În România și conspiraționiștii fumează. Inquam Photos / Octav Ganea
04/12/2023
Numărul fumătorilor din România, mult subevaluat? „Vom avea o generație de mari dependenți de nicotină la 16 ani”
Laura Popa
Redactor Șef
2 din 10 români fumează zilnic, susțin datele oficiale, pe care România le raportează apoi pentru statisticile europene. În realitate însă procentul ar putea fi cu mult mai mare, avertizează la PressOne specialiști în domeniu.
Oficial, România este în media Uniunii Europene la capitolul fumat: 19,8% din cetățenii săi cu vârsta de peste 15 ani ar fuma în fiecare zi, arată datele Eurostat. O altă estimare, a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), susține că de fapt 25,7% din populația adultă a României fumează.
Chiar și acest procent este însă cu mult mai mic comparativ cu ce se întâmplă în realitate, atrage atenția la PressOne Florin Mihălțan, medic primar pneumologie și președintele Rețelei Europene pentru Prevenirea Fumatului și Consumului de Tutun (ENSP).
Vrem să putem relata în profunzime despre viața de zi cu zi a românilor, așa cum e ea. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.
Migrarea tinerilor către tutun încălzit, dispozitive electronice și alternative la țigările clasice nu face altceva decât să mărească numărul fumătorilor și să adauge o problema la o alta, deja existentă. În România ar putea fi prin urmare cu mult peste 4 milioane de fumători, iar consecințele sunt din cele mai grave, explică Florin Mihălțan.
În evaluarea sa legile antifumat din România au rămas la nivelul anului 2016, când au și avut loc ultimele schimbări semnificative, în vreme ce alte țări fac progresei vizibile în încercarea de a avea generații viitoare libere de tutun.
Marea Britanie vrea să elimine fumatul până în 2030, iar în Franța se discută adoptarea unui nou plan antifumat, prin care se urmărește creșterea prețului unui pachet de țigări la 13 euro și interzicerea fumatului în parcuri și plaje. În România, 12,4% dintre fumători devin dependenți înainte să împlinească 14 ani.
Reporter: Cum evaluați măsurile de combatere a fumatului pe care Franța a anunțat recent că dorește să le adopte?
Prof. dr. Florin Mihălțan: Sunt măsuri luate concertat. Nu e o măsură singulară, doar o creștere a prețului unui pachet de țigări. Ea este integrată într-o zonă legislativă importantă care protejează fumatorul pasiv și mediul.
Știm, de exemplu, că o creștere de 10% a prețului pachetului de țigări duce automat la o scădere între 3 și 5% a prevalenței fumatorilor, pentru că, în principal, cei care nu vor fuma vor fi cei cu venituri mici sau adolescenții care au bani numărați.
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Fără ajutorul tău, nu putem continua să scriem astfel de articole. Cu doar 5 euro pe lună ne poți ajuta mai mult decât crezi și poți face diferența chiar acum!
Cât despre parcuri și plaje: și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a menționat recent poluarea mediului pe care o provoacă chiștoacele de țigări și ce rămâne după fumat. Este, într-un fel, la fel de greu de anihilat ca și plasticul sau ca alte reziduuri poluante.
Însă în Franța se mai întâmplă un lucru despre care se vorbește mai puțin: pachetul generic. Este pachetul care nu mai permite o fidelizare a fumătorului pentru un anumit brand, iar cei implicați în această luptă de control a tabagismului doresc și o interdicție de promovare a țigărilor electronice și a tutunului încălzit.
Pentru că și în această privință, în multe țări, există o recrudescență a consumului, în special la nivel de adolescenți.
În funcție de eficiența lor: sunt măsuri relaxate, moderate sau dure?
Franța nu e printre țările cu cele mai mari taxe pentru tutun. Dar cred că în controlul tabagismului această măsură are două calități. Ea nu este unică. Nu se pedalează doar pe preț. Se pedalează pe mai multe metode care pot contribui la controlul tabagismului în țara respectivă. Deci se situează, după mine, între zona moderată și zona foarte puternică de intervenție.
Șerban Pavelescu, despre cimitirele sovietice din România: „Istoria și soarta acestor monumente este legată de felul în care regimul politic comunist a înțeles să rescrie istoria”
În România sunt 180 de monumente dedicate Armatei Roșii amplasate în 145 de localități. O convenție internațională ne obligă să le protejăm, însă scopul ridicării lor nu a fost comemorativ. Ci propagandistic.
Edilul din Sinaia, cercetat penal de DNA, e apărat în instanță de aceeași casă de avocatură cu care lucrează și Primăria. Accesul PressOne la documente, blocat de o „taxă de căutare”
Primarul din Sinaia, Vlad Oprea, cercetat penal de DNA pentru multiple fapte de corupție, este apărat în instanță de aceeași firmă de avocatură cu care Primăria Sinaia are încheiate mai multe contracte juridice, pe bani publici.
În alte state, precum Noua Zeelandă, tinerii născuți după 2008 nu mai au voie să cumpere țigări vreodată. Cum este percepută această decizie și care e tendința globală, atunci când vine vorba de combaterea fumatului?
Fiecare țară are obiective legate de un anumit an în care speră ca generația tânără să fie cu o prevalență sub 5%, în perioada 2030-2035. Interdicția de a vinde țigări poate contribui la combaterea debutului fumatului sau a transformării unui adolescent care încearcă țigară într-un adult dependent și fumător clasic. Din punctul ăsta de vedere sunt măsuri altfel ierarhizate și care au ca misiune protejarea generațiilor tinere, cu atât mai mult cu cât industria tutunului are același obiectiv: de a recruta acești tineri. Pentru consum de tutun clasic sau pentru alternative, știind foarte bine că în spate este un business și un câștig foarte important.
Cum se încadrează România în acest trend? Care sunt țintele asumate în materie de combatere a fenomenului?
Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt curios
Din păcate în România, la ora actuală, sunt foarte multe suferințe în zona aceasta.
Legislația este înghețată la nivelul anului 2016. La acea vreme, datorită acelor eforturi, România era în primele zece țări verzi din punct de vedere al controlului tabagismului.
Adică între țări unde măsurile luate erau avangardiste, într-un fel, la momentul respectiv, din punct de vedere al luptei împotriva și controlului tabagismului.
Care s-au dovedit a fi cele mai eficiente măsuri luate în 2016 de România?
A fost pasul legislativ foarte puternic care interzicea fumatul în spațiile sociale. Zero expunere pentru fumători pasivi. Al doilea a fost acea pictogramă plasată pe 65% din suprafața pachetului de țigări.
Aceste măsuri au transpus în legile române directivele europene în domeniu. De atunci ne tot chinuim să actualizăm legislația, care este oarecum evitată, prin acceptarea în spațiile sociale a tutunului încălzit și a țigării electronice. Pași care în alte țări deja s-au făcut și unde acestea sunt interzise în spațiile publice.
Nu avem programe de educație care să țintească cu adevărat adolescenții. Nu s-a trecut la pachetul generic, care, de exemplu, în Ungaria a fost introdus. Există în continuare reclamă chiar directă, dar și indirectă, a alternativelor oferite de industria tutunului. Sunt demersuri legislative care încearcă să updateze legea și care nu au trecut de Parlament.
Prețul pachetului de țigări nu este încă la un nivel care să descurajeze fumătorul sau care să-l facă să gândească că trebuie să se lase de fumat.
În plus, programul „Stop Fumat”, care ar să se remarce printr-o accesibilitate crescută pentru fumator, să poată să apeleze la ajutor în clipa în care se gândește să se lase de această dependență clinică, suferă teribil din lipsă de fonduri și din lipsa unor medici pregătiți în domeniu sau specializați în consiliere.
Florin Mihălțan, medic primar pneumologie și președintele Rețelei Europene pentru Prevenirea Fumatului și Consumului de Tutun (ENSP). foto: ENSP
Din acest program „Stop Fumat” face parte și numărul de telefon inscripționat pe pachetul de țigări la care fumătorii sunt îndemnați să apeleze?
Exact. Este numărul de telefon la care sună oamenii. Mai sunt foarte puține centre, iar programul e subfinanțat. Medicațiile nu reușesc să acopere cerința. Din punctul ăsta de vedere, ajutorul oferit unui fumator în România suferă.
În aceste condiții, cât se fumează în România? Datele variază, iar cea mai severă estimare aparține OMS: în jur de 25%.
Procentul fumătorilor din România este mult subevaluat. Dacă acum se consideră 25%, se ia în calcul doar partea de tutun tradițional. Și nu se ia în calcul acea trecere pe tutun alternativ sau tigară electronică.
Eu cred că în momentul de față ajungem undeva între 30 și 33%, în realitate. Și lucrul acesta este descurajator, pentru că în pandemie oamenii nu s-au lăsat de fumat.
Au continuat să facă asta poate și mai mult, poate din cauza stresului.
Acciza la tutun a fost majorată în România. Cel mai recent, chiar în vara acestui an. Prin urmare crește și prețul unui pachet de țigări. Cum apreciați că va contribui scumpirea țigărilor la combaterea consumului de tutun în România?
Depinde la ce preț se va ridica accesa și cât va ajunge să coste un pachet de țigări. Aceste majorări trebuie să fie deasupra inflației din țară și sunt deja studii care încearcă să demonstreze că procentual ar trebui să fie o mărire mai mare, pentru a ajuta cu adevărat fumătorul să se gândească să se lase.
Cum influențează câștigurile pe care le aduce industria de tutun la buget implicarea statului în combaterea fumatului?
Eu plec de la altă premisă. Tot timpul se vorbește de bani, dar oare sănătatea are un preț care poate fi evaluat în bani?
Sănătatea unei nații trebuie să fie ancorată cu câștigurile la bugetul statului, fără a se lua în calcul veniturile pe care le aduce industria tutunului.
Trebuie contrabalansate aceste venituri de tot ce înseamnă costuri, capitol la care stăm foarte prost. Costurile înseamnă, de multe ori, pensionări precoce, mortalitate mare la grupe de vârstă la care oamenii sunt activi din punct de vedere profesional, boli foarte severe care afectează calitatea vieții, absenteism la locul de muncă.
Absenteismul la locul de muncă este generat de viroze, de boli care duc la exacerbări datorită fumatului. Înseamnă de multe ori incendii, tăierea pădurilor pentru hârtia care se folosește. Înseamnă, de fapt, costuri directe și indirecte pe care ar trebui, când evaluăm contribuția la buget a industriei tutunului, să le privim în oglindă.
Cât costă statul un adult care fumează?
Este greu de spus, depinde ce suferință are. Dacă are cancer pulmonar, înseamnă un om care suferă și moare la o vârstă de până în 50 de ani. Adunate, toate consecințele fumatului fac ca paguba să fie cu mult mai mare decât veniturile aduse de industria tutunului la bugetul de stat.
Nu s-au făcut calcule aplicate în România sau, dacă s-au făcut, nu au fost promovate. Sunt țări care au făcut lucrul ăsta, adunând daunele pentru individ, daunele pentru mediu, pentru fumătorul pasiv. Să nu uităm că 1 din 8 pacienți care suferă din cauza fumatului sunt fumători pasivi. Iar legislația vorbește de protecția fumatorului pasiv.
În acest context, care este prevalența bolilor cauzate de fumat, mai ales pulmonare?
La bolile pulmonare unde fumatul are o influență, cum este este emfizemul, 1 din 10 români.
La capitolul cancer pulmonar, 48-50 de mii de cancere pe an. În rest avem o listă mare de boli cardiovasculare, de accidente vasculare, infarct miocardic, de cardiopatie ischemică. Plus spitalizări prelungite, pentru că un fumător stă mult mai mult timp în spital decât un nefumător, atunci când se îmbolnăvește.
Pe de altă parte, intervenția pentru a ajuta un fumător costă mult mai puțin decât orice alt viitor tratament. Tratamentul pentru cei cu probleme cardiace, tratamentul cu bronhodilatatoare, tratamentul cu oxigen, ventilația, toate acestea reprezintă costuri enorme.
Premierul Ciolacu la evenimentul aniversar prilejuit de împlinirea a 30 de ani de activitate Philip Morris în România, la sediul companiei din Ilfov, 5 septembrie 2023. Inquam Photos / Octav Ganea
Ați spus tinerii sunt cei avuți în vizor atât de industria de tutun, cât și de programele de prevenție. Senzația este că în anii 2000 foarte mulți dintre tineri fumau pentru că așa era norma: să faci parte din gașcă. În logica asta, ce s-a schimbat? Cum arată situația în 2023?
Tinerii sunt acum atrași cu aceste oferte de produse alternative: țigări electronice cu arome și tutun încălzit. Devin atractive prin promovarea unui concept care se cheamă harm reduction, adică să faci mai puțin rău. Produsele electronice în sine sunt adaptive ca instrumente, mimează uneori telefoanele mobile și sigur că și asta reprezintă un interes suplimentar pentru adolescenți.
Toate țările sunt îngrijorate că a apărut o generație nouă de adolescenți dependenți de nicotină. Deosebirea între țigările electronice și tutunul încălzit este că în țigara electronică, aparent, este doar cartuș de nicotină plus arome. În tutunul încălzit este un tutun încălzit la 400 de grade, în loc de 700 de grade.
Dacă i-am întreba pe adolescenți am constata și că atractivitatea acestor produse este generată de faptul că pot evita legislațiile din multe țări și pot le pot consuma în spațiile sociale.
Poate însă fi vorba de mai puțin rău, prin aceste alternative la tutun?
Eu sunt medic și eu am învățat un lucru extrem de important: să nu faci rău. A înlocui acest lucru cu a face mai puțin rău nu mi se pare, din punctul meu de vedere ca medic, a fi un mesaj important și permisiv.
Societatea Europeană de Pneumologie a transmis în mod repetat că nu recomandă utilizarea nici de țigări electronice, nici de tutun încălzit, cel mai sănătos lucru fiind aerul curat.
„Migrarea tinerilor către tutun încălzit, dispozitive electronice și alternative la țigările clasice nu face altceva decât să mărească numărul fumătorilor” foto/europarl.europa.eu / Daniel BEDRUNES
Spre ce scenariu se îndreaptă România în ceea ce privește fumatul? Va crește sau va scădea procentul celor care fumează?
Vom avea o generație de mari dependenți de nicotină la 16 ani. Probabil că într-o lume în care inclusiv partea medicală este scindată. Pentru că sunt medicii deja care susțin țigara electronică și fundații care aparent susțin aceste „harm reduction”. Aceasta va fi o nouă provocare: de convins oamenii că trebuie să combată atât tutunul clasic, cât și actualele alternative.
Ce măsuri ar trebui să ia statul pentru a combate consumul tot mai mare al acestor alternative la tutun?
Sunt unele țări care au interzis promovarea acestor produse. Altele care au interzis chiar vânzarea lor. Sunt țări care au creat avertismente oficiale pe aceste produse care seamănă cu avertismentele pentru tutun. Și sunt țări care au interzis utilizarea în spațiile sociale. Există o multitudine de metode posibile de control. Unele țări le aplică doar într-o anumită zonă, altele le combină.
La noi, în continuare, produsele alternative au un cost sub prețul tutunului clasic. Se pot utiliza în spațiile închise. Generațiile sunt tributare reclamei. iar reclama se face la evenimente cu foarte mulți adolescenți sau pentru adolescenți.
Simțiți că există un lobby făcut de industria tutunului în România? Și cum se manifestă el?
Da, lobby-ul există. Lobby-ul există în emisiuni care, uneori, maschează esența. Există în întâlniri organizate chiar și cu parlamentari. Există în reclamele pe internet. Există în reclame făcute în mii variante, direct sau indirect.
Acum 45 de ani, industria tutunului spunea că fumatul nu creează dependență și că nu induce cancerul. Lucru care, ulterior, a fost demontat în timp de milioane de articole științifice. Acum sunt aceiași pași.
Ce ce este nou este că industria a scindat lumea medicală și că are publicații cu articole sponsorizate. Are conferințe, congrese în care sunt o parte din aceste halate albe care susțin aceste produse, fie ca alternativă pentru protecția sănătății, fie ca alternativă pentru întreruperea fumatului și scoaterea de sub dependența indusă de tutunului convențional.
Suntem în curs de a crea o generație nouă de dependenți de nicotină. Fie că este din țigară electronică, fie că este tutunul încălzit.
Avem nevoie de ajutorul tău!
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.
De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.
Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.
Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.
Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.
Share this