Poliția Siguranță Școlară din România: un ofițer la peste 11 mii de elevi

Laura Popa

Reporter

Pentru statul român, siguranța școlară este o preocupare pe hârtie, dar eficacitatea serviciilor rămâne incertă. 

În România, unu din doi elevi este victimă a fenomenului de bullying. Asta înseamnă că peste 1 milion de elevi sunt umiliți, amenințați sau agresați fizic în școlile din țară, conform unui raport din 2023 al organizației Salvații Copiii.

Siguranța școlară este pe mesele tuturor decidenților din educație și pe hârtie pare că suntem acoperiți. Există o lege împotriva violenței psihologice-bullying și un plan cadru de acțiune privind siguranța școlară. Iar din septembrie 2020, la inițiativa ministrului de interne de la vremea respectivă, Marcel Vela, există și Poliția Siguranță Școlară: 270 de ofițeri care ar trebui să asigure un mediu școlar sigur pentru cei aproape 3 milioane de elevi din învățământul preuniversitar.  

În acest context, PressOne a întrebat Inspectoratul General al Poliției Române și alte inspectorate județene de poliție ce au făcut ofițerii direcției Siguranță Școlară în cei trei ani de la înființare.

Cu doar câteva zile înainte de începerea anului școlar din 2020, în spațiul public apare o filmare cu o adolescentă din Târgu-Jiu agresată de alte patru fete. Două zile mai târziu, tot din Târgu-Jiu mai apare o filmare cu trei copii care îl lovesc cu pumnii și picioarele pe un altul.

În iunie 2021, un elev de clasa a VI-a se aruncă de la geamul unei școli din București, după ce n-a mai suportat agresiunea colegilor.

În 2022, în timpul unei ore de sport, un elev din Brașov este agresat de un coleg de-ai săi. Ajunge la spital cu o „entorsă radiocarpiană mâna dreaptă”. Tot în același an, un elev din București este bătut și agresat sexual în toaleta școlii de un alt coleg de clasă.

„Ele s-au bătut la prima pauză (...) Din păcate, niciun profesor de serviciu nu a fost pe hol să intervină”, a transmis directorul unei școlii din Olt unde, în octombrie 2023, două eleve au intrat într-o altercație violentă chiar pe holul școlii.

„Școală cu toleranță zero la violență”: grad incomplet de ocupare

Câteva lucruri pe care ar trebui să le știi înainte să comanzi de pe Shein și Temu

Pe fundalul scumpirii costului vieții aproape peste tot în lume, cei doi giganți chinezi, Temu și Shein, au avut parte de o creștere masivă, datorată, în mare măsură, unor strategii agresive de preț. Însă în spatele prețurilor mici se ascund câteva detalii importante, pe care ar trebui să le știm cu toții înainte să comandăm.

7 lucruri bune care s-au întâmplat (totuși) în 2024

Se încheie un an ca o cursă cu obstacole. A fost o competiție inechitabilă, cu reguli schimbate în timpul jocului, în care fiecare din noi a concurat împotriva propriei frici, a propriilor neajunsuri și prejudecăți.

În toți anii de mai sus, siguranța în școli ar fi trebuit asigurată de mai multe instituții. Există, încă din 2019, o lege împotriva violenței psihologice-bullying, care spune că la nivelul fiecărei școli trebui să funcționeze un grup de acțiune anti-bullying.

Format din profesori, consilier școlar, reprezentanți ai elevilor, reprezentantul părinților și al autorităților locale, grupul ar trebui să contribuie la prevenirea și soluționarea cazurilor de bullying comise între elevi. Asta pentru a se ajunge la o „școală cu toleranță zero la violență”, după cum apare în legea anti-bullying.

Tot pentru un mediu sigur la școală, în septembrie 2020, Marcel Vela, ministrul de interne de la vremea respectivă, a creat o direcție nouă în cadrul Inspectoratului General al Poliției: Poliția Siguranță Școlară. Scopul „exclusiv” al direcției urma să fie asigurarea unui mediu școlar sigur, atât pentru elevi cât și pentru profesori.

Într-un răspunsul oferit de Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR) PressOne, în prezent serviciile de siguranță școlară au un procent de ocupare de aproximativ 79%. Mai sunt inspectorate județene unde încă nu au fost ocupate toate posturile. Asta și pentru că, în momentul înființări noii structuri, nu au fost organizate concursuri noi, ci doar mutați ofițeri dintr-o parte în alta.

„Risc criminogen”

Printre principalele atribuții ale Poliției Siguranță Școlară se numără desfășurarea de activități pentru prevenirea criminalității și identificarea elevilor care fac parte din categoriile cu „risc criminogen”.

„Elevii vulnerabili sau aflați în situații de risc sunt identificați prin raportare la situația operativă, prin metoda observației pe care ofițerii o vor aplica în timpul activităților desfășurate în unitățile de învățământ”, se arată în răspunsul IGPR oferit PressOne.

De asemenea, „în funcție de evenimentul sesizat, de gravitatea consecințelor ori puternicul impact emoțional sau mediatic al acestuia”, ofițerii de la Poliție Siguranță Școlară se deplasează de-ndată la unitatea școlară unde s-a întâmplat evenimentul.

Potrivit Sindicatului Polițiștilor Europeni, „un număr de 0,045 de polițiști” din cadrul structurii s-ar ocupa de atribuțiile de mai sus pentru fiecare unitate școlară din țară.

5 ofițeri la 463 de școli

PressOne a întrebat IGPR care este numărul de posturi noi alocate pentru acest serviciu, precum și distribuția ofițerilor în fiecare județ, dar am fost informați că „structura organizatorică a Poliției Române, din perspectiva posturilor alocate, se regăsește în documente cu caracter clasificat.”

Informațiile nu au mai avut însă caracter clasificat pentru Inspectoratul Județean de Poliție Arad. Într-un răspuns oferit redacției, la nivelul județului Arad există, în prezent, 5 ofițeri de poliției în cadrul Serviciului Siguranță Școlară. Iar aceștia desfășoară activități în toate cele 463 de unități de învățământ preuniversitar.

În județul Arad, pentru toate cele 463 de unități de învățământ au fost alocați doar 5 ofițeri de poliție Foto: Lucian Muntean

La nivelul județului Teleorman, nu știm exact câți ofițeri există, ci doar că „procentul de ocupare a funcțiilor este de aproximativ 85%, polițiștii având în responsabilitate, în medie, circa 70 de unități de învățământ/polițist.”

Situația se repetă și în Sibiu. Potrivit informațiilor furnizate de IPJ Sibiu, „Biroul Siguranță Școlară este încadrat la nivel de 85%, singura funcție neocupată în prezent fiind cea de ofițer psiholog”. În medie, un ofițer sibian are în responsabilitate 38 de unități de învățământ.

Ofițerul psiholog

În cadrul Serviciul Siguranță Școlară trebuie să există și un ofițer de poliție cu studii în psihologie. La nivel central, conform răspunsului oferit de IGPR, există 4 astfel de funcții, iar în fiecare județ este prevăzută una singură. Sunt însă și județe, precum Sibiu, unde funcția nu e ocupată de nimeni nici la 3 ani de la înființarea direcției.

Pe lângă asta, ofițerul psiholog susține la clase „activități psiho-educaționale adresate elevilor vulnerabili / aflați în situații de risc, astfel încât aceștia să își dezvolte abilitățile de colaborare și să își amplifice competențele de identificare și soluționare a problemelor în vederea diminuării riscului de implicare a acestora în evenimente negative.”

În cei 3 ani de la înființare, Poliția Siguranță Școlară susține că a organizat, în toată țara, acțiuni pentru combaterea absenteismului și abandonului școlar, a consumului de alcool și droguri, a traficului de persoane sau în domeniul rutier. 

La nivelul județului Arad, de exemplu, ofițerii din cadrul direcției au efectuat în perioada menționată 706 activități educative și au pus în aplicare 28 de planuri pentru prevenirea absenteismului/abandonului școlar, prevenirea consumului de alcool și a tutunului. Consumul de droguri nu a primit aceeași atenție: doar 191 de activități de prevenire și combatere a consumului de droguri în 3 ani de activitate.

Lovire și alte violențe

Ofițerii din cadrul Poliției Siguranță Școlară pot desfășura și activități de cercetare și urmărire penală sub supravegherea procurorilor.

Din solicitările trimise de PressOne, la nivelul întregii țări nu există o ierarhizare a unităților de învățământ preuniversitare în funcție de gradul de risc privind siguranța școlară. Cu toate că asta ar fi trebuit să facă ofițerii din cadrul serviciului înființat în 2020.

„Atribuțiile pe linia unităților de învățământ se dublează, întrucât atât polițiștii de proximitate precum și cei din cadrul Birourilor de prevenire a criminalității din cadrul inspectoratelor județene de poliție desfășoară activități de prevenire și combatere a faptelor antisociale în cadrul instituțiilor de învățământ”, explicau membrii Sindicatului Polițiștilor Europeni în 2020.

La începutul acestui an școlar, mai mulți miniștri au semnat „Planul Național Cadru de Acțiune privind siguranța școlară”. Concret, instituții precum Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Educației ar urma să lucreze împreună pentru a combate traficul și consumul de drogul în școli și bullying-ul.

„Un element de noutate îl constituie faptul că, la nivelul fiecărei unități de învățământ preuniversitar, se vor constitui grupuri de acțiune, care vor include specialiști ai instituțiilor semnatare pe segmentele de combatere a violenței, bullying-ului și consumului de droguri, dar și cadre didactice și reprezentanți ai asociațiilor de elevi și părinți”, se arată în anunțul publicat pe site-ul Ministerul Educației.

Deschiderea anului școlar 2023 a fost marcat și de discursul președintelui Klaus Iohannis despre consumul de droguri, ținut în fața unor elevi de clasa I și a II-a.

„Un fenomen alarmant”, a numit președintele problema consumului de droguri în rândul tinerilor, motiv pentru care a anunțat că subiectul va fi discutat în ședința Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT). PressOne a întrebat administrația prezidențială câți consumatori de droguri sunt, cu aproximație, în România, dar instituția a ales să nu răspundă: e secret de stat. 

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€