartă indicativul 07.
„Datele prezentate centralizat (...), relevă faptul că adoptarea variantei de măsuri propusă va avea drept efect reducerea semnificativă (de peste 10 ori) a numărului de persoane expuse la valori ale indicatorului Lnoapte ce depășesc valoarea de 50 dB, reducerea cu cca. 60% a numărului de persoane expuse unor valori ale indicatorului Lnoapte ce depășesc valoarea de 60 dB fără a crește umărul de persoane expuse la valori ce depășesc valoarea maxim permisă de 70 dB(A). Nu trebuie omis faptul că aceste rezultate sunt cu atât mai importante cu cât previziunile sunt de dublare a numărului de mișcări de aeronave la nivelul anului 2022 față de situația existentă în anul 2016.”
Fragment din Planul de Acțiune pentru prevenirea și reducerea zgomotului aeroportuar, 2022
„În ceea ce privește zgomotul, Aeroportul respectă toate standardele. Un an aproximativ s-a lucrat la calea de rulare, care acum s-a finalizat. Datorită lucrărilor, direcția de aterizare a fost condiționată de aceste lucrări. Dar nu sunt probleme deosebite. Din analize, specialiștii ne-au spus că cea mai mare poluare fonică e în Centru, datorită traficului rutier la ora de vârf și datorită traficului CFR. Suntem pe locul trei.”
DAVID CICEO, DIRECTORUL AEROPORTULUI INTERNAȚIONAL „AVRAM IANCU” CLUJ
Amprenta de carbon
Sunt 1.028 de km între Cluj-Napoca și Zakynthos. Cu ajutorul unei aplicații concepute de Organizația Internațională a Aviației Civile (ICAO) putem calcula emisiile de carbon pe care le presupune un astfel de zbor către o destinație aleasă de mulți români în vacanța de vară. Potrivit ICAO, un singur călător pentru un drum dus-întors cu o aeronavă de pasageri la clasa economică generează 216 kg/km de CO2. Aeronava, în acest caz, consumă circa 10 tone de combustibil, care se arde generând emisii de carbon și alte gaze în atmosferă.
Care e metoda ICAO
Calculatorul ICAO de emisii de carbon necesită ca utilizatorul să introducă aeroporturile de origine și de destinație pentru un zbor direct. Acesta este apoi comparat cu zborurile programate publicate, pentru a obține tipurile de aeronave utilizate pentru a deservi cele două aeroporturi și numărul de plecări per aeronavă.
Fiecare aeronavă este apoi mapată într-unul dintre cele 312 tipuri de aeronave echivalente, pentru a calcula consumul de combustibil pentru călătorie pe baza distanței. ICAO compară datele de trafic și operaționale pe care le colectează cu proporția de combustibil total utilizat pentru distanța respectivă.
Sistemul calculează apoi consumul mediu de combustibil pentru călătorie ponderat cu frecvența de plecare a fiecărui tip de aeronavă echivalent. Aceasta este apoi împărțit la numărul total de pasageri echivalenți clasei economice, dând o ardere medie de combustibil per pasager din clasa economică. Rezultatul este apoi înmulțit cu 3,16 - pentru a obține cantitatea de amprentă de CO2 atribuită fiecărui pasager care călătorește între acele două aeroporturi. (SURSA: ICAO)
„Al doilea efect al poluării generate de arderile de combustibil deasupra orașului este încălzirea. Dacă am monitoriza, dacă ar exista senzori, am realiza că efectul de seră creat și prin efectul gazelor care rămân în aer deasupra orașului, pe lângă CO2, ridică cu câteva grade temperatura. Suntem ca într-un solariu.”
Vasile Ruscovan, membru “Nu ne mai zburați somnul”
Totul e despre bani
„Se poate estima faptul că modificarea traseelor de aterizare și decolare, prin extinderea traseelor de zbor, poate conduce la o creștere a costurilor pentru companiile aeriene. De asemenea, și reducerea sau plafonarea numărului de zboruri operate pe timp de noapte va conduce la o creștere a costurilor de operare pentru companiile aeriene.” - Fragment din strategia privind reducerea zgomotului aeroportuar realizată de firma Acustic Expert pentru Aeroportul Cluj-Napoca, în 2017
Holistic Cluj
În 2021, patru aeroporturi din Europa au fost selectate într-un proiect pilot privind alternativa numită „aviație verde”, care țintește introducerea unei serii de măsuri urgente pentru reducerea absolută a emisiilor de CO2 asociate aviației. Proiectul poartă denumirea de OLGA - Holistic Green Airport.
Cluj-Napoca e unul dintre laboratoarele în care, teoretic, ar trebui să fie testate soluții care să conducă spre îmbunătățirea calității aerului din jurul aeroportului, monitorizarea lui în timp real și, în general, să pună în practică o politică de tipul net-zero a tuturor emisiilor care provin din funcționarea unităților de putere auxiliare, a echipamentelor de rulare și de sprijin la sol.
În 2021, patru aeroporturi din Europa au fost selectate într-un proiect pilot privind alternativa numită „aviație verde”. Fotografie generică: Ioana Epure
Anamaria Crețu este directorul tehnic al Aeroportului Cluj și responsabilă de OLGA. Am întrebat-o ce s-a făcut în primii doi ani din acest proiect extins pe 60 de luni. A răspuns că, timp de o lună, în iulie, o firmă contractată a făcut monitorizări ale calității aerului din aeroport și zona limitrofă. A mai spus că rezultatele obținute „sunt ok”.
„Dacă au monitorizat dioxidul de carbon? Da, și dioxid de carbon, dar ăsta e mai puțin important. Sunt alte particule, care sunt mult mai dăunătoare. Avem referatele lor, cum că ar fi ok. Acuma n-am la mine cifre!”
A promis că ne va comunica niște cifre concrete din studiul întreprins luna trecută. Ulterior, ne-a comunicat telefonic că nu dispune deocamdată de rezultatele raportului pentru luna iulie. Directoarea Crețu a mai spus că proiectul OLGA este unul de cercetare și nu are o componentă de implementat, care să aibă un impact asupra monitorizării sau îmbunătățirii calității aerului.
La finalul celor cinci ani de proiect, Clujul va avea un sistem de iluminat nou, pe modelul Aeroportului Charles de Gaulle din Paris, care îl testează în cadrul aceluiași proiect. Crețu a spus că pentru a pune în practică posibilele soluții eco friendly identificate de OLGA, vor fi accesate alte finanțări europene.
Avem nevoie de ajutorul tău!
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.
De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.
Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.
Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.
Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.
Share this