Laura Popa

În legislația românească, pădurile din jurul Capitalei, parte din Codrii Vlăsiei, sunt încadrate în păduri de producție. Adică de unde Romsilva sau proprietarii privați pot extrage lemn pe care să-l valorifice ulterior. Stejar de sute de ani care ajunge să valoreze și 500 de euro pe mc.

Elena Calistru, președinta Funky Citizens și bursieră Ashoka, e omul cu bugetele: stă cu ochii pe modul în care instituțiile statului cheltuie banii publici, apoi dă mai departe informațiile către cetățeni.

În 2018, Asociația Bloc Zero în parteneriat cu One World Romania și Mina de Idei Anina au organizat un atelier de documentare creativă la Anina, un oraș post-industrial din Caraș-Severin, unde din 1773 se exploata huilă. În cele din urmă, acestea au luat forma unei cărți de bandă desenată: „Din subteran la suprafață. Istoria unui oraș post-industrial”.

„Ia un loc” este un podcast despre sănătate psihoemoțională și psihoterapie, creat cu scopul de a educa și a vorbi deschis despre probleme ce țin de sănătatea mintală și emoțională, pentru a ști cum să le abordăm atunci când apar.

Traficul de persoane este sclavia erei moderne și lupta pe care o duce Ioana Bauer, președinta eLiberare, ONG împotriva traficului de persoane și a exploatării sexuale în România și bursier Ashoka.

Premierul Florin Cîțu a recrutat tineri pentru „primul program real de internship la nivelul Guvernului” cu un anunț pe contul său de Facebook. Deși legea stabilește condițiile în care se face recrutarea și selecția candidaților, tot Florin Cîțu va fi cel care selectează participanții, după criterii care nu au fost făcute publice.

Dorica Dan este fondatoarea Alianței Naționale pentru Boli Rare, a Asociației Prader Willi România, Asociației Române de Cancere Rare și coordonatoarea Centrului NoRo din Zalău. Ea povestește cum, pornind de la diagnosticul fiicei sale, a decis să revoluționeze sistemul de îngrijire a pacienților cu boli rare din România.

PressOne a stat de vorbă cu profesori, creatori de conținut educațional și un expert de la TikTok, pentru a înțelege cum învață copiii lecțiile mai degrabă de pe rețelele sociale, decât de la școală.

Într-un interviu pentru PressOne, arhitectul Alexandru Panaitescu, autor pentru toate fazele de proiectare a cinci stații de metrou (Costin Georgian, Piața Sudului, Aviatorilor, Anghel Saligny și vestibulul și accesul către Parcul Herăstrău de la Piața Aviatorilor), prezintă istoria rețelei de transport subteran, de la faza de proiect, execuție și exploatare la intervențiile lipsite de substanță ale lui Nicolae Ceaușescu, ale căror efecte negative le vedem și astăzi.

În seria de articole despre violența în familie, am abordat deja problema prevenirii acesteia și modul în care o victimă a violenței domestice poate să supraviețuiască și să iasă din acest mediu. Dar cum putem ajuta noi înșine atunci când aflăm de un caz de violență în familie?

Ce mecanisme ar trebui puse în mișcare pentru a putea vorbi, cu adevărat, de prevenirea și combaterea violenței domestice? PressOne a identificat, cu ajutorul specialiștilor în domeniu, mai multe direcții de intervenție.

Într-un interviu pentru PressOne, pictorul Ștefan Câlția vorbește despre bradul copilăriei sale, care era mereu împodobit cu „podoabe” lucrate în casă, din hârtie albă, și explică importanța susținerii educației celor mai puțin norocoși.

GivingTuesday este o mișcare globală care încurajează generozitatea și gesturile de bine. A apărut în SUA în 2012 și de-atunci s-a extins în peste 70 de țări. Doar anul trecut a fost strânsă, în toată lumea, suma de 1,197 miliarde de dolari. Într-un interviu pentru PressOne, László Bodor, cofondator al Asociației Envision, organizația care a adus GivingTuesday în România, vorbește despre ce înseamnă o săptămână a generozității și despre cum „cu toții avem ceva de dat”, mai ales acolo unde implicarea statului este redusă sau inexistentă.

Într-un interviu pentru PressOne, Chris Simion-Mercurian vorbește despre filmul „Care dintre noi”. Acesta prezintă povestea din spatele perioadei în care regizoarea a urmat tratamentul oncologic într-un spital de stat bucureștean. Filmul prezintă trăirile, emoțiile și gândurile a cinci personaje inspirate de oameni reali pe care Chris i-a întâlnit în salonul de tratament.

Realitatea unui supraviețuitor al incendiului din Colectiv, chiar și după cinci ani, e complet diferită de cea a oamenilor obișnuiți. Implică zeci de operații, sechele fizice, cicatrice și costume compresive. Flavia Lupu, care a suferit în acea seară arsuri de gradul 3 pe 25% din suprafața corpului povestește pentru PressOne cum arată noua ei viață.