Cât de pregătită e România pentru Pactul Verde European?

Vechiul continent trebuie să devină verde, cu cât mai puține emisii de carbon și cât mai multe surse de energie regenerabilă. 

Cum crede Comisia că se poate ajunge aici? Dacă toate cele 27 de state europene reduc emisiile de carbon cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990.

Pentru a atinge obiectivele de decarbonizare, emisiile trebuie reduse în toate sectoarele, de la industrie, energie, transporturi, clădiri, agricultură. Iar pădurile trebuie să beneficieze de un grad și mai ridicat de protecție în fața exploatărilor nesustenabile. 

Chiar dacă pachetul de măsuri legislative nu a fost supus dezbaterii parlamentare și, cel mai probabil, va suferi modificări, am vrut să vedem cât de pregătită este România pentru a îndeplini obiectivele europene de tranziție verde și ce au făcut autoritățile naționale în cei doi ani de la adoptarea Pactului Verde European.

Dilema gazului natural

„România ar fi trebuit să se pregătească mai mult pentru acest moment, pentru că este evident că va avea un impact asupra economiilor mai puțin pregătite și mai sărace. Pactul Verde European a fost adoptat acum 2 ani și trebuia să ne așteptăm la aceste măsuri.

Țările din Vest sunt cu mult înainte la capitole precum transporturi, renovări, au închis deja minele și au creat alternative economice”, este de părere europarlamentarul Corina Crețu.

Comisia Europeană propune măsuri importante în sectorul energetic, care generează peste 75% din emisiile de gaze cu efect de seră. Pentru o tranziție la energie curată, ar trebui ca 40% din ponderea energiei să provină din surse regenerabile, precum vântul sau soarele.

„Ca europarlamentari români, avem discuții continue cu Comisia Europeană, pentru că multe propuneri, deși ambițioase, pe partea economică sunt foarte problematice pentru țări ca România. De exemplu, includerea gazului în investițiile verzi. România susține includerea gazului pentru tranziția către o economie mult mai verde, în timp ce Comisia Europeană nu susține gazul”, afirmă Vlad Gheorghe, europarlamentar USR-PLUS. 

Fără includerea gazului natural în tranziția către neutralitate climatică, România nu-și va putea îndeplini obligațiile în domeniul energetic, este de părere și Cristina Prună, deputat USR, membră în Comisia pentru industrii și servicii a Camerei. 

„Pentru noi este vital ca-n următorii ani să continuăm să avem capacități de producție pe bază de gaz natural, care să ne asigure flexibilitatea sistemului. Problema este că dacă nu bate vântul și nu avem soare și nici alternative de tipul gazului natural, există riscul de a pune în pericol securitatea sistemului energetic”, susține Cristina Prună. 

Pe lângă conturarea rolului gazului natural drept combustibil de tranziție, un alt pas făcut de România în direcția atingerii Pactului Verde European este semnarea unui acord cu SUA pentru dezvoltarea de proiecte nucleare la Cernavodă.

„Asta înseamnă energie curată, cu zero emisii de carbon”, adaugă deputatul USR. 

O tranziție justă pentru zonele carbonifere este improbabilă în România

La măsurile propuse pentru sectorul energetic și industrie intră și tranziția regiunilor carbonifere care s-au dezvoltat în jurul industriilor poluante. Doar la Complexul Energetic Oltenia lucrează peste 11.000 de persoane care ar urma să fie afectate de stoparea producției de energie pe bază de cărbune. 

„Pentru asta a fost trimis la Bruxelles un plan de restructurare a Complexului Energetic Oltenia, care vizează reducerea treptată a capacităților de producție pe bază de cărbune și înlocuirea lor cu noi capacități pe gaz și regenerabile.

Prin parlamentul României a trecut și o lege pentru pensionarea unor mineri și energeticieni, însă mai sunt necesare și alte măsuri. Dacă ne uităm la Gorj, acolo e o problemă perpetuă, deconectarea din punctul de vedere al infrastructurii. Ministrul Transportului a anunțat că are în plan un drum expres între Craiova și Târgu Jiu, dar e o chestiune de durată”, explică Cristina Prună.

Pentru a nu exista decalaje și pentru a ajuta sectoarele și zonele care ar putea fi afectate de tranziție, UE a creat Fondul de tranziție justă.

„Este un fond special destinat pentru regiunile care vor trebui să se adapteze cel mai mult, cele care sunt mari poluatori și cele unde au loc extracții de cărbune. Suma alocată acestui fond este de 17,5 miliarde de euro. România este unul dintre principalii beneficiari, iar alocarea pentru România este de aproape 2 miliarde de euro, bani care vor merge în cele 6 județe din România care vor trebui să reducă cel mai mult emisiile de dioxid de carbon: Hunedoara, Olt, Gorj, Galați, Mureș, Prahova”, explică europarlamentarul Siegfried Mureșan, coordonator al programului de investiții pentru Planul Verde European.

Însă nici aici România nu a avansat cu proiecte. 

„Pentru acest fond nici măcar nu sunt adoptate planurile teritoriale. Trebuie adoptate anumite planuri pentru a putea accesa aceste fonduri și a face proiecte pentru reconversie profesională, pentru crearea de oportunități pentru oamenii care au lucrat în zona asta”, este de părere Nicu Ștefănuță, europarlamentar. 

„Vă spun din proprie experiență că încă din 2017, tocmai în vederea acestui eveniment, am pledat ca Valea Jiului să fie în acest program al regiunilor carbonifere în tranziție și vă spun cu certitudine că acolo nu s-au creat suficiente alternative economice pentru trecerea bruscă la zero emisii de carbon”, adaugă și europarlamentarul Corina Crețu.

O alternativă care stă nevalorificată de peste 20 de ani este mina de grafit din județul Gorj, care ar putea duce la dezvoltarea zonei și ar contribui și la dezvoltarea industriei verzi în UE. 

„O veste bună e că la Baia de Fier, istoric, a existat o mină de grafit, din care se obține grafen, care intră în componența bateriilor. O materie primă rară, așa cum o numește CE. Acolo va fi demarat un studiu de fezabilitate pentru a vedea în ce măsură se poate exploata grafitul. Acesta ar fi un punct foarte bun pentru că, pe de-o parte, în activitatea de exploatare ar putea fi recuperați cei care lucrează în minele de cărbune. Apoi ar ajuta la atragerea de investiții în producția de baterii.  

Exploatarea de grafit face parte din politica UE de valorificare a materiilor prime rare, care pot intra în componența bateriilor sau a altor tehnologii nepoluante”, explică deputata Cristina Prună.

Un prim termen pentru proiecte de modernizare, ratat 

România ar fi putut și să înceapă să atragă fonduri pentru modernizarea sistemului energetic. Mai ales că există o sursă de finanțare special creată pentru asta: Fondul de Modernizare, care dispune de aproximativ 10 miliarde de euro doar pentru modernizarea sistemului energetic. 

„Din păcate, aici ministerul Energiei a ratat un prim termen de trimitere a proiectelor: iunie 2021. Perspectivele arată că și următorul termen, decembrie 2021, probabil va fi ratat. Asta pentru că nu s-a stabilit încă un cadru pentru accesarea acestor bani. Nu a fost lansat pe piață un proces competitiv, astfel încât firmele care activează în sectorul energetic să poate aplica”, explică Cristina Prună.

Transporturile, responsabile de 25% din totalul emisiilor de carbon

Din 2035, toate mașinile noi înmatriculate vor trebui să fie 100% electrice.

În prezent, la nivelul întregii țării avem un număr de doar 500 de stații de încărcare pentru mașini electrice, cele mai multe în București. 

Doar pentru a atinge prima țintă impusă de Comisia Europeană, reducerea la jumătate a emisiilor de carbon până în 2030, ar trebui ca numărul stațiilor de reîncărcare să crească de 27 de ori. 

„Există planuri, și în PNRR au fost bugetate în jur de 20.000 de stații de reîncărcare, mai ales că planuri din FIT for 55 prevăd ca drumurile naționale să aibă stații de reîncărcare din 60 în 60 de km”, susține Cristina Prună. 

Mai mult, din 2026 transporturile rutiere vor fi incluse în sistemul comercializării certificatelor de emisii de carbon, ceea ce va duce la un nou „preț pe poluare” pentru mașinile vechi care poluează. 

Industria auto europeană a reacționat pe mai multe voci la adresa planurilor UE, dar în România încă se așteaptă detalii cu privire la modul în care se vor schimba lucrurile în următorii ani. Ministrul Mediului a afirmat că nu urmărește impunerea de taxe, ci mai degrabă accesarea Fondului social european pentru a-i ajuta pe cei vulnerabili să facă trecerea de la mașini foarte vechi la mașinile electrice.

Creșteri la factura de încălzire și renovarea locuințelor 

Pe lângă creșterea costurilor la carburanți, măsurile pentru reducerea emisiilor de carbon ar putea duce și la facturi mai mari pentru încălzire. Asta pentru că sistemele de încălzire ale locuințelor ar putea să fie incluse și ele în același sistem de comercializare a certificatelor de emisii de carbon. 

Pentru a face economie la energie, Comisia Europeană a stabilit și obiective de renovare a locuințelor: 35 de milioane de clădiri ar putea să fie renovate până în 2030, ca parte a planului Noul Bauhaus European. Iar pentru asta avem fonduri prin PNRR, dar și prin Noul Fond pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice, care va ajuta persoanele vulnerabile să-și poate reabilita locuințele.

În PNRR, România a propus o finanțare de 2,2 miliarde de euro pentru lucrări de renovare a clădirilor (1 miliard de euro pentru renovarea clădirilor rezidențiale și aproape 1,17 miliarde de euro pentru clădirile publice ale autorităţilor sau instituţiilor publice centrale şi locale). 

Modul în care vor putea fi accesați banii trebuie să fie stabilit de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, iar termenul dat pentru asta ar fi până în primul trimestru al anului 2022.

„Pe mediu avem cele mai multe proceduri de infringement”

Pentru a atinge neutralitatea climatică până în 2050, să nu emitem mai mult dioxid de carbon decât poate natura capta pe căi naturale, prin păduri, de exemplu, Comisia Europeană a propus o serie de măsuri importante și pentru protecția pădurilor și solurilor. 

Potrivit europarlamentarului Vlad Gheorghe, acesta este domeniul pe care România îl poate valorifica în favoarea sa pentru a obține o tranziție cât mai aproape de puterile noastre. 

„Mesajul ar putea fi: noi ne facem foarte bine treaba pe partea de ecologie, dar trebuie să fim lăsați în ritmul nostru pe partea de industrie și energie. Dar trebuie să arătăm că suntem performanți pe partea de ecologie, la care ar trebui să ne pricepem cel mai bine, pentru că avem resurse naturale foarte bune (n.r. arii protejate, ultimele păduri virgine din Europa, specii de animale pe cale de dispariție, cea mai mare pondere de urși din Europa).

Însă autoritățile nu țin pasul cu resursele”, explică Vlad Gheorghe.

Larga majoritate a propunerilor făcute de Comisia Europeană pe partea de mediu sunt în favoarea României. Cu toate astea, avem deschise mai multe proceduri de infringement pentru modul în care exploatăm pădurile, pentru modul în care se intervine în ariile protejate sau pentru deșeuri. 

„Pe mediu avem cele mai multe proceduri de infringement și este păcat că am ajuns aici. Noi lucrăm și pe arii protejate, avem o strategie europeană care este adoptată și a fost prezentată ca parte a proiectului. Pentru că strategia aduce oportunități, iar una dintre ele ar fi plantarea a 3 miliarde de copaci în UE până în 2030, cu finanțare europeană. Alta ar fi ca prin politica agricolă să păstrăm finanțarea integrală a pădurilor, mai ales a celor seculare, virgine. 

Dacă din deceniul acesta nu vom face unul al investițiilor sustenabile, care să ne ducă spre mai mult verde, vom pierde un tren care va fi greu de recuperat”, susține Nicu Ștefăniță, europarlamentar. 

Riscul de decalaje în tranziția către verde

Zonele care vor trebui să depună cele mai mari eforturi în tranziție vor primi și cel mai mare sprijin financiar de la UE. Potrivit europarlamentarului Siegfried Mureșan, în perioada următoare 30% din toate fondurile europene ar urma să meargă către proiectele care au o contribuție pozitivă asupra mediului înconjurător. 

Tot către proiecte benefice mediului vor merge și 37% din fondurile puse la dispoziție prin Mecanismul European de Redresare și Reziliență. Important e să știm ce vrem să facem cu banii.

Pentru a evita decalajele care s-ar putea produce, România ar trebui să prezinte la Bruxelles câte din măsurile propuse de Comisie pot fi realizate în mod veritabil și în ce orizont de timp. 

„În niciun caz nu trebuie să rămânem în urmă. Chiar și în momentul în care se fac revizuirile ar trebui să existe o consultare largă a tuturor actorilor relevanți, industrie auto, autorități ale statului, să vedem în ce măsură pot fi implementate aceste ambiții europene care sună foarte bine, însă trebuie să ne uităm cu ce impact pentru economie și pentru locurile de muncă din anumite industrii. Asta pentru a nu ajunge să avem drame sociale în anumite zone ale României”, avertizează deputata Cristina Prună.

„Autoritățile naționale au obligația să evidențieze specificitățile și particularitățile legislative de la nivelul fiecărui stat. Poziția guvernului României trebuie să fie aceea de a acompania obiectivul european. Și trebuie să prezinte la Bruxelles exact domeniile unde trebuie să fim sprijiniți”, este de părere și Siegfried Mureșan.

Discuția despre Pactul Verde European abia acum începe, însă. Autoritățile române trebuie să negocieze o tranziție care să se bazeze pe cât și cum poate duce țara. Atfel, există riscul ca multe măsuri bune să rămână doar un discurs populist, iar altele să se resimtă în creșteri de prețuri, pierderi de locuri de muncă pentru cei din zonele carbonifere și nemulțumire socială.

În ciuda acestei „severități”, avem deschise proceduri de infringement pe partea de exploatare forestieră. Cel mai recent raport de țară elaborat de Comisia Europeană arată că exploatarea intensivă și defrișările ilegale ne costă anual 6 miliarde de euro și în fiecare oră pierdem 3 hectare de pădure pentru un total estimat de peste 20 de milioane de metri cubi de lemn tăiat ilegal în fiecare an. 

Iar inundațiile recente din Europa și din vestul țării demonstrează că schimbările climatice nu sunt doar un discurs care dă bine. 

Și cum „Fit for 55” conține măsuri precum 40% din producția de energie din surse regenerabile, un nou „preț pentru poluare” prin comercializarea certificatelor de emisii de carbon și pentru transport rutier și încălzirea clădirilor sau autoturisme cu zero emisii de carbon după 2035, putem trage concluzia că România are într-adevăr enorm de lucru.