Amenajările peisagistice moderne și sustenabile își fac loc cu greu în România Foto: © Ioan Florin Cnejevici | Dreamstime.com
Amenajările peisagistice moderne și sustenabile își fac loc cu greu în România Foto: © Ioan Florin Cnejevici | Dreamstime.com
06/02/2023
Bătaie pe București. Miza: casele și spațiile verzi din Micul Paris
Alex Olaru
Redactor Șef
Spații verzi și clădiri de epocă ar putea dispărea peste noapte din centrul Bucureștiului, dacă se constată că un document care le proteja de mai bine de 20 de ani nu are toate avizele sau că nu a fost adoptat în mod legal.
Validitatea documentului este pusă în dezbatere, iar pe soarta Bucureștiului se bat, prin acțiuni sau mesajele pe care le dau, actualul primar general, Nicușor Dan, Prefectura și Inspectoratul de Stat în Construcții, dezvoltatorii imobiliari, dar și mai multe organizații neguvernamentale, care acționează în funcție de interesele pe care le reprezintă.
Planul Urbanistic Zonal (PUZ) Zone Protejate este, potrivit primarului general, „reglementarea de urbanism a întregii zone istorice a municipiului Bucureşti” și, susține, Nicușor Dan, ar urma să fie atacat în instanță de prefectul orașului. O asemenea acțiune ar duce la suspendarea documentului, ceea ce le-ar permite dezvoltatorilor imobiliari să construiască între blocuri sau case de patrimoniu sau chiar să intre în legalitate cu construcții deja ridicate, pentru care nu au autorizație.
Primarul îl acuză pe prefectul Toni Greblă că ar răspunde unei adrese formulate de Inspectoratul de Stat în Construcții care ar conține pasaje preluate de la o asociație neguvernamentală ce apără interesele unor oameni de afaceri controversați.
Nicușor Dan, acuzat pe un site obscur
Una dintre asociațiile neguvernamentale care se opun primarului Nicușor Dan și „militează pentru respectarea legii și protejarea interesului legitim public” este Lex Civica. Pentru a-și face mesajele clare, Asociația a înființat site-ul cetățeanul.net, unde sunt promise dezvăluiri și investigații despre neregulile din Primărie.
sursa: cetățeanul.net
Publicația scrie că „după dezvăluirile făcute în exclusivitate de CETĂȚEANUL că Prefectul Capitalei, Toni Greblă, i-a cerut primarului general să-i prezinte, până luni, 6 februarie 2023, documentele legate de şedinţa Consiliului General din decembrie 2000, în care s-a aprobat PUZ zone construite protejate, Nicușor Dan nu mai știe pe unde să scoată cămașa.”
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Crezi că e nevoie de presă independentă? Dacă da, cu doar 5 euro pe lună poți face diferența chiar acum!
Într-un alt text, publicația susținută de asociația Lex Civica susține, referitor la PUZ-urile zonelor construite protejate, că „nu au existat avizele de specialitate de la ministere, și nici avizele cerute de lege ale comisiilor de specialitate.”
Prefectul Toni Greblă: Ieșirea primarului arată că ”este ceva în neregulă cu acele PUZ-uri”
Într-o reacție pentru News.ro, prefectul Capitalei Toni Greblă, susține că tot ce a făcut a fost să-i solicite primarului Nicușor Dan să îi trimită copii certificate după PUZ-uri, pe fundalul unor suspiciuni lansate chiar din interiorul Primăriei, cum că documentele nu ar exista în arhive sau nu ar fi complete.
Interviu. La 27 de ani, românul Richard Abou Zaki este jurat la „Chefi la cuțite” și cel mai bun chef din Italia: „Am preparat un meniu de șase feluri pentru Regina Elisabeta”
La doar 27 de ani, în 2024, în cadrul galei dedicate excelenței în arta gastronomică de la Milano, Richard Abou Zaki a fost declarat cel mai bun chef din Italia. Asta după ce, la vârsta de 23 de ani a primit o stea Michelin pentru talentul său în bucătărie.
Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică
România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.
În context, prefectul Toni Greblă a anunțat că ieșirea publică a primarului Nicușor Dan l-a pus pe gânduri și că va analiza documentele, odată ce le va primi. Prefectul l-a acuzat pe primar că ”a făcut mare tam-tam că zonele protejate ar rămâne neprotejate”, deși el însuşi a suspendat PUZ-urile unor primării de sector.
”A fost vreo nenorocire? Nu, pentru că există PUG-ul, planul urbanistic general. (...) Eu voi lua o decizie după ce voi vedea despre ce e vorba, voi avea opinia direcţiilor de specialitate din Prefectură şi voi spune care este poziţia, pe lege, privind aceste PUZ-uri”, a spus prefectul Capitalei, Toni Greblă.
Grădina Botanică, Parcul Cișmigiu, zonele Averescu, Maior Coravu, Vasile Lascăr, Lipscani, Batiștei, Pitar Moș, Armenească sau Icoanei sunt printre cele 98 de perimetre incluse în Planul Urbanistic Zonal Zone Protejate.
Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt curios
Vicepreședintele asociației Eco-Civica, Dan Trifu, susține la PressOne însă că tocmai eventuala suspendare a PUZ-ului Zonelor Protejate și trecerea lor sub Planul Urbanistic General (PUG) ar favoriza interesele dezvoltatorilor imobiliari. Miza, susține Dan Trifu, sunt spațiile verzi, care și-ar pierde astfel statutul. „Ne-am trezi că se demolează case din zona protejată și că în locul lor se ridică blocuri”, adaugă activistul.
Nordul Bucureștiului are încă spații verzi generoase, mult-râvnite de dezvoltatorii imobiliari de lux. Foto © Gicamatescu | Dreamstime.com
Dan Trifu: Sunt câteva procese deschise de niște ONG-uri șmechere care asta fac: sunt vârf de lance al dezvoltatorilor imobiliari. Ei au sesizat Prefectura și susțin că Planul Urbanistic Zonal ( PUZ) Zone Protejate nu ar fi fost aprobat, conform legii, în anul 2000.
Sunt 98 de zone protejate ale Bucureștiului, care au în componența lor clădiri emblematice sau chiar de patrimoniu. Acolo sunt incluse și spații verzi, care au același statut protejat.
Toate sunt în cartiere extrem de dorite, de obicei în centrul Capitalei. Sunt imobile care se doresc a fi demolate, pentru a se ridica altele, mai mari și mai „frumoase”. Iar spațiile verzi, care constituiau scuarurile și grădinile orașului, apărate prin acest PUZ al zonelor protejate, sunt, de asemenea, o miză, pentru că dezvoltatorii vor să construiască acolo.
PressOne: Ce s-ar putea întâmpla cu clădirile deja construite abuziv în zonele protejate ale orașului?
D.T.: Dacă s-ar suspenda acest PUZ, dosarele pe care le avem pe rol ar rămâne fără obiect. Și toate clădirile construite ilegal în zonele protejate, pentru care avem procese sau hotărâri definitive, s-ar considera că intră în legalitate.
PressOne: Intră automat în legalitate sau încep de la zero procesul administrativ privind o autorizație de construire?
D.T.: Având în vedere că dispare statutul de zonă protejată, în conformitate cu legea actuală, pot cere intrarea în legalitate. Și atunci, nemaiavând la îndemână măsuri care nu permiteau astfel de construcții, autoritățile vor fi nevoite să aprobe intrarea lor în legalitate.
PressOne: Un alt exemplu ipotetic: o casă veche dintr-o zonă bună a orașului iese, să spunem, de sub protecția acestui PUZ, odată suspendat. Proprietarul vine imediat și spune că vrea să o demoleze și să construiască altceva în loc. Primăria nu-i dă aprobare. Atunci proprietarul poate da în judecată Primăria?
D.T.: Da. Poate acționa în instanță Primăria, având în vedere că modul de construire în zona respectivă va fi dat de Planul Urbanistic General (PUG), prin dispariția Planului Zone Protejate.
În vigoare la acest moment este PUG-ul din anul 2000. Atunci, în aceeași ședință, s-a aprobat și Planul Urbanistic Zone Protejate. Atât timp cât a fost aprobat tot teritoriul cu avizele necesare, adică PUG-ul, normal că și bucata pe care am detaliat-o separat, cea cu zonele protejate, a avut la bază aceleași avize. Avize de la ministerul Culturii, Autoritatea de Mediu, Inspectoratul de Stat în Construcții, etc.
Din 2001 s-a adăugat legea 350 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, care a reglementat destul de clar domeniul. Plus alte acte normative. Să vii acum și să afirmi că Planul Urbanistic Zonal Zone Construite Protejate nu are avize, este o găselniță în jurul căreia sunt deja construite foarte multe procese în instanță. Toate avizele care au stat la baza lui sunt chiar cele de la baza Planului Urbanistic General.
PressOne: Susțineți că anumite organizații neguvernamentale sunt folosite ca instrumente de către dezvoltatorii imobiliari. Cum?
D.T.: Este vorba de două ONG-uri care acționează. Vin tot timpul împotriva noastră în instanță și atacă acte și documentație urbanistice care mai asigură, cât de cât, o dezvoltare durabilă a orașului.
Sunt organizații neguvernamentale care, în loc să apere un interes public, apără interesul unor investitori privați. Tot ele au atacat în instanță Planul Urbanistic General și Planul Urbanistic Zone Protejate.
Unul dintre șantierele oprite de primarul Nicușor Dan pe bulevardul Kiseleff. Foto: Octav Ganea, Inquam Photos
PressOne: 98 de zone din București sunt protejate de un document din anul 2000, făcut cu infrastructura și posibilitățile de atunci. Cât de relevant mai este Planul Urbanistic Zonal pentru Zonele Construite Protejate?
D.T.: Separația este foarte bine făcută. Dar era totul la început, inclusiv noi, ONG-urile. Între timp am văzut zone extrem de valoroase din București sau anumite imobile care nu au fost incluse, deși ar fi trebuit.
Sau că anumite imobile din zonele protejate nu au fost declarate monumet istoric. Se lucrează la această reparație prin noul Plan Urbanistic General, care sperăm să fie aprobat în cel mult un an.
Așadar nu s-a pus niciodată problema că în București ar fi prea multă zonă protejată. Nicidecum. Așa cum am constatat, mai erau zone care puteau fi incluse. Acest motiv nu poate exista, din start.
Ei vor să dea liber la dezvoltări imobiliare necontrolate și să ocupe spațiile verzi din zonele protejate. Am avut de exemplu mai multe procese cu spații verzi din zone protejate. Pe care le-am și câștigat, cu sentințe definitive. Pe toate aceste spații verzi dezvoltatorii au venit să facă turnuri de birouri sau apartamente.
Absolut toate spațiile verzi din zonele protejate vor fi la dispoziția lor, pentru că își vor pierde statutul de spațiu verde. Ele figurează ca atare numai în documentația de PUZ Zone Protejate.
PressOne: De ce?
D.T.: Pentru că PUG-ul este prea mare și complex și nu poate detalia toate loturile, toate parcelele și modul în care se face urbanism în zona respectivă.
PressOne: Cum câștigă anumiți dezvoltatori în instanță?
D.T.: Instanțele au devenit din ce în ce mai influențabile și acesta e lucrul care ne îngrijorează cel mai mult.
PressOne: Este o evaluare a dvs. Ea nu poate fi probată și vă aparține.
D.T.: Nu poate fi probată, însă vă pot da un exemplu. Unul din multe altele. Am avut două procese la același complet de judecată. Două procese consecutive. Spețele au fost identice: două terenuri pe spații verzi ale blocurilor.
Unul dintre terenuri era într-o zonă râvnită a Bucureștiului. În zona mai puțin bună, unde era celălalt teren, ni s-a dat dreptate. S-a dispus și demolarea imobilului construit ilegal. În zona centrală ni s-a respins acțiunea. Același judecător, același complet de judecată, aceeași speță.
De aceea susțin că se judecă cu dublă măsură și că încep să se simtă anumite influențe. Noi am constatat asta cu precădere în ultimii doi ani, odată cu spețe foarte clare contrazise de felul în care a arătat verdictul.
PressOne: Primarul general susține că un eventual demers al Prefectului ar avea la bază o adresă a Inspectoratului de Stat în Construcții, care ar conține pasaje întregi din documentele organizațiilor neguvernamentale care ar lucra de fapt pentru dezvoltatori. Ce rol are Inspectoratul, în opinia dvs.?
D.T.: Inspectoratul de Stat în Construcții este o instituție care nu-și face deloc datoria. Din nou, e părerea mea și mi-o asum. Cele două ONG-uri s-au adresat Inspectoratului și Prefecturii, așa că cele două instituții comunică între ele, să ajungă la o concluzie.
În momentul când tu, ca Prefect (n.r. Toni Greblă), mai ales că ai fost și judecător la Curtea Constituțională, știi clar că din anul 2000, când s-au aprobat Planurile Urbanistice, ambele beneficiază de aceleași avize, atunci ai o responsabilitate și nu trebuie nici măcar să lansezi public o asemenea teorie sau amenințări.
La termenul trecut din procesul de anulare PUZ Zone Protejate primarul general a venit cu toată documentația în original, scoasă din arhivă. Actele există, prin urmare totul este o fantasmagorie pornită de la mafia imobiliară și de la cei care dețin terenuri în centru.
Uitați-vă la Cathedral Plaza, la zona Luterană, la Piața Romană și la ce au putut să facă la noua aripă a clădirii ASE. În România, generic, grupurile de interese se manifestă și prin intermediul instituțiilor statului.
PressOne: Care ar putea fi consecințele, în scenariul pesimist?
D.T.: Ar dispărea orice norme de protecție a zonelor istorice ale orașului. Spațiile verzi și-ar pierde acest statut și ar deveni construibile, în baza Planului Urbanistic actual.
Ne-am trezi că se demolează case din zona protejată și că în locul lor se ridică blocuri. Blocuri între alte case. PUZ-ul Zonelor Protejate de fapt reglementează ce a mai rămas din „Micul Paris”, care altfel ar dispărea.
Ar fi o distrugere și o afectare iremediabilă a zonelor respective și a patrimoniului. Toate aceste zone au grădini minunate. Sunt și vile individuale cu arhitecturi deosebite, care dețin și spații verzi în preajma lor. Aceasta este miza.
PressOne: Nu rămâne însă în vigoare protecția dată de statutul de clădire istorică, acolo unde există?
D.T.: Dacă este monument istoric clădirea poate crea în jurul ei o zonă de protecție de 50-100 de metri, cel mult. Dar sunt zone protejate din București unde nu există clădiri monument istoric din 50 în 50 de metri. Zona s-a declarat protejată în ansamblul ei, prin arhitectura ei. Și atunci toate aceste spații verzi care nu însoțesc instituții publice sau monumente istorice ar dispărea.
Spațiile verzi din curțile palatelor și vilelor din nordul Bucureștiului sunt ca un plămân verde pentru oraș. Foto: Photo 38864280 / Architecture Bucharest © Ciaobucarest | Dreamstime.com
PressOne: Senzația e că astfel de teme nu-i mai interesează pe oamenii obișnuiți cu felul haotic în care s-a dezvoltat orașul până acum. Nici știri precum pierderea a 11 hectare de parc de către o Primărie nu mai stârnesc reacție. De ce credeți că nu se implică mai mult comunitatea?
D.T.: Nici majoritatea presei, mai ales tv, nu prea pomenește de astfel de lucruri. Acesta este nivelul nostru. Grupurile mafiote au pătruns până acolo încât orice implicare civică a cetățeanului devine temătoare.
Cetățenii se simt amenințați când văd că aceste grupuri inițiază astfel de acțiuni împreună cu politicul. Noi încă nu înțelegem că suntem liberi și asta se reflectă negativ în orașele noastre.
PressOne: Fără a beneficia de un sprijin politic consistent, primarul Nicușor Dan susține că până la finalul acestui an va exista o primă versiune a unui Plan Urbanistic General nou, care ar putea fi adoptat în 2024, anul alegerilor. Ce schimbări ar urma să producă acest nou PUG?
D.T.: În primul rând va reglementa aceste agresiuni urbanistice și aceste distrugeri de spații verzi. Va exista o dezvoltare durabilă, în sensul că se va putea construi masiv doar unde există deja infrastructură care să susțină proiectul. Zonele istorice vor intra sub protecție. Să vedem dacă studiul istoric care însoțește Planul Urbanistic General nu cumva va extinde zonele istorice care trebuie protejate.
PUG va fi gata. Problema este dacă va trece și de Consiliul General, unde se regăsesc deja foarte multe interese ale grupărilor dezvoltatorilor imobiliari. Așteptarea mea e că se va amâna aprobarea lui și că va fi apoi alterat, posibili de următorul primar în funcție.
Avem nevoie de ajutorul tău!
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.
De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.
Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.
Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.
Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.
Share this