Cazurile de lepră de la Cluj-Napoca: zero protocoale sanitare pentru depistarea precoce a bolilor „de import”

Bianca Felseghi

Senior Editor

România nu are niciun sistem de screening al bolilor „de import” pentru migranții economici admiși pe piața de muncă. 

Asta în condițiile în care, în ultimii ani, Guvernul a aprobat anual contingente de câte 100.000 de permise de muncă pentru muncitori proveniți din țări terțe, în special din Asia de Sud Est. 

Pe 11 decembrie 2025, Ministerul Sănătății a confirmat diagnosticul în două cazuri cu lepră în Cluj-Napoca. Pacientele, originare din Indonezia, au ajuns în România prin intermediul unei agenții de recrutare de forță de muncă. 

În rapoartele Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), Indonezia se află pe locul al treilea global la numărul de infectări cu cazuri noi de lepră, după India și Brazilia. O analiză publicată la începutul lui 2025, arată că problema diagnosticării cu lepră în Indonezia trenează de ani de zile, fiind una din cele mai mari provocări ale sistemului medical din această țară. 

În 2023, Indonezia a raportat 14.376 de cazuri noi de lepră. Dintre acestea, 8,2% erau cazuri în rândul copiilor, iar aproape 6% implicau dizabilități de gradul 2. În opinia specialiștilor de la OMS, acest lucru indica atât o transmitere activă a bolii, cât și diagnostice întârziate.

Lipsa protocoalelor de depistare, „o scăpare a legislației”

În cazul specific de la Cluj-Napoca, cele două femei confirmate pe 11 decembrie cu lepră s-au prezentat singure la spital în data de 27 noiembrie. Doctorul Mihaela Lupșe, șef de secție la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Cluj a spus că pacientele au procedat „foarte corect” venind în ambulatoriul de specialitate, fiindcă „nu le-a căutat nimeni” și știind că mama lor fusese diagnosticată cu lepră o lună mai devreme în Indonezia. Leziunile erau „foarte discrete” a mai spus Lupșe, așadar au putut să scape neobservate la controlul de medicina muncii făcut la angajare. Cele două fete fuseseră angajate în luna februarie 2025, spun autoritățile. 

Întrebată despre legislația specifică și protocoalele care să asigure o barieră sanitară de prevenire a riscurilor asociate unor boli contagioase importate, în condițiile în care forța de muncă provine din zone de pe glob în care există boli endemice, șefa Direcției de Sănătate Publică Cluj, Corina Criste, a spus că „nu există” și că este „o scăpare a legislației”. A mai precizat că a discutat despre acest lucru cu reprezentanții Ministerului Sănătății în ideea amendării legislației în vigoare. Declarațiile au fost făcute într-o conferință de presă susținută la inițiativa Prefectului județului pentru lămurirea riscurilor epidemiologice generate de reapariția leprei în România, prima oară după 1981, când a fost constatată ultima îmbolnăvire. 

DSP Cluj a comunicat că nu are instrumente legislative pentru a verifica starea de sănătate a migranților economici care ajung în România, altfel decât prin investigarea ulterioară a cazurilor raportate de instituțiile spitalicești specializate. Protocoalele de intervenție aflate la îndemâna DSP intră în vigoare abia după ce a fost confirmat un caz problematic de îmbolnăvire. 

DSP a cerut testarea tuturor angajaților centrului SPA la care erau angajate cele două femei purtătoare de lepră și a restrâns ulterior numărul de contacți direcți asimptomatici la 8 persoane. De asemenea, a informat prin e-mail toți clienții spa-ului și ai salonului de masaj aferent în care lucrau cele două femei, circa 2.000 de persoane, că teoretic nu îndeplinesc criteriile expunerii prelungite la o boală contagioasă cum este lepra. 

Definiția de manual este că ar fi nevoie de o expunere de 20 de ore/săptămână timp de 3 luni pentru a fi considerat contact asimptomatic deci potențial purtător al bolii. 

„Noi ar trebui să facem un screening pentru acest tip de boli, să fim avizați pentru orice vine din altă parte. Asia de Sud Est este una din zonele de pe glob unde lepra este endemică. Există, bineînțeles o medicină a călătorului în România, dar ea se adresează mai mult românilor care călătoresc în regiuni exotice de pe glob”, a spus Mihaela Lupșe, de la Infecțioase. 

Controlul de la Medicina Muncii, singura obligație legală 

Statul pune la dispoziție o listă de vaccinuri și chimio-profilaxie pre-călătorie pentru românii care călătoresc în străinătate, mai ales în scop turistic, în zone unde se manifestă boli tropicale infecțioase și îi sfătuiește pe românii să evalueze riscurile în funcție de destinația aleasă. În schimb, pentru străinii care ajung în România în urma recrutărilor efectuate de firme specializate de import de forță de muncă, sunt acceptate declarații pe proprie răspundere din partea solicitanților de permise de muncă. Singurul control sanitar prin care lucrătorii străini sunt obligați să treacă odată ajunși în România este cel de Medicina Muncii, necesar pentru încheierea legală a contractelor de muncă. 

Între timp, cele două femei cu lepră au fost internate la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și li s-a administrat deja tratament, care constă într-o combinație de trei antibiotice similare cu cele folosite în tratarea tuberculozei. Doctorii au confirmat că ele nu mai sunt contagioase, dar că tratamentul va dura cel puțin un an. Odată externate, ele nu mai prezintă niciun risc epidemiologic, specialiștii insistând asupra faptului că astăzi lepra este o boală care poate fi vindecată complet, dar al cărei stigmat social a rămas. 

Sute de magistrați se solidarizează cu dezvăluirile din documentarul Recorder. Cum pot tensiunile din CSM să blocheze reforma sistemului judiciar

Aproape 200 de magistrați s-au solidarizat cu dezvăluirile documentarului Recorder, în timp ce CSM pare a fi scindat între secția de judecători și cea de procurori. În acest context, cine poate reforma cu adevărat sistemul judiciar?

Peste 1.000 de jurnaliști și persoane din societatea civilă, solidari cu Recorder: „Situația este cu atât mai îngrijorătoare cu cât unele dintre cele mai grave atacuri vin chiar din interiorul autorității judecătorești”

La doar câteva ore de la lansarea scrisorii, mai bine de 1.000 de persoane se alăturaseră mișcării de solidarizare față de redacția Recorder. 

Femeile din Indonezia lucrau la un salon de masaj, ThaiCo Spa. ThaiCo este denumirea comercială a unei afaceri din care fac parte mai multe firme, Oriental Thai Spa SRL, Vip Events SRL, ThaicoWellness SRL și ThaicoSpa SRL, toate înregistrate în București pe strada Intrarea Sevastopol nr.1. 

În Oriental Thai Spa SRL sunt asociate două persoane, Marilena-Camelia Pătru și Cătălin Adrian Cruceanu. Marilena-Camelia Pătru este asociată cu un alt Cruceanu, Alexandru-Nicolae Cruceanu într-o companie de recrutare de forță de muncă din zona Africa și Asia pentru piața din România, United Recuitement SRL, inclusiv Indonezia, Filipine, India, Nepal și Sri Lanka. Celelalte două firme sunt parte dintr-o încrengătură de societăți comerciale care au în comun asociați și administratori din aceeași familie Cruceanu. În schimb, Marilena-Camelia Pătru apare printre membrii fondatori ai Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă înființat în 2020. 

Până la publicarea acestui articol, PressOne a încercat să obțină reacții și declarații de la reprezentanții Ministerului Sănătății, dar și de la Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă și cei ai United Recruitement SRL, firma asociată cu afacerea ai cărei angajați au fost diagnosticați cu lepră în urmă cu o săptămână. Răspunsurile lor vor fi publicate pe măsură ce vor fi transmise către redacția noastră. 

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€