Câți consumatori de droguri sunt în România? Administrația Prezidențială: E secret de stat

Alex Olaru

Redactor Șef

PressOne l-a întrebat pe președintele Klaus Iohannis câți consumatori de droguri sunt, cu aproximație, în România, care e strategia statului în domeniu și pe ce alte date concrete se bazează atunci când vorbește de un „fenomen alarmant”, pe care l-a inclus recent în agenda viitoarei reuniuni a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).

Administrația Prezidențială alege însă să nu răspundă punctual la nicio întrebare din solicitarea pe care a înaintat-o PressOne în numele interesului public și să nu-și asume astfel vreo luare de poziție. Cotroceniul face referire la caracterul secretizat al informațiilor solicitate, în timp ce societatea se arată tot mai preocupată de subiect, odată cu cazul tragic de la 2 Mai.

Informațiile sensibile care „se exceptează de la liberul acces al cetățenilor”

În răspunsul formulat, Administrația Prezidențială menționează articolul de lege care prevede că CSAT „exercită orice alte atribuții prevăzute de lege în domeniul apărării țării și al siguranței naționale”, pentru a justifica includerea consumului de droguri în agenda reuniunii, așa cum a solicitat președintele. 

„Unul dintre obiectivele naționale de securitate vizează prevenirea și contracararea activităților de criminalitate organizată, inclusiv transfrontalieră, care pot afecta securitatea națională și au un impact negativ major în plan social”, continuă răspunsul oficial. PressOne întrebase și de ce discursul președintelui din data de 11.09.2023 a făcut referire punctuală doar la consumul de droguri și nu la trafic sau la cei care le furnizează tinerilor substanțele interzise de lege. 

De altfel, discursul lui Klaus Iohannis de la deschiderea anului școlar a fost criticat ferm și de Consiliul Național al Elevilor și unele organizații din teritoriu, care i-au reproșat tonul populist și aruncarea responsabilității „pe umerii unor tineri.”

Citește și: Elevii critică discursul președintelui Iohannis despre consumul de droguri în școli: „Pune toată vina pe umerii unor tineri’’

Administrația Prezidențială transmite apoi că legea nr. 544/2001, privind liberul acces la informații de interes public, „stabilește concret care sunt informațiile care pot fi de interes public.”

„Potrivit art. 12 alin. (1) din această lege, informațiile din domeniul apărării şi securității naționale, precum și deliberările autorităților, dacă fac parte din categoria informațiilor clasificate, se exceptează de la liberul acces al cetățenilor.”

La alte întrebări formulate de PressOne se va răspunde ulterior, după încheierea ședinței CSAT, informează Cotroceniul și vor „constitui subiectul unor prezentări oficiale publice (...) detaliile fiind publicate în comunicatul de după ședință.”

Cea mai mare teamă a candidaților la Cotroceni. 3 lucruri pe care ar trebui să le înțeleagă viitorul președinte al României despre droguri

Candidații la președinție se feresc să abordeze cu adevărat problema drogurilor și se ascund în spatele unor răspunsuri vagi, deși susțin că înțeleg problema cu care se confruntă România.

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

O scară a consumului a fost redimensionată între timp de ministrul Justiției, care a spus că „sunt milioane de consumatori de droguri în țară.” „Nu putem să-i băgăm în pușcărie pe toți”, a adăugat însă Alina Gorghiu.

Context. Câți consumatori de droguri sunt în România?

Agenția Națională Antidrog (ANA) este o instituție subordonată Ministerului de Interne și singura care furnizează, anual, cifre aproximative privind consumul de substanțe psihoactive în România și alte date referitoare la tendințe.

Această agenție se ocupă și cu elaborarea, coordonarea și evaluarea politicilor în domeniul prevenirii consumului de droguri, dar și cu asistența de care ar trebui să beneficieze consumatorii.

Datele ANA stau și la baza raportărilor internaționale vagi pe care le face România. În cel mai recent buletin statistic (din iunie 2023), Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie plasează în continuare România pe o hartă a unui consum moderat și în unele cazuri cu mult sub media europeană, la toate categoriile de substanțe analizate: canabis, cocaină, amfetamină sau MDMA.

Prevalența consumului de canabis în Europa. Sursa: emcdda.europa.eu

În ce privește canabisul, de exemplu, se estima că în România doar 1.8% din totalul adulților cu vârstă cuprinsă între 15 și 64 de ani ar fi consumat în luna precedentă acest drog. Aceleași date susțin că 0.6% din tinerii între 15 și 34 de ani consumă zilnic sau aproape zilnic (cel puțin 20 de zile pe lună). Cifre la fel de mici sau chiar și mai mici raportează, în regiune, Bulgaria: prevalență zero pe consum cronic de canabis, la toate categoriile de vârstă, de exemplu.

Datele citate sunt însă raportări vechi: ultimele care vizează România sunt din 2019, iar Bulgaria din 2020. Majoritatea statelor care raportează date mai noi indică o prevalență a consumului de droguri în populația generală și de 8-9 ori mai mare decât ce transmite România partenerilor europeni.

Conform ANA, 10,7% dintre românii cu vârsta cuprinsă între 15-64 ani au consumat cel puţin un tip de drog ilicit de-a lungul vieţii (consum experimental), în timp ce 6% dintre ei au consumat și în ultimul an (consum recent).

„În ceea ce priveşte decesele cauzate de consumul de droguri, au fost înregistrate 30 decese asociate consumului de droguri, dintre care 25 decese prin supradoză. Numărul cazurilor de decese asociate consumului de droguri continuă să scadă. Vârsta medie de deces rămâne în continuare peste 30 ani” - raportul ANA pe 2022.

Anul trecut, PressOne relata că România este deficitară la capitolul prevenție, servicii și strategie.

Bătălia politicienilor cu drogurile

„Bătălia cu drogurile la categoria adulţi în momentul ăsta e pierdută”, a spus, tot în șirul declarațiilor politice din ultima perioadă, amplificate de tragedia de la 2 Mai, ministrul de Interne, Cătălin Predoiu. Potrivit acestuia, în 2023 au fost destructurate 37 de rețele de traficanți. 

În Portul Constanța nu a mai fost depistată însă nicio captură de droguri începând din anul 2021. În 25 de ani, România a confiscat în port de trei ori mai puține droguri decât omologii din Rotterdam, Olanda, într-un singur an, arată o analiză G4 Media bazată pe informațiile obținute de la IGPR.

„Nu sunt de acord că statul a pierdut bătălia cu drogurile", a reacționat apoi actualul premier Marcel Ciolacu, al cărui discurs public a vizat rețelele mari de trafic și nu consumul de droguri. 

„Am ajuns să blocăm instanţele cu tot felul de dosare pentru consum, care în final se clasează, dar marii rechini scapă aproape întotdeauna nepedepsiţi. Nu cred că suntem în direcţia corectă. Trebuie să depăşim clişeul de acum câţiva ani, că România era o ţară de tranzit. Nu mai este. Şi tocmai de aceea cred că trebuie să ne concentrăm pe marile dosare de trafic, pe marile reţele şi pe marile clanuri”, a afirmat Marcel Ciolacu.

Anul trecut, PressOne relata că peste 80% din totalul capturilor făcute de DIICOT în ultimii patru ani nu depășesc 5 grame, dar și că la acest moment instituțiile sunt copleșite de mii de dosare, generate de cantități mici de stupefiante. Potrivit datelor solicitate de PressOne, DIICOT a soluționat într-un an 6.602 cauze „având ca obiect infracțiuni privind traficul și consumul ilicit de droguri și infracțiuni privind regimul juridic al precursorilor de droguri”, în condițiile în care numărul dosarelor depășește 10 mii. 

În săptămâna de după deschiderea anului școlar președintele Klaus Iohannis nu a comunicat vreo dată concretă la care ar putea avea loc ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării ce va include și consumul de droguri.

Între timp, președintele a plecat cu un avion privat în State Unite, la Adunarea Generală a ONU.  

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€