Bazinul carbonifer AUR din Valea Jiului. Cum au ajuns minerii să aibă un rol central în campania lui George Simion

Bianca Felseghi

Senior Editor

În Valea Jiului, zonă declarată defavorizată încă din anii ‘90, partidul extremist AUR a proliferat pe valul de nemulțumire provocat de lipsa perspectivelor de dezvoltare și pe promisiunea de reabilitare a vieții dinainte a minerilor.

„În România mai avem cărbune pentru 200 de ani”

E noiembrie 2024 și George Simion e în Germania la Garzweiler, o mină de lignit de lângă un sătuc apropiat de Köln, Lützerath. Aici, activiștii de mediu și oficialii statului german sunt în război deschis. Greta Thunberg a fost arestată aici în ianuarie 2023, în timpul unor proteste de amploare împotriva extinderii acestei exploatații de către compania RWE. Opoziția consideră că statul german își încalcă angajamentele luate prin semnarea Acordului de la Paris, prin care țările își asumă un program susținut de decarbonizare menit să limiteze efectele încălzirii globale. 

Simion e aici în turneu electoral în diaspora românească. „Noi, în România mai avem lignit pentru 200 de ani. Să vadă acest material toți minerii din Valea Jiului, toți minerii din Gorj, cum se exploatează cărbune în Germania. Am venit să vă arăt personal, pentru că altfel nu mă credeți. Nemții pot, nouă ni se interzice. Hoții noștri sunt problema”, spune Simion într-un video filmat la fața locului și postat pe rețelele de socializare. 

Alături de el e un român, pe care ni-l prezintă ca fiind Iulian, un miner care lucrează în industrie din 2015, fiindcă în România minele sunt închise sistematic. „La ei nu e interzis, la ei funcționează și termocentralele la capacitate maximă, acoperă necesarul de electicitate pentru Düsseldorf, Köln. Românii în Germania câștigă exponențial mai puțin decât nemții. Noi, ca și ausslanderi - cum ne spun nemții- suntem marginalizați”, spune omul. 

Interesul liderului AUR pentru mineri nu e întâmplător: Valea Jiului e zona în care AUR a strâns aderența populară peste media națională la locale. Partidul lui a fost a doua cea mai votată formațiune politică după PSD și în Petroșani și în Consiliul județean Hunedoara. Și este pe cai mari și pentru parlamentarele care urmează la sfârșitul acestei luni.

Șeful AUR Petroșani Cristian Cațan fotografia de Raul Ștef (c)

Apă și talpă. Să alergi toată Via Transilvanica. Și să rămâi în viață.

Aceasta este povestea unui documentar de lung metraj care tocmai a intrat în cinematografe. Filmul e un must see, nu doar de către pasionații de alergare sau fanii Via Transilvanica. Este pur și simplu un film onest, dinamic, care conține fascinante felii de viață. E genul de film care pare prea scurt. Când se termină simți că ai fi vrut să mai vezi.

Reportaj: Minerii care sting lumina. De ce s-au bătut oamenii din Valea Jiului pe slujbele din subteran

325 de posturi au fost aruncate pe piață la începutul lunii septembrie 2024 și candidații s-au înghesuit să-și depună dosarele. Paradoxul închiderii minelor din Valea Jiului e că e nevoie de oameni în subteran.

„O venit aici, o dat de două ori cu degetele pe față, să se umple de funingine”

De ziua minerului, în august 2024, George Simion a fost în Valea Jiului într-o vizită de două zile. Nu era încă în mod oficial campanie electorală, însă Simion s-a folosit de ocazie pentru a vorbi cu minerii de la Livezeni - una din minele alipite de Petroșani, care urmează să intre pe un calendar de închidere controlată începând cu ianuarie 2025. A ales Livezeni fiindcă se afla deja în centrul unui scandal de amploare: directorul fusese reținut de DIICOT în urmă cu câteva săptămâni, fiind cercetat pentru practici frauduloase de angajare și potențiala utilizare abuzivă a ajutorului de stat. 

„O venit aici, o dat de două ori cu degetele pe față, să se umple de funingine”, îmi spune un miner, martor la vizita electorală. 

„Asta e dorința Ursulei von der Leyen și a Comisiei Europene pentru sectorul minerit din Valea Jiului și din toată România. Să închidem tot și să ne încălzim de la soare sau când bate vântul. Iar soarta României arată sumbru”, spune Simion, citat de portalul-televiziune zece.tv. 

Același site spune că Simion s-a întâlnit cu „o femeie, care a lucrat 33 de ani în domeniul mineritului și care și-a pierdut recent locul de muncă”, penalizată ideologic fiindcă ar fi aderat la AUR. 

Ceea ce nu spune însă, e că femeia respectivă este Gabriela Iosip, care e consilier local AUR și a fost aleasă în iunie 2024.

Proaspăt investită consilier local la Petroșani, Gabriela Iosip, o juristă cu ștate vechi în Complexul Energetic din Valea Jiului. Foto: Raul Ștef (c)

Băieții buni

La Petroșani bate un vânt care îți lipește hainele de coaste. Sediul AUR e aproape de centru și e o pată roșu-galben-albastru într-o mare de blocuri gri. În afară e vopsit gardul. Rând pe rând, oamenii se adună pentru acțiunea electorală de mobilizat votanții din Bănița. Vor pleca cu mașinile, după ce preiau afișe, pliante și ziarele de campanie cu Planul Simion. 

Gabriela Iosip e și ea aici (foto sus), însoțită de fiul ei, un tânăr sub 30 de ani, amândoi membri AUR. Se recomandă și ne spune povestea despre cum a fost trecută pe liber de la Complexul Energetic Valea Jiului, unde era juristă, fiindcă ar fi intrat în partidul care nu trebuie. 

 „De ce AUR? Pentru că îi cunosc pe ceilalți, îi cunosc foarte bine. Rotativele astea ale lor le-am prins pe toate, în funcție de cum se schimba eșichierul politic, jap, jos cu toții. Și te apucă așa o lehamite de mă mir că n-am făcut hepatită de urât. Și într-o sâmbătă venind, am văzut ușa aici deschisă și mi-am zis, ia, hai să intru eu să văd. Mi-a plăcut echipa, uite, oameni frumoși lângă noi, oameni care au muncit o viață, oameni care sunt dispuși să facă ceva. Nu știu dacă mâna asta de oameni care ne întâlnim aici vom și reuși să montăm comunitatea, cred că mai mult ne bazăm pe faptul că tuturor le-a ajuns. Sunt atât de istoviți, de mințiți încât nu mai pot să aibă încredere și mi se pare absolut firesc și trebuie să ieșim din inerția asta ”, ne explică. 

Stăm pe scaune de birou în jurul unei încăperi mici inundate de material electoral, care așteaptă să fie distribuit. Iosip are multe de spus. Despre națiunea care e pe ducă, despre școala românească care produce numai abandon, despre resursele noastre irosite. A făcut parte din delegația care a participat la București la lansarea oficială a candidaturii lui George Simion. A impresionat-o personalitatea lui, „abnegația și forța exemplului”. 

Când Simion le-a cerut membrilor formaţiunii să oprească campania electorală pentru a se concentra pe sprijinul românilor afectaţi de inundaţii la Pechea (Galați), cei mai mulți dintre noi, presa și comentatorii, am văzut în asta o mișcare politicianistă clasică. A fost de fapt un gest menit să unească comunitatea internă din AUR, ne relatează Iosip. Cei peste 300 de voluntari din partid care s-au dus să ajute sinistrații, reconstruind infrastructura distrusă de ape și golind casele de mâl, le-a oferit celor deja înregimentați certitudinea că fac parte dintr-o mișcare politică cu sens. Că ei și nu alții sunt băieții buni ai politicii. 

Între timp sediul se umple de oameni, majoritatea peste 60 de ani. Se amuză de ultimele reacții declanșate de intervențiile online ale lui George Simion, pe modelul „Că bine le-a zis-o!”. E ceva din naivitatea discuțiilor din Poiana lui Iocan, însă acești oameni nu se mulțumesc doar să se descarce fumând o țigară. Sunt chitiți să-ți obțină dreptatea urmărindu-și convingerile până în pânzele albe. Primesc vestele de partid și le îmbracă. Și sunt organizați de președintele Cristian

Sediul de campanie AUR Petroșani, una din cele mai votate filiale din țară, noiembrie 2024. Foto: Raul Ștef (c)

Tranziție injustă 

Cațan candidează pe locul doi la Camera Deputaților și a intrat deja în Consiliul local, ca adversar înverșunat al lui Tiberiu Iacob-Ridzi, actualul primar al Petroșaniului. Ridzi conduce administrația locală de 17 ani, iar anul acesta a candidat pentru prima oară pentru PSD. Cațan spune că există pentru prima oară șansa unei opoziții reale în Consiliu local, fiindcă ar fi reușit să coaguleze nemulțumiții din PNL, care vor să se răzbune pe Ridzi, alături de cei de la AUR. 

Cațan e îndesat și cu o privire rece și calculată. Spune că e „camarad” și „coleg de luptă în această mișcare de renaștere națională”, cu George Simion, pe care îl cunoaște din perioada pe care a petrecut-o la București. Pe contul de Facebook păstra (acum dispărută) o fotografie din tinerețe în care stătea alături de George Simion într-un lanț uman, purtând un tricou inscripționat cu mesajul „Refuz, Rezist sunt anti-comunist”. Cațan e unul din ultrașii grupării Honor et Patria - fondată de George Simion, un înflăcărat suporter al Universității Craiova, scria în 2023 GSP. Honor et Patria, un grup de suporteri asociat mișcării de extremă dreaptă, a provocat pe stadioanele din România mai multe incidente naționaliste, care au dus inclusiv la suspendări ale meciurilor disputate. 

De altfel, traseul profesional al lui Cațan este halucinant: absolvent de școală de muzică, unde a învățat să cânte la vioară, apoi absolvent de liceu de informatică la Petroșani, iar apoi student la Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport de la București. A predat 4 ani în mai multe licee din capitală, a devenit antrenor de arte marțiale cu centură neagră, are atestat de antrenor de atletism și susține că a studiat psihologia și dreptul la două universități din Franța. Acum lucrează remote în domeniul securității cibernetice, îmi spune, monitorizează „softuri pentru niște data center-uri din țările francofone din Europa”. 

„Din punctul meu de vedere această tranziție este injustă. Nu vedem nici eoliene, nici panouri fotovoltaice, nu vedem nimic în acest sens, nu vedem o reconversie. Tot ce s-a făcut a fost pentru a bifa ceva într-un proiect. Ca idee generală toate guvernele care s-au perindat din 1990 încoace au avut pe masă ca punct principal închiderea mineritului și în general închiderea capacităților de energie din toate domeniile, că nu vorbim doar de minerit în Valea Jiului, ci și de hidrocentrale. Că toate hidrocentralele de pe râul Jiu în jos spre Gorj, care sunt construite peste 90%, nu s-a dat niciodată drumul la ele și ne întrebăm de ce. Între timp Defileul Jiului a devenit Parc Național, USR-ul vine acum cu activiștii și spun nu mai putem deschide acum hidrocentralele pentru că se sperie racul de ponoare și vidra și uite-așa noi închidem absolut tot. Hidrocentrale nu, minele le închidem, termocentrala de la Paroșeni nu funcționează la capacitate maximă ghici de ce, pentru că nu există cărbune și atunci va trebui să importăm tot timpul și ne mirăm că avem prețurile pe care le avem la facturi”, spune Cațan. 

Dacă va prinde un loc în Parlament, spune că locul eligibil din Consiliu local va merge către fostul-director al fostului său liceu de informatică, pe care l-a convins să se alăture partidului. În timpul discuției, îmi spune de mai multe ori că e incoruptibil și că are coloană vertebrală și că a intrat în politică cu toate că e o „mocirlă plină de șacali”. Ce l-a determinat însă e aversiunea față de Iacob-Ridzi pe care îl consideră vinovat de stagnarea și incapacitatea Petroșaniului de a se dezvolta. Aduce vorba despre cărțile lui de căpătâi, spune că una dintre ele e „Ferma animalelor” de George Orwell, apoi îl compară pe Iacob-Ridzi cu personajul porcului Napoleon. 

Discursul lui pare învățat, fiindcă are o dinamică ușor de încadrat într-un model clasic de politician conservator. Pomenește chiar și de cartea lui Cioran, „Pe culmile disperării”, una la mare căutare printre membrii AUR (sau poate chiar lectură obligatorie) devreme ce apare recurent citată în luările publice de poziție. 

„Electoratul a fost convins în primul rând de faptul că a venit un tânăr care își dorește o schimbare, care nu se apleacă la niciun fel de tentație și au fost foarte multe și care a coagulat în jurul său un grup de oameni de calitate. Am încercat să aducem la un loc toate păturile sociale, de la intelectuali, la momârlani, la romi. Avem un consilier momârlan, reprezentant al țăranilor de la munte din Parâng și un consilier rom, pensionari, juriști”, explică Cațan strategia care l-a făcut unul din cei mai votați lideri AUR din România.

La ieșirea din sediu, Cațan îmi spune pe un ton oarecum confesiv că e posibil ca strategia partidului e posibil să fi adaptată când vine vorba de plătit reclamă către mass media. „Până acum noi nu am prea dat”, zice. Vremurile se schimbă. Șeful AUR din Petroșani mai spune că a fost contactat de diverși politicieni locali de la alte partide, care s-au oferit să îl susțină, dacă le-ar fi negociat un loc eligibil pe listele pentru Parlament. Politicienii din local sunt o specie aparte. Sunt primii care simt direcția vântului.

Rețeaua de propagandă AUR din Valea Jiului 

În sprijinul mișcării AUR întreținute în Valea Jiului funcționează și o infrastructură online consistentă de site-uri și conturi Tik Tok. Acțiunile partidului sunt documentate de două televiziuni, Hunedoara 1 și zece.tv. Hunedoara 1 e o televiziune locală deținută de o societate: SC Media Zone Unu HD. În acte e afacerea unei funcționare de la Primăria Deva. Una din noile consiliere județene AUR, Ioana Maria Pop este realizatoare de emisiuni la Hunedoara 1.  

În ceea ce privește domeniul zece.tv - aici e vorba de o rețea de site-uri și comunități online cu nume derivate din aceeași rădăcină, care publică conținut video și scris în favoarea AUR, mizând pe radicalizarea electoratului din Valea Jiului.

Mai sus, o știre livrată cu vocea prezentatoarei Denisa Arsenie pe Tik Tok în 2024, despre un spital mobil al AUR, care a ajuns în Valea Jiului. 

Arsenie a lucrat până în octombrie 2024 ca prezentatoare pentru televiziunea online 10tv.RO LIVE. Sau zece.tv.romania. Figura ei e ușor recognoscibilă în video-urile încărcate de aceste platforme cu nume aproape identice fie pe Youtube, fie pe tik tok. De câteva săptămâni, prezentatoarea s-a angajat la România TV. 

Canalul de Tik Tok zece.tv.romania are peste 27.000 de urmăritori. În principiu, postează video-uri explicative politice, pe model talking heads - fețe vorbitoare - explainere succinte de circa un minut. Pe ecran sunt și indicațiile unui site partener, 5news.ro. 

Câteva exemple: 

Pe Facebook, comunitatea zece.tv.ro are 205.000 followers, iar la descriere apare că ar fi vorba de un grup de entertainment (divertisment). De fapt distribuie conținut politic propagandistic pentru AUR. În principal, articolele provin de pe pagina zece.tv. Acestea sunt ulterior preluate pe paginile Facebook ale filialelor locale ale partidului AUR. 

Dintre subiectele distribuite în comunitatea AUR din Valea Jiului: 

Pe același site e atacată Elena Lasconi, care apare în imagini multiplicate care ilustrează informații diverse din zona de corupție alături de fiica ei și de o altă femeie, după ce și-ar fi reafirmat public intenția de a legaliza parteneriatul civil între persoane de același sex.

Pe pagina de Youtube 10tv.RO LIVE, video-urile încărcate se opresc în decembrie 2022. Site-ul aferent 10tv.ro nu există, la fel cum este inactivă și comunitatea de Facebook cu același nume. 

Emailul de contact este al unui ziarist din Republica Moldova, Silviu Tănase. Fără să aibă o funcție anume în AUR, Tănase e citat în mai multe opinii online de diverse publicații ca fiind un oficial al partidului. Inițial, zece.tv era un domeniu înregistrat în Republica Moldova, 10tv.md. A trecut prin mai multe derivări ale numelui, ajungând la 10tv.ro în 2022 și zece.tv în 2024. 

În 2010 apare informația că RCS&RDS ar fi rezervat acest domeniu, zecetv.ro aferent unei televiziuni numite 10tv, pentru care a cerut CNA o licență, cu Radu Moraru pe post de director. Principala emisiune din grila 10 TV trebuia să fie emisiunea „Nașu’”. Domeniul de internet a fost întregistrat de Adrian Bucă,  producătorul „Nașu’”, printr-o firmă în care era administrator împreună cu Radu Moraru, Fire Breaking News.

„Minerii sunt victime ale tranziției post-carbon”

Adrian Deoancă este cercetător la Institutul de Antropologie „Francisc I. Rainer” al Academiei Române. Deoancă provine din Valea Jiului, unde s-a născut și a făcut școala.

De ce filonul populist are tracțiune în Valea Jiului și cum funcționează reabilitare simbolică a identității muncitorești promisă de AUR?

Deoancă a răspuns pe larg în continuare: 

„Înclinațiile populiste ale locuitorilor din Petroșani și din localitățile învecinate din Valea Jiului nu ar trebui reduse la simple curiozități sociologice sau la cazuri de manipulare și demagogie. O astfel de abordare riscă să repete greșelile făcute după Mineriadele din anii ’90, când minerii au fost adesea reduși la stereotipuri exotizante și priviți drept „anomalii” ale unei realități sociale, ignorându-se contextul lor istoric și economic. De fapt, atracția clasei muncitoare din mediul rural și, în special, din orașele mici și mijlocii, față de politicile iliberale și conservatorismul social este un fenomen larg răspândit, atât în Europa de Vest, cât și în Europa de Est. În aceste zone, sprijinul pentru asemenea orientări politice provine adesea dintr-o experiență comună de abandon economic, lipsă de oportunități de dezvoltare și o percepție generalizată a unui declin social, toate amplificate de teama de declin demografic și de o percepută pierdere a identității culturale.

În Valea Jiului, însă, situația a fost cu mult mai complexă, pentru că oamenii de aici au fost loviți nu doar o dată, ci de două tranziții dureroase, ambele marcate de prefixul „post-”.

Mai întâi, tranziția post-socialistă a zguduit o regiune și o categorie de muncitori care fuseseră esențiali pentru agenda statului socialist. Până la sfârșitul anilor ’90, avantajele materiale și simbolice de care se bucuraseră minerii din Valea Jiului—nu doar datorită rolului lor central în susținerea industriei socialiste, ci și datorită grevei de proporții din 1977 de la Lupeni, când Ceaușescu a întâlnit forța unei clase muncitoare organizate—au dispărut treptat. Minerii au aflat că industria care le susținea traiul și le forma identitățile, în mare parte masculine, era acum considerată „ineficientă” și „de prisos.”

Miner din Valea Jiului la ieșirea din șut, noiembrie 2024. Foto: Raul Ștef (c)

Cei care au încercat să reziste acestei schimbări economice, refuzând sau neputând să îmbrățișeze noile ideologii ale responsabilității individuale și ale antreprenoriatului, au fost adesea stigmatizați ca fiind inapți pentru noua economie: pasivi, inflexibili, incapabili de recalificare și lipsiți de motivație. Totuși, acești oameni nu au fost, de fapt, niciodată pasivi, neajutorați sau leneși. Oricine a trăit finele anilor ’90 și începutul anilor 2000 în Valea Jiului, fără vreun privilegiu material, poate depune mărturie despre descurcăreala de care au dat dovadă oamenii, ca să-și asigure traiul: lucrând în mai multe locuri, făcând mici slujbe, devenind bișnițari și jonglând cu microcredite.

În ciuda acestei extraordinare capacități de adaptare, erodarea constantă și aparent ireversibilă a statutului și a securității materiale, combinată cu stigmatul lăsat de mineriade, a transformat o identitate muncitorească mândră într-un sentiment acut de rușine. Așa cum a observat antropologul Jack Friedman printre minerii din Lupeni, această schimbare a avut un impact profund asupra imaginii de sine a oamenilor din Vale și asupra structurii lor sociale.

Apoi, tranziția post-carbon a venit ca o nouă lovitură pentru o comunitate care, astăzi, se raportează la minerit mai degrabă ca simbol al unei identități pierdute decât ca la o sursă principală de venit. Minerii rămași—foarte puțini la număr în comparație cu anii ‘90—aud din nou că industria lor este considerată distructivă și dăunătoare, iar acest mesaj, deja greu de acceptat, devine și mai frustrant în contextul în care alte state europene nu par la fel de grăbite să renunțe la cărbune.

Aceste mesaje ajung la ei prin diverse canale, în majoritatea cazurilor de sus în jos: fie prin mass-media, prin autoritățile europene, fie prin politicieni locali care le oferă versiuni simplificate și distorsionate ale tranziției post-carbon, fie prin ONG-uri de tineri veniți din București, care le predică localnicilor, adesea într-un ton condescendent, despre „sustenabilitate,” „tranziție justă” și „recalificare.”

În aceste condiții—după două tranziții majore care au lăsat mulți dintre locuitorii Văii Jiului de partea greșită a istoriei oficiale—nu este surprinzător că o parte dintre ei sunt dispuși să asculte politicienii care le spun că problema nu este la ei, ci la „restul lumii.” Pe lângă o reabilitare simbolică, acești politicieni promit o revitalizare economică și o relansare industrială, oricât de improbabilă ar părea aceasta.

Procentajul electoral relativ ridicat al AUR în Petroșani nu poate fi explicat doar prin prisma istoriei, ci și prin recentele mișcări politice și politici publice. Valea Jiului a fost, în ultima perioadă, mai degrabă un fief al Partidului Social Democrat, care a reușit să absoarbă, cu succes, electoratul naționalist destul de semnificativ în zonă. 

În acest context, creșterea popularității AUR poate fi interpretată și ca o reacție de respingere a PSD-ului, un semnal că oamenii nu mai cred în promisiunile acestora.”

Avem nevoie de ajutorul tău!

Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€