Cariera și vorbele lui Andrei Marga, mereu în slujba partidului

●  Andrei Marga a vorbit despre Putin în termeni laudativi încă din timpul audierilor din comisia de politică externă din Senat, în 2012, când tocmai fusese nominalizat pentru portofoliul de șef al diplomației românești.

●  În ultimii 10 ani, Marga s-a referit încontinuu la importanța reconsiderării politicii externe a României înspre Rusia.

●  Fost muncitor într-o uzină din Mediaș, Andrei Marga a urmat, după ce a fost admis la la Facultatea de Istorie din Cluj, un curs de pregătire pentru predarea filosofiei în învăţământul superior la celebra școală de cadre de partid Academia „Ştefan Gheorghiu”.

●  În intervenția sa recentă de la Alba Iulia, Marga a vorbit și despre importanța existenței unui laborator de lideri naționali, după model chinez.

„Am avut amândoi, cu domnul Crin Antonescu, ocazia să fim primii vizitatori la Putin ca premier, acompaniindu-l pe premierul Radu Vasile. Putin e un om foarte competent, ar fi bine ca liderii din Europa și de la noi să fie la fel de competenți. Doi prorectori conduc lumea: Putin și Ratzinger. Sunt multe acorduri cu Rusia, ele cam stau în rafturi. Trebuie să facem ca și populația din Rusia să știe ce e România actuală și românii să știe ce este Rusia actuală.Există multe idei preconcepute în Rusia față de noi și invers. Sunt foarte bun prieten cu un fost ministru al lui Putin, bun prieten cu Putin, Filippov, care îmi spunea că rușii cred că vor să cucerească teritorii. Și i-am arătat cât de greșită e aceasta percepție. Aceasta idee nu există indiferent cine e la guvernare.”Andrei Marga, 7 mai 2012

Aceasta este declarația consemnată în urmă cu zece ani de Hotnews, care transmitea live text cu audierile miniștrilor propuși în cabinetul Victor Ponta. Declarația lui Andrei Marga a fost făcută în fața comisiei de politică externă din Senat, condusă de Titus Corlățean, care l-a și înlocuit, câteva luni mai târziu, pe Marga, în fruntea Ministerului Afacerilor Externe (MAE).

Acel „foarte bun prieten” al lui Andrei Marga, aflat în anturajul lui Vladimir Putin este Vladimir Filippov, rectorul Universității Prieteniei Popoarelor. Aceasta este o instituție de învățământ superior patronată de serviciul de informaţii externe al armatei ruse (GRU). Filippov a fost ministru al învăţământului în Rusia între 1998 și 2004. Un comentator din Republica Moldova făcea referire în 2012 la rezultatele unei anchete jurnalistice de pe urma căreia reieșea că Filippov însuși era ofițer GRU și nu un simplu profesor universitar.

După declarațiile făcute la Alba Iulia în urmă cu câteva zile, MAE s-a grăbit să se dezică de Andrei Marga. S-a considerat că declarația lui afectează chiar coerența politicii externe a României, fiindcă vine din partea unei autorități, cu pedigree academic, care acum zece ani a fost șeful diplomației românești. Chiar dacă pentru o scurtă durată. 

De ce vorbim astăzi iar despre Andrei Marga?

Din cauza celor mai recente declarații ale fostului ministru de Externe:

“Suntem într-o situație absolut specială și o spun cu toată răspunderea, Ucraina este în frontiere nefirești. Ea trebuie să cedeze teritorii Ungariei – Transcarpatia, Poloniei – Galiția, României – Bucovina și Rusiei – Donbasul și Crimeea. Sunt teritorii ale altor țări. Ne cramponăm, asta e, va fi conflict. Să fim foarte limpezi – cât timp nu se rezolvă printr-o discuție și cu America, și cu Rusia, și cu Germania, și cu Ucraina și cu China situația și nu se va ajunge la un acord, nu va fi liniște în Europa. Nefiind liniște, democrația va suferi.” Andrei Marga, fost ministru MAE, 14 septembrie 2022, Alba Iulia 

Poziția Ministerului Afacerilor Externe cu privire la această declarație hazardată făcută de fostul său ministru este că aceasta intră în flagrantă contradicție cu poziția oficială a României față de agresiunea ilegală, nejustificată și neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei și că „poziționarea domnului Marga, preia, încurajează și propagă narativele maligne emise de Rusia”. Cu alte cuvinte, dă apă la moară propagandei rusești și extremismului pe care le girează prin prestigiul său.  

Nostalgiile domnului Marga

La doar două luni după ce îi semnase Ordinul de numire la MAE, în iulie 2012, președintele Traian Băsescu i-a suspendat portofoliul. Motivul? Marga a refuzat să trimită Administrației Prezidențiale documentele aferente numirii unor ambasadori. În plus, președintele și ministrul de Externe nu s-au înțeles cu privire la propunerea pentru ambasadorul României la Roma, Dana Manuela Constantinescu, agreată de Andrei Marga. Dana Manuela Constantinescu primise aviz negativ la audierile din Parlament, fiindcă nu a știut să îi numească pe miniștrii italieni de interne și de externe.

Animozitatea dintre Băsescu și Marga a fost însă permanentă. Traian Băsescu obișnuia să declare că „reforma Marga”, operată în mandatul acestuia la Ministerul Educației, a distrus sistemul de învățământ în interesul unor grupuri. Există și o fotografie din momentul ceremoniei de învestire a Guvernului, când Băsescu îi înmânează lui Andrei Marga portofoliul de Externe și pare că îl atenționează cu degetul. 

Marga îl comparase pe președintele în funcție cu Mussolini, dictatorul fascist al Italiei pentru măsurile anti-criză adoptate în perioada 2009-2011. „Sunt similitudini multe: tăierea rapidă de salarii la bugetari, desființarea celei de-a doua Camere a Parlamentului, reducerea efectivului de profesori, o anumită manieră de a ștampila rivalii politici“, a explicat el, spunând că s-a bazat pe „cărți din literatura internațională”, când a făcut această paralelă. 

Unul dintre scandalurile care l-au urmărit odată cu plecarea sa de la Cluj la București a fost angajarea nepoatei sale, Eunicia Trif, în funcția de consilier a Ministrului de Externe. Trif fusese înainte doctoranda lui la Cluj și șefa lui de cabinet, pe vremea când era rector la UBB. Pe urmă, Eunicia Trif l-a urmat pe Marga și la ICR, în cadrul comitetului director al instituţiei.

Fapt este că Marga a părăsit Ministerul de Externe pe ușa din dos.

Între noi, confucianiștii

La Târgul de Carte Alba Transilvană, unde a făcut declarațiile respinse de MAE, Marga a susținut o conferință cu ocazia lansării cărții sale, „Soarta democrației”. În timpul discuțiilor, a mai spus un lucru curios:

„În China sistemul este meritocratic, în sensul că liderii sunt selectați din timp și pregătiți și sunt confucianiști. Confucius însuși era dintr-o familie foarte săracă și a fost selectat, și a devenit demnitar, prim ministru, ministru și a dat întreaga teorie cum să fie selectați copiii indiferent ce origine socială, ca să devină demnitari. Sigur, acest model astăzi atrage, trebuie recunoscut, și n-avem niciun motiv să îl refuzăm. Asta înseamnă să atragem copii din toate straturile sociale, nu numai dintre copiii șefilor sau copiii privilegiaților unui regim, că atunci iară nu am făcut nimic.”

Fost rector al Universității Babeș-Bolyai, fost ministru al educației, fost ministru de Externe și fost președinte al Institutului Cultural Român, Andrei Marga a bifat deopotrivă funcții administrative de prim rang, dar și în diplomație și a plecat, în cariera sa, de jos, de la Uzina Automecanica din Mediaş.

Întocmai ca în pilda confucianistă despre care a vorbit zilele trecute.

Fostul subprefect al Clujului, Zoltán Györke, care e și un pasionat arhivist, a publicat pe pagina sa personală de Facebook, imediat după ieșirea publică a lui Andrei Marga din 14 septembrie, o sinteză din Fişa personală de evidenţă și din Fişa de cadre completate de Andrei Marga în 1975 și aflate la dosarul lui de cadre: Arhivele Naționale, Fond C.C. al U.T.C. – Secţia Cadre, Dosar M/895.

Andrei Marga a devenit membru U.T.C. la vârsta de 14 ani. Apoi a urmat o școală profesională, iar la 16 ani este muncitor la Uzina Automecanica din Mediaş, până în 1966, când a fost admis la Facultatea de Istorie și Filosofie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj Napoca.

Ajuns la Cluj, se înscrie în P.C.R. şi urmează la Academia „Ştefan Gheorghiu” cursul de pregătire pentru predarea filosofiei în învăţământul superior. Încă de la începutul studenţiei, Andrei Marga „participă în munca organelor alese ale U.T.C”, fiind secretar al Biroului A.S.C. de an (1966–1967), vicepreşedinte al Consiliului A.S.C. din Facultatea de Istorie și Filosofie (1967–1968), preşedinte al Consiliului A.S.C. din facultate (1968–1970), vicepreşedinte al Consiliului U.A.S.C. din Universitate (1971–1972), preşedinte al Consiliului U.A.S.C. din Universitate (1972–1973), preşedinte al Consiliului U.A.S.C. din centrul universitar (1973), membru în Consiliul Executiv al U.A.S.C.R. (1974). Concomitent, ocupă şi funcţii în P.C.R.: membru în Biroul Organizaţiei P.C.R. din Facultatea de Istorie și Filosofie (1968–1970), membru al Biroului Comitetului de partid din Universitatea Babeş-Bolyai (1972–1973), membru al Biroului Comitetului de partid din centrul universitar Cluj Napoca (1973–1975).

În consecinţă, este decorat „pentru activitate deosebită” cu Diploma de onoare a C.C. al U.T.C. în 1972 şi cu Medalia Muncii a Consiliului de Stat al R.S.R. în anul 1974.

Potrivit autobiografiei, părinţii lui Andrei Marga au fost muncitori în Bucureşti, după care s-au stabilit în judeţul Bistriţa Năsăud, devenind membri C.A.P. Tatăl său „a îndeplinit în comună sarcini ca cea de primar, preşedinte la C.A.P. şi a fost în mai multe rânduri deputat”.

Deoarece a absolvit liceul teoretic „cu rezultate excepţionale”, Andrei Marga este „admis fără examen la facultate”, iar după absolvire, „în baza rezultatelor obţinute”, a fost repartizat de către Ministerul Educaţiei şi Învăţământului la Catedra de Filosofie şi Sociologie a Universităţii Babeş-Bolyai.

În 1998, Andrei Marga a ocupat portofoliul Educației în Guvernul Radu Vasile din partea PNȚCD, apoi în 2001, a fost o scurtă perioadă președintele acestui partid.

Ulterior s-a înscris în PNL. 

Colaboratorul

În lumina autobiografiei sale, Andrei Marga pare să fi fost omul de partid perfect. De altfel, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), care i-a verificat din oficiu dosarul întocmit de Securitate pe numele său, a conchis că Andrei Marga nu a făcut poliție politică în timpul comunismului, cu toate că a colaborat voluntar cu organele de represiune. A fost doar un obedient om de partid, care a urcat pe treptele nomenclaturii cât se poate de constant.

În 1977 el a fost recrutat sub numele conspirativ Horia, calitate în care a dat mai multe note informative despre grupuri de străini, care ajungeau în siajul universitar unde își desfășura el activitatea. La acea dată, era redactorul-șef al revistei Napoca Universitaria, un organ de presă al Consiliului UASC din Centrul Universitar Cluj-Napoca.

Una din persoanele despre care dădea informări în mod recurent la Securitate a fost cercetătoarea americană Katherine Verdery.

În dosar, relatările despre Verdery sunt semnate de sursa Mureșan sau M.A. Spre exemplu, în 1986, Marga a povestit ofițerilor săi de legătură că a invitat-o la el acasă pe Katherine Verdery. Verdery era profesoară, venea din America și a scris o monografie a unui sat românesc din Banat, ca documentare pentru teza ei de doctorat.

În 2018, Verdery a publicat la editura Vremea cartea „Viața mea ca spioană”, în care explică pe larg circumstanțele venirii ei în România.

Revenind la întâlnirea cu Marga, acesta le-a povestit securiștilor cum a decurs seara în compania lui Katherine Verdery, care „a adus mici atenții” și a depozitat la el acasă o canistră de benzină, pe care o adusese cu ea, neștiind care sunt restricțiile de pe piața de combustibili din România, ca să aibă cum să se deplaseze la Iași.

Per ansamblu, informațiile oferite de Marga nu s-au dovedit a fi vitale, ci au fost numai o demonstrație de fidelitate a sa față de organele de partid și de securitate, care îl susțineau în cariera lui.

E ceea ce Vladimir Tismăneanu a numit într-un editorial celebru la vremea lui „devotamentul delațiunii”.

Axa Rusia-China-Brazilia

“Trebuie întreprinse acțiuni politice, reîncălzite relațiile cu Rusia, ele sunt așezate în documente, dar acum trebuie puse în mișcare lucrurile. Trebuie să intrăm și pe zone noi, să ne apropiem de zone din Răsărit, ca Rusia, China. E și oferta Braziliei. România a avut cândva o relație cu America Latina, cu America de Sud în general. Această relație trebuie reluată, sunt schimburi care trebuie reluate” Andrei Marga, 25 mai 2012

Cultul personalității

Din 1993 până în 2004, Andrei Marga a fost rectorul Universității Babeș-Bolyai. Pe urmă, pentru o perioadă de patru ani, el a devenit Președintele Consiliului Academic al Universității Babeș Bolyai, un organism nou creat. Era o funcție de compromis, fiindcă Legea Educației adnotată atunci nu mai permitea rectorilor să conducă universitățile de stat pentru mai mult de două mandate succesive. După 2008, Andrei Marga a revenit în poziția executivă de rector, scaun pe care l-a ocupat până în 2012.

În această perioadă, în revista internă a Universității aveau loc adevărate înfierări publice, după model maoist, a celor care nu erau de acord sau contestau politica de școlarizare, finanțări și deciziile rectorului. Aceștia erau aduși în fața comunității academice a UBB, uneori chiar și cu fotografiile publicate, alături de detalii despre viața lor privată, pentru a li se știrbi prestigiul.

Pe la colțuri, comunitatea UBB îl botezase pe Andrei Marga „El Însuși”.

Pe culoarul care duce înspre cabinetul Rectorului, UBB a montat cronologic efigiile tuturor rectorilor care au condus cea mai mare universitate românească de-a lungul timpului. În 2011, când era încă în funcție, Marga s-a asigurat că portretul lui este deja tipărit și și-a montat plăcuța singur.

Despre cultul personalității promovat de Andrei Marga în toate instituțiile pe care le-a condus, vorbește și faptul că, pe când se afla la MAE, site-ul ministerului publica toate interviurile acordate de ministru. Bunăoară, un subaltern a fost însărcinat, de exemplu, să transcrie integral un interviu acordat de Andrei Marga lui Emil Hurezeanu pentru Money Channel (16.05.2012).

Când a trecut în fruntea Institutului Cultural Român, informații despre mărețele sale realizări erau publicate permanent pe canalele de comunicare proprii și diseminate în presă prin comunicate. Revista 22 a inventariat câteva:

„Ministrul Afacerilor Ex­ter­ne al Statului Is­rael, Avigdor Lieberman, a adre­sat un mesaj de felicitare pro­fesorului Andrei Marga pentru prezenţa la conducerea Ins­ti­tu­tului Cultural Român. Şeful di­plo­maţiei israeliene a amintit «sem­nificativa contribuţie la întărirea continuă a excelentelor relaţii din­tre România şi Israel» adusă de Andrei Marga.” 

sau 

„Guido Westerwelle, mi­nistrul de Externe al Germaniei, i-a propus preşedintelui Ins­ti­tutului Cultural Român, Andrei Marga, să colaboreze la re­a­li­za­rea proiectului german de re­formă a instituţiilor europene. În invitaţia adresată, ministrul german al Afacerilor Externe a amintit două dintre contribuţiile aduse de Andrei Marga în do­meniu – Die Philosophie der eu­ropäischen Einigung (2008) şi The Destiny of Europe (2012) -, lu­crări recunoscute la nivel in­ternaţional.”

După o succesiune de scandaluri publice între conducerea ICR și o parte a producătorilor și exportatorilor de produse culturale românești, de la autori de cărți la regizori și artiști plastici, în 17 iunie 2013, Andrei Marga a demisionat de la conducerea ICR.

De mai bine de zece ani, studioul teritorial Cluj al Televiziunii publice produce o emisiune care se numește Dialoguri cu Andrei Marga. Emisiunea e moderată de Sebesi Karen Attila. „Un dialog cu rezonanţe, un dialog săptămânal cu şi despre politică, filosofie, învăţământ, economie, artă şi cultură, dar şi un pic de sport, dacă este necesar, alături de profesorul Andrei Marga, un veritabil şi actual cărturar”, spune site-ul TVR Cluj. 

În emisiunea din 16 martie 2022, spre exemplu, când războiul din Ucraina fusese declanșat de 20 de zile, Andrei Marga s-a referit la acțiunea Rusie înafara granițelor sale ca la o „incursiune militară de anvergură” care „nici nu recurge încă la toate mijloacele războiului”.

„S-a și spus, se vine cu soldați în termen. Problema aici, așa cum e pusă de partea rusă, este să convingă populația să schimbe orientarea regimului și dacă se poate chiar regimul”, a mai spus el. 

Ultima oară când am consultat video-ul din 16 martie 2022 la acest link a fost în urmă cu două zile. Acum, Youtube afișează mesajul: video indisponibil. 

Ajuns la 76 de ani, Andrei Marga a fost, după 2013, îndepărtat încet-încet din prim-planul vieții academice și intelectuale, mai ales după ce și-a pierdut sprijinul politic. Acum figurează în rândurile profesorilor care predau la Universitatea din Târgu Jiu, o slabă consolare pentru un universitar ale cărui cărți au fost lăudate de ministrul de Externe al Germaniei. 

În ultimii ani, Marga a publicat mai multe cărți la editurile Niculescu și Meteor Press, despre care PressOne a dezvăluit că obișnuiau să publice volumele scrise în închisoare de celebrii condamnați pentru corupție, pentru a-și reduce pedepsele.

La Niculescu și Meteor au apărut, spre exemplu, cărțile lui Dan Voiculescu și ale lui George Copos. 

Dar Marga este un om al contrastelor: câteva volume au apărut la Editura Academiei Române. Și el este un prolific autor. Pe site-ul personal apar copertele a 46 de lucrări. 

Ultimele sale declarații – pe care le-a reînnoit ulterior – l-au readus în lumina rampei pe cel care tânjea după o permanentă confirmare.