Cum și-au „clonat” pro-rușii din Moldova candidații la alegerile locale. Victorie parțială pentru partidul Maiei Sandu

Laura Popa

Redactor Șef

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) fondat de președinta Maia Sandu revendică victoria la alegerile locale de duminică din Republica Moldova, chiar dacă pro-europenii n-au reușit să câștige primăria Chișinău de la fostul socialist Ion Ceban. PAS a câștigat în 19 raioane din cele 32, însă va trebui să negocieze pentru majoritate cu alte partide. Cei de la PAS, aflați la guvernare, au reclamat o campanie electorală „dificilă” și „un amestesc fără precedent” al Rusiei. 

Cu o campanie electorală marcată de interferențe rusești și restricții impuse de guvern, precum excluderea din cursa politică a partidului „Șansă” sau interzicerea unor surse media, alegerile locale din Republica Moldova sunt și un semnal privind următoarele scrutine și viitorul pro-european al țării. 

PressOne a vrut să afle cine sunt adevărații câștigători ai alegerilor locale din Republica Moldova și ce înseamnă pentru președinta Maia Sandu și proeuropeni rezultatele scrutinului de duminică. Chiar dacă la aceste alegeri diaspora nu a votat, scorurile de la locale sunt un posibil indiciu despre direcția în care ar putea să o ia Moldova în anii următori. 

„PAS a mers pe Moldova europeană, restul partidele mergeau pe faptul că PAS instituie dictatura”, rezumă, la PressOne, analistul politic Ion Tăbârță. „În mod special avem nevoie ca România să pătrundă mai mult în spațiul informațional de la noi, pentru că acum în spațiul public este mai prezentă vocea rusească”, spune, printre altele, Ion Tăbârță. 

Reporter: Cât de clară e victoria PAS în primul tur al alegerilor locale din Republica Moldova, din moment ce ea e revendicată de mai multe partide?

Ion Tăbârță: Victoria PAS este un fel de „victorie a la Pirus” ( o victorie obținută cu un cost atât de mare pentru învingător, încât aproape că echivalează cu o înfrângere n.red.). Partidul de guvernământ a acumulat cel mai mare scor. Din punctul de vedere al unei formațiuni politice, desigur, tot timpul când ești pe primul loc, vei revendica victoria. 

Însă problema PAS, problema Republicii Moldova, este că acest partid la guvernare trebuie să asigure continuitatea parcursului european al țării, în condițiile în care avem o serie de partide anti-europene, care își doresc să-l oprească. De sine stătător, scorul PAS este bun. Dar dacă ne uităm la rezultate în contextul continuității parcursului european, atunci, nu, nici pe departe nu este un rezultat bun. Restul partidelor care au un scor bun sunt formațiunile „rezervate” sau chiar anti-europene.

Alegerile locale din Republica Moldova au și rol de semnal, credeți, în perspectiva următoarelor scrutine?

Alegerile locale au fost abordate de toți ca un exercițiu electoral de etapă sau de început. 

La anul vom avea alegeri prezidențiale, iar în 2025 alegeri parlamentare care vor reconfigura puterea politică din Republica Moldova. Atunci vom avea răspunsul clar privind parcursul european al țării. Alegerile locale au fost un exercițiu de etapă. 

Și dacă facem o corelare a rezultatelor de la aceste alegeri locale cu cele din 2025, mă refer la votul politic, atunci pro-europenii din Republica Moldova ar ajunge în opoziție. Scorul PAS ar fi undeva la 30%, semnificativ mai puțin decât cei 50% din 2021. 

Ce înseamnă pentru PAS și pro-europenii moldoveni eșecul de la Primăria Chișinău? Ce semnal le dă realegerea lui Ion Ceban, fostul socialist pro-rus? 

Semnalul, desigur, nu este bun. Dar totodată Chișinăul, ca structură de electorat, este, totuși, predominant pro-european. Ceban a câștigat în 2019 alegerile la Chișinău în premieră pentru un partid de stânga. Până atunci, chiar și când erau comuniștii în apogeul puterii lor, la Chișinău câștigau candidații pro-europeni. Anul acesta a fost, din nou, o premieră: a câștigat din primul tur.

El s-a deghizat și nu mai face parte din Partidul Socialiștilor. A lansat cu 2 ani în urmă propriul proiect politic, Mișcarea Alternativă Națională (MAN), care se declară de centru-dreapta, pro-europeană. Însă mulți consideră că nu este autentic, mai degrabă un Cal Troian pe eșichierul de dreapta.

Șerban Pavelescu, despre cimitirele sovietice din România: „Istoria și soarta acestor monumente este legată de felul în care regimul politic comunist a înțeles să rescrie istoria”

În România sunt 180 de monumente dedicate Armatei Roșii amplasate în 145 de localități. O convenție internațională ne obligă să le protejăm, însă scopul ridicării lor nu a fost comemorativ. Ci propagandistic.

Edilul din Sinaia, cercetat penal de DNA, e apărat în instanță de aceeași casă de avocatură cu care lucrează și Primăria. Accesul PressOne la documente, blocat de o „taxă de căutare”

Primarul din Sinaia, Vlad Oprea, cercetat penal de DNA pentru multiple fapte de corupție, este apărat în instanță de aceeași firmă de avocatură cu care Primăria Sinaia are încheiate mai multe contracte juridice, pe bani publici.

Adevăratele interese fiind care? 

Însă acum, în Moldova, partidele de stânga nu mai pot câștiga alegeri de unele singure, așa cum se întâmpla până acum 6-7 ani. Structura electoratului s-a schimbat destul de mult și a început să migreze spre dreapta sau dreapta să devină mai numeroasă. S-a schimbat paradigma: acum partidele de stânga au nevoie de o formațiune de centru-dreapta ca să formeze guvernarea. 

Acesta este scopul domnului Ceban: să intre cât mai mult pe segmentul pro-european moderat, să acumuleze cât mai multe voturi de acolo, ca după alegerile parlamentare din 2025 să formeze guvernarea cu partide de stânga și să arunce pro-europenii în opoziție. Victoria lui Ion Ceban nu înseamnă, totuși, că la parlamentare Chișinăul va vota pentru partide de stânga. Mai ales că au fost alegeri locale, unde contează și ce face omul sau candidatul respectiv, dincolo de ideologie. Iar în oraș se văd anumite schimbări: trotuare, parcuri, terenuri amenajate.

Un sondaj publicat de curând în Chișinău arată că dacă s-ar organiza acum alegeri parlamentare în Republica Moldova, trei formațiuni s-ar bate pentru a forma guvernul: pro-europenii Maiei Sandu, socialiștii pro-ruși și partidul susținut de controversatul om de afaceri pro-rus Ilan Șor. Cum arată portretul robot al votanților acestor formațiuni?

Votantul pro-european este de regulă intelectual, instruit, mai educat și mai bine informat. Este un electorat care locuiește preponderent la oraș, format majoritar de oameni tineri, conectați la tehnologie, la lumea occidentală. Mulți sunt plecați din țară și sunt conectați la ce înseamnă Uniunea Europeană. În ultimul timp s-a observat și extinderea segmentului pro-european în alte zone, chiar către persoane mai în vârstă sau mai puțin instruite. 

După 2014 și după criza economică din Federația Rusă a avut loc o redirecționare a diasporei moldovenești, a locurilor de muncă, dintre Est spre Vest, spre Franța, Germania, Italia sau Marea Britanie. Acești oameni care au schimbat țara unde lucrează au început să voteze cu pro-europenii, pentru că văd diferența de nivel de trai și de capacitate între Rusia și statele vestice. 

Electoratul rus poate fi împărțit în două: segmentul rusolingv, minoritățile etnice care locuiesc în Găgăuzia sau în nordul Moldovei, din păcate neintegrate în societatea moldovenească și populația de la sat, vulnerabilă socio-economic. 

Primii sunt vorbitori de rusă și rezonează cu tot ce vine de la Moscova. Locuitorii din zona rurală nu sunt integrați din punct de vedere economic și prin urmare predispuși să fie manipulați de politicieni corupți, dezinformați. Gradul lor de cultură și educație au rămas scăzute: acești oameni au rămas cumva captivi Uniunii Sovietice, pe care o asociază cu Federația Rusă. Sunt români, dar declară că vorbesc limba moldovenească. 

Iar electoratul de centru este oportunist și format preponderent din birocrați locali. 

Îngrijorător este când tendința acestui sondaj e de creștere. 

Există vreo legătură între dezamăgirea populației și prezența la vot? Cum evaluați participarea la primul tur al alegerilor locale? 

41,4% este un procent similar cu rezultatele din 2019. Dar aici neapărat se cere o precizare: la alegerile locale nu poate vota diaspora. Noi avem o diasporă foarte mare, în funcție de perioada anului pot fi și 20-25% plecați în afară țării. Acest procent crește cu 10-15% la alegerile prezidențiale și la alegerile parlamentare, pentru că acolo diaspora participă.

În acest context, prezența la vot a fost una normală. Nu putem spune că a fost o prezență mare, dar nici nu putem spune că a fost o sub prezență. Luând în calcul factorii demografici din Republica Moldova și numărul mare de concetățeni aflați peste hotare, a fost o prezență medie.

Reprezentanții PAS au reclamat o „implicare fără precedent” a Rusiei în campania electorală pentru alegerile locale. Cum a arătat perioada campaniei electorale și care au fost principalele teme care au animat discursurile politice? 

Trebuie să delimităm campania în mod evident de ziua votului. Ziua votului a fost bine organizată, ea a decurs normal, fără incidente. Dacă au fost ceva incidente, au fost de ordin tehnic și nu au influențat rezultatul votului. Altfel a stat situația în campania electorală. 

În campanie s-au folosit niște politehnologii sofisticate, care nu au mai fost până acum. Am avut foarte mult discurs geopolitic și un foarte puternic discurs personalizat. De exemplu, partidul de guvernământ și-a axat campania contra grupului Șor la nivel de țară, iar la nivel de Chișinău și-a axat activitatea contra primarului Ion Ceban. 

Grupul Șor a avut oficial două proiecte politice, unul declarat oficial „Partida Șansa”, care corupea, practic, alegătorii. Și unul nedeclarat, Partidul Renașterea, care a fost lansat pe eșichierul socialiștilor și avea drept scop să rupă cât mai mult de la socialiști. 

Care a fost scopul lor? 

Acest partid Șansa corupea pe față. Ei aveau un discurs contra guvernării și anticipau că e posibil ca partidul să fie scos din cursă. Odată ce era scos din cursă, apăreau alți candidați cu care să voteze oamenii. 

S-a ajuns, pur și simplu, la clonarea politicienilor. De exemplu, la Bălți a câștigat o doamnă complet necunoscută, candidat independent. Prima dată s-a dorit aici o doamnă care avea legături cu Șor. Când nu i s-a permis să se înregistreze, au luat o persoană identică cu ea de la Partidul Șansa. Când candidatului de la Partidul Sansa nu i s-a permis să candideze, au scos-o pe cea care a câștigat acum. Nimeni nu știa de ea, dar era la indigo cu vechiul candidat, cam același profil psihologic, blondă, vorbăreață. 

S-a mers pe anumite politehnologii foarte sofisticate, să inducă în eroare autoritățile, să le ia prin surprindere, iar electoratului, prin corupere, să i se spună pentru cine să voteze.

Pe dumneavoastră ce temă abordată în timpul campaniei v-a intrigat cel mai mult?

Nu putem spune că am avut teme deosebite în campanie. Am avut foarte mult discurs geopolitic, nu s-au discutat decât adiacent probleme locale. PAS, care înainte avea un discurs anti-geopoltic, despre oligarhi, corupție, oameni buni, viață bună, la alegerile de-acum a venit cu un mesaj geopolitic: Moldova europeană, aducem Europa acasă. 

PAS a mers pe Moldova europeană, restul partidelor mergeau pe faptul că PAS instituie dictatură și de-aici o serie de învinuiri reciproce. PAS pe cei de la grupul Șor, restul partidelor pe cei de la PAS.  În plus, dezbaterile televizate au fost, cumva, în vânt. Adevăratele dispute s-au dus în social media, pe Telegram și TikTok, unde a fost o dezinformare masivă.

În acest context, cum va arăta campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 2024? 

Acum toți fac calcule, pentru că această campanie locală trebuia să fie și o pistă de lansare pentru eventual lideri politici care, ulterior, ar putea să dea un scor electoral bun, și pe baza acestui scor electoral bun la prezidențiale să fie și liderii proiectelor politice pentru parlamentare din 2025. Dar acum pe dreapta politică nu vedem lideri politici puternici. În afară de Maia Sandu, majoritatea care ar putea să aibă potențial sunt de pe stânga politică. Ceea ce nu prevestește nimic bun în perspectiva alegerilor parlamentare în 2025. 

Dacă negocierile pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană vor începte la finalul acestui an sau la început de 2024, cum și cât ar contribui asta la candidatura Maiei Sandu la alegerile prezidențiale de anul viitor? 

Faptul că pe dreapta nu este concurență pentru doamna Sandu poate fi considerat un avantaj, pentru că tot electoratul de dreapta cam se va concentra în jurul ei. 

Aceasta mai degrabă este o problemă pentru alegerile parlamentare din 2025. Că la noi proiectele sau partidele politice au acest caracter personalizat. Nu avem partide politice ca instituții, cum sunt în Occident, unde indiferent cine este liderul, partidul există în continuare. 

Nu, la noi de regulă dacă pleacă liderul pleacă și partidul. Sau ca să apară partidul, trebuie să existe și un lider puternic pe care să-l voteze cetățenii.

În perspectiva anului 2025, faptul că pe dreapta noi nu avem lideri puternici și faptul că Maia Sandu nu va mai putea fi lider la niciun partid este cam problematic. Și majoritatea liderilor care ar putea să capteze electoratul vin dinspre stânga sau centru stânga. Sau care se declară de centru dreapta, ca și domnul Ion Ceban. Și ultimii ar putea să facă coaliții cu partidele de stânga.

Dar ce ar însemna pentru România un posibil eșec al Maiei Sandu la alegerile de anul viitor? Ce semnal ar fi acesta? 

Că relațiile dintre România și Republica Moldova vor trece prin tensiuni. Cum a fost pe timpul socialiștilor sau a comuniștilor. Sau poate nu vom avea tensiuni, dar, totodată, relații nu vor mai avea acel caracter aprofundat, cum îl au acum.

Odată cu începerea negocierilor pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, ce ar putea România să facă mai mult, pe lângă a oferi expertiză tehnică?

România și acum face suficient de multe, trebuie să recunoaștem. Ce trebuie să facem noi mai mult, iar acum mingea este pe terenul nostru, este să dezvoltăm cât mai multe proiecte mari, de infrastructură, să conectăm Republica Moldova la spațiul românesc. Avem nevoie de mai multă prezență a României în mediul de afaceri din Republica Moldova. 

Legat de prezența României în societatea românească, există legături dovedite între actualul primar de la Chișinău, Ion Ceban, și politicieni PSD din România. Cum sunt văzute aceste legături în Republica Moldova? 

Ele nu trezesc suspiciuni, mai degrabă trezesc nedumerire, dar totuși Ion Ceban a avut și un discurs mai moderat. A încercat să stabilească anumite legături cu România, a spus că el, de fapt, vorbește limba română, deși anterior declarase că vorbește limba moldovenească. Insistă că această relație este bazată pe proiecte pentru oameni, proiecte sociale sau de infrastructură. 

Cum l-ați putea descrie ca om politic, într-un singur cuvânt, pe Ion Ceban? 

Oportunist. Mulți ar spune cameleon, dar mai degrabă el este oportunist. Are în spate o educație pro-românească, pro-europeană, iar cariera politică și-a făcut-o în partidele de stânga, pro-ruse. Oportunist sau pragmatic.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€