Bal de caritate cu imagini copiate

30 de cópii după fotografii făcute de Emil Racoviță la bordul navei „Belgica” – în timpul primei expediții științifice întreprinse vreodată în Antarctica (1897-1899) – urmează să fie scoase la licitație în cadrul unui Bal caritabil programat în 4 decembrie, fără ca organizatorii să aibă acordul de a reproduce acele imagini, darmite de a le valorifica.

Scopul acestui Bal, denumit „Împreună pentru inima Transilvaniei”, este unul remarcabil – strângerea de fonduri pentru Institutul Inimii „Niculae Stăncioiu” din Cluj-Napoca. Mijloacele, însă, ridică mari semne de întrebare din punct de vedere legal.

"Noi le-am scanat"

Într-o informare publicată de Agerpres pe 9 noiembrie, managerul interimar al Institutului Inimii, doctorul Adrian Molnar, anunța că, pentru vânzarea celor 30 de tablouri-cópii, în cadrul Balului va fi deschisă o expoziție de artă cu licitație.

„Sunt fotografii neexpuse până acum și nepublicate în vreo revistă. Sunt fotografii inedite cu expediția lui Emil Racoviță de la Polul Sud, din 1898-1899, când au fost blocați un an pe banchiza de gheață în Antarctica. Sunt fotografii făcute pe sticlă, iar noi le-am scanat. Printre altele, e o fotografie în care Amundsen îl bărbierește pe Racoviță, sunt fotografii cu Emil Racoviță la vânătoare de foci”, declara, pentru Agerpres, Adrian Molnar, care este și directorul medical al Institutului Inimii.

Organizatorul expoziției cu vânzare din cadrul Balului este asociația FotoArt din Cluj-Napoca, al cărei președinte este chiar doctorul Molnar. Pasionat de fotografie, el deține, împreună cu fotograful Márton Zoltán, un atelier denumit FotoArt, situat în Piața Unirii din Cluj-Napoca.

După acel anunț, l-am contactat pe doctorul Molnar și l-am întrebat cum a obținut fotografiile inedite în care apare Emil Racoviță sau care sunt semnate de faimosul naturalist, fondatorul primului institut de biospeologie din lume.

Molnar a răspuns că subiectul care ar trebui să ne intereseze este Balul. Ne-a spus doar atât, că fotografiile ale căror cópii urmează să fie vândute provin dintr-o colecție privată și că proprietarul acestora dorește să rămână anonim.

Acest răspuns ciudat a declanșat materialul de față.

Fotografii din patrimoniu

La câteva zile după știrea Agerpres, cotidianul local Transilvania Reporter a publicat în ediția tipărită un material de bună-credință despre Balul și licitația programate în 4 decembrie.

Emilia Șercan: “Autoritățile statului au orchestrat o operațiune de kompromat împotriva mea. Acum încearcă să o mușamalizeze”

Căderea lui Mihai Lucan. Istoria chirurgului care a falimentat un institut de stat pentru clinica proprie

Cunoscutul chirurg și fiul său sunt învinuiți că ar fi delapidat peste 5 milioane de lei de la Institutul de Urologie și Transplant Renal din Cluj.

Materialul este ilustrat cu o imagine în care celebrul explorator norvegian Roald Amundsen îl bărbierește pe Emil Racoviță (fotografia din debutul acestui text).

Am descoperit însă că această imagine – a cărei copie ar urma să fie vîndută, printre altele, la licitația de la Cluj – se află în patrimoniul Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” din Vaslui.

De altfel, muzeul vasluian deține o serie de negative originale, pe sticlă, realizate de Emil Racoviță după metoda stereoscopică. Tot în subordinea acestei instituții se află și Casa Memorială Emil Racoviță din comuna Dănești.

În 2010, Muzeul a organizat o expoziție în cinstea unei delegații belgiene care le donase o serie de fotografii provenind de la bordul navei „Belgica”. Una dintre fotografiile expuse atunci este și imaginea despre care vorbim, cu Amundsen bărbierindu-l pe Racoviță.

„Până în prezent, niciunul dintre cei implicați în promovarea Balului caritabil despre care vorbiți nu a luat legătura cu noi. Din punct de vedere legal, nu credem că este posibilă vânzarea de cópii după fotografii aflate în patrimoniul Muzeului, fără un acord din partea instituției noastre”, ne-a comunicat directoarea Muzeului „Ștefan cel Mare”, Ramona Mocanu.

Potrivit articolului 27 din Legea 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil, republicată în 2008, „copiile, mulajele, tirajele postume și facsimilele de pe bunuri culturale mobile clasate, aflate în proprietate publică, pot fi executate numai cu acordul scris al titularului dreptului de administrare, în conformitate cu normele avizate de Comisia Națională a Muzeelor și Colecțiilor”.

„Indiferent dacă se face copie după bunurile clasate, trebuie să fie cu acordul deținătorului. Dacă fotografiile originale sunt în proprietatea muzeului, acesta deține niște drepturi. Conform legislației, cine face cópii trebuie oricum să dea taxă la stat, taxă referitoare la timbru, considerată drept de autor. Din păcate, nu e o practică obișnuită în România și nu se prea respectă. Sunt multe paragrafe din lege care au rămas fără sancționare, adică se spune că e interzis să faci asta, dar nu se spune și ce se întâmplă dacă faci”, a explicat, pentru PressOne, directorul Direcției Județene pentru Cultură și Patrimoniu Național Cluj, Victor Cubleșan.

Documentarul dedicat lui Racoviță

În afara imaginii cu Amundsen și Racoviță, surprinși în timpul înghețului care a blocat vasul „Belgica” pe banchiza polară, imagine care se află în patrimoniul Muzeului din Vaslui, celelalte fotografii ale căror cópii urmează să fie licitate pe 4 decembrie îi aparțin savantului bucureștean Alexandru Marinescu, acum în vârstă de 79 de ani.

Marinescu este un personaj, la rândul său. A fost unul dintre cei mai importanți autori ai textelor științifice care însoțeau emisiunea „Teleenciclopedia” și este cel care a descoperit jurnalul lui Emil Racoviță, în anii ’60.

În calitate de bun cunoscător al vieții și cercetărilor lui Racoviță, Alexandru Marinescu a fost chemat să fie consultant al filmului „Exploratorul”, lansat în 2013, produs de Fundația Arte Vizuale (FAV) și co-regizat de Xantus Gábor și de Titus Muntean.

În imagine, afișul acestui film documentar:

Pentru a afla traseul istoricelor clișee surprinse în Antarctica, l-am contactat pe operatorul de imagine Vivi Drăgan Vasile, membru în board-ul Fundației Arte Vizuale.

El ne-a spus că Alexandru Marinescu deține o parte dintre copiile pozitive, pe sticlă, ale imaginilor de pe vasul „Belgica” existente în România.

„E prima oară când aud de evenimentul de la Cluj. Imaginile pe care le-am luat de la domnul Marinescu au fost scanate de noi. Le-am luat de la domnul Marinescu după care ne-am dus la Vaslui, le-am scanat cu ajutorul celor de la Muzeu. Noi le-am scanat suficient de profesional, pentru că trebuia să le punem pe ecranul mare, pe scurt, la rezoluție bună”, a declarat Vivi Drăgan Vasile pentru PressOne.

Emil Racoviță, la bordul navei „Belgica”, într-o fotografie inedită folosită în filmul „Exploratorul”.

Regizorul inițial al documentarului din 2013 a fost cineastul clujean Xantus Gábor, care este angajat al TVR Cluj și profesor la Facultatea de Teatru și Televiziune a Universității „Babeș-Bolyai”.

„În clipa în care, teoretic, ar fi trebuit să se apuce de montaj, noi i-am trimis domnului Xantus toate fotografiile, jurnalul lui Amundsen, caricaturile făcute de Racoviță în timpul nopții polare. Toate i le-am trimis scanate de noi”, povestește Vivi Drăgan Vasile.

În urma unor neînțelegeri cu privire la termenele de finalizare a montajului, producătorii de la FAV au convenit însă ca „tăietura” finală a documentarului dedicat lui Emil Racoviță să o facă Titus Muntean. (El a regizat, printre altele, lungmetrajul „Caravana cinematografică” și serialul „În derivă”, difuzat de HBO România.)

„A trebuit să ne decidem, pentru că noi răspundeam de banii pe care îi primisem ca finanțare de la Centrul Național al Cinematografiei, și trebuia să predăm filmul”, ne-a mai explicat Vivi Drăgan Vasile, membru în board-ul FAV.

Puteți vedea aici documentarul „Exploratorul” din 2013.

Cum au ajuns imaginile la doctorul Molnar

Am luat legătura și cu regizorul clujean. Într-o discuție telefonică, Xantus Gábor ne-a declarat că, anul trecut, a început să lucreze la un nou film bazat pe imaginile de epocă și pe tehnicile de fotografiere folosite în celebra expediție din Antarctica.

„În acest scop, noi ne-am deplasat în 2014 la Vaslui și am realizat un material filmat cu muzeograful Liviu Preutu, în care el prezintă aceste fotografii de arhivă. Am obținut și acordul Muzeului din Vaslui ca acele clișee să fie folosite în film. Filmul nu a fost terminat încă, deci imaginile nu au fost publicate, dar avem această dezlegare din partea conducerii Muzeului. Pe de altă parte, un alt specialist în aceste fotografii este un reputat profesor din București, Alexandru Marinescu. El deține câteva astfel de fotografii, pe care le-a și prezentat în fața camerei pentru acest film, și pentru care și-a dat și acordul scris, olograf”, a explicat Xantus pentru PressOne.

Și aici urmează legătura cu licitația programată la Balul din 4 decembrie.

Pentru a scana încă o dată clișeele aflate în patrimoniul Muzeului din Vaslui și pe cele deținute de savantul Alexandru Marinescu, Xantus a apelat la FotoArt, considerat unul dintre cel mai bine dotate studiouri foto din Cluj.

Scanarea s-a realizat, dar imaginile au rămas și în calculatorul lui Márton Zoltán, asociatul doctorului Andrei Molnar în studioul FotoArt.

Astfel, copiile care urmează să fie licitate la Balul din 4 decembrie au ajuns în posesia managerului de la Institutul Inimii doar pentru că el este și unul dintre proprietarii studioului FotoArt.

„Noi, cei care realizăm acest documentar, avem toate aprobările din partea deținătorilor. Lucrăm pe baza acestor acorduri, de a putea folosi imaginile în film, nu în alte scopuri, nu să fie puse pe tarabă sau vândute! Poate că domnul Márton nu le-a luat de la mine, poate le-a găsit pe stradă! E posibil. Noi nu lucrăm cu fotografii-pirat. Nu aș fi vrut să fac caz de treaba asta, deși sunt primul care ar fi trebuit…”, spune Xantus Gábor.

L-am întrebat pe regizor dacă e posibil ca proprietarii de la FotoArt să aibă acordul lui Alexandru Marinescu și al Muzeului din Vaslui.

„Întrebați-i pe ei!”

Și i-am întrebat.

Epilog

Asociatul doctorului Molnar, fotograful Márton Zoltán, a fost surprins când l-am întrebat care e proveniența fotografiilor care vor fi licitate. El a spus că acestea au ajuns în calculatorul său în urma unei scanări.

„Este o înțelegere între mine și domnul care mi le-a dat la scanat, și nu știu dacă vreau neapărat să povestesc acest lucru”, atât a vrut să spună Márton.

În declarația pentru Agerpres, doctorul Adrian Molnar spunea că la ediția din 2014 a Balului caritabil s-au adunat 22.000 de euro.

Potrivit managerului de la Institutul Inimii, acești bani au fost investiți în 70 de aparate medicale, printre care tensiometre, holtere, EKG-uri, injectomate, un electrocardiograf și un aparat de încălzit pungi de sânge.

Obiectivul Balului din acest an ar fi renovarea a două săli de operație. Costurile se ridică la 120.000 de euro, însă Institutul Inimii așteaptă și sprijin financiar din partea Ministerului Sănătății și a Consiliului Județean Cluj.

*

DISCLAIMER.
Precizăm încă o dată că acest articol nu vizează inițiativa caritabilă care ar urma să ajute Institutul Inimii.

Obiecția pe care o ridicăm se referă la dreptul de a folosi și, mai grav, de a vinde imagini pentru care organizatorii evenimentului din 4 decembrie nu au solicitat acordul proprietarilor.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€