La Iași se va desfășura un concurs internațional de arhitectură pentru o porțiune din centrul orașului.

Augustin Ioan, arhitect: „Un oraș bogat este un oraș în care toate sau cele mai multe din vârstele sale au lăsat urme însemnate”

PressOne este partener media pentru concursul de arhitectură care va aduce Iașului un ansamblu arhitectural gândit de o firmă internațională. Această serie de articole este susținută de Grupul Iulius, din dorința de a oferi cât mai multă transparență cu privire la acest proces.


România iese în sfârșit din perioada în care centrul orașelor a fost fie ignorat, fie doar vopsit și peticit. Intră într-o altă etapă, în care apar proiecte îndrăznețe, însă și acestea vin cu un pericol: dacă nu sunt făcute corect, riscă să facă mai mult rău într-un țesut urban și-așa vânzolit de intervenții repetate și mutilante în timpul comunismului și al tranziției.

Scriem des la PressOne despre proiectele de regenerare urbană care sunt puse în dezbaterea publică, așa că nu puteam rata ocazia de a discuta despre cel pregătit pentru centrul Iașului: un concurs internațional de arhitectură la care și-au anunțat participarea câteva dintre birourile de arhitectură extrem de relevante la nivel global: Foster+Partners, MVRDV, UNStudio și Zaha Hadid Architects.

Pentru necunoscători, e suficient să menționez câteva dintre proiectele pe care le-au livrat deja aceste birouri: sediul Apple, transformarea Reichstagului din Berlin, Muzeul Național al Artelor Secolului XXI din Roma, Gara Centrală din Arnhem, Markthal Rotterdam – iar lista e cu adevărat amețitoare.

Ce să caute totuși aceste companii la Iași? Sunt invitate de grupul Iulius ca să vină cu o soluție arhitecturală pentru zona Sf. Andrei – Piața Palatului Culturii, una care să respecte și istoria orașului, dar și nevoile de dezvoltare.

Este doar o etapă dintr-un lung proces care a inclus o consultare a comunității locale, dar și stabilirea unui juriu din care fac parte istoricul Cătălin Turliuc și arhitecții Șerban Țigănaș, Augustin Ioan, Dragoș Ciolacu, Mihai Corneliu Drișcu și Matei Bogoescu.

Soluțiile propuse de birourile internaționale vor fi expuse public la Palatul Culturii din Iași, în perioada 30 iunie – 14 iulie 2022, iar arhitecții care le-au lucrat își vor prezenta viziunea în cadrul unei conferințe de specialitate, desfășurată pe 30 iunie, tot la Palatul Culturii.

Am încercat să aflăm de la Augustin Ioan, arhitect, profesor la Universitatea de Arhitectură Ion Mincu din București și membru al juriului concursului internațional de arhitectură, care sunt așteptările de la acest concurs. Vom obține ulterior informații de la fiecare dintre birourile de arhitectură implicate, apoi vom încerca să acoperim integral detaliile proiectului care va fi desemnat câștigător, în urma prezentării de la finalul lunii iunie 2022.

Arhitect Augustin Ioan

Care este moștenirea arhitecturală a Iașului? Care sunt straturile istorico-arhitecturale pe care se construiește acum orașul?

Este o întrebare grea. Evident, există clădiri importante, de nivel național, din toate vârstele istorice ale orașului, dar există și intenții de rescriere radicală, cu siguranță e cazul Palatului Culturii și a unei părți importante din arhitectura perioadei comuniste.

Coabitarea de clădiri de patrimoniu din perioade diferite reprezintă caracteristica foarte pregnantă a centrului. Și nu e o problemă de scară, neapărat: Casa Dosoftei mi se pare mai importantă decât catedrala, care e mai interesantă acum, împreună cu lucrările de subzidire și spațiile obținute cu cele două corpuri care anturează intrarea principală, ale lui G. M. Cantacuzino, decât era inițial.

Palatul Culturii, Iași. Foto: Adrian Mihălțianu

Și, în plus, Iașii au ceea ce alte orașe din România nu au: starchitecture îi spunem astăzi, e vorba de o lucrare de Gustave Eiffel (Grand Hotel Traian). Se dorește ca, în urma concursului internațional de arhitectură cu invitați aflat în desfășurare, să primească și un ansamblu de semnătură prestigioasă și să dea tonul unei înnoiri radicale a modului în care se proiectează și se construiește în țară.

Cum facem ca arhitectura contemporană să fie edificată cu respect și gratitudine pentru trecut, în care acesta să nu fie doar o notă de subsol, ci elementul cheie de la care se pornește?

Nu există un singur răspuns la întrebarea aceasta, ci, din fericire, nenumărate. Cu siguranță, blocarea dezvoltării, în numele unei realități deja constituite, nu se numără printre aceste soluții, după cum nici demolarea vechiului și înlocuirea lui cu arhitecturi inferioare pre-existentului nu e nici legitimă, nici de dorit, deși se practică deșănțat la noi.

Casa Dosoftei, cu Biserica Sfântul Nicolae Domnesc și Hotel Moldova în fundal. Foto: Adrian Mihălțianu

De la preluarea elementelor de scară și vocabular formal la clădirea-fundal pe care să se proiecteze monumentul-vedetă și de la co-prezența vechi-nou în/pe aceeași clădire, toate metodele s-au propus, cu varii grade de succes. Un oraș bogat este un oraș în care toate sau cele mai multe din vârstele sale au lăsat urme însemnate.

La Iași se desfășoară în prezent singurul concurs internațional de arhitectură cu participarea unor birouri prestigioase la nivel global, iar dvs. sunteți unul dintre membrii juriului. Care sunt provocările sit-ului respectiv și de ce a simțit promotorul concursului nevoia unei soluții venite din exterior?

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Eu am acceptat invitația tocmai pentru că investitorul și-a asumat acest risc, al convocării unui concurs internațional. Am scris despre concursul de arhitectură în ultimii 25 de ani și, când ți se oferă ocazia să fii parte din exact ce propăvăduiești, nu poți refuza invitația, dimpotrivă, trebuie să faci tot ce poți ca să fie un succes acest experiment.

Dacă va reuși acest prim exemplu, cred că și alți dezvoltatori vor avea curajul să facă un pas similar, chiar dacă va fi un concurs cu invitați doar din țară, sau un concurs național/internațional deschis.

Ca membru al juriului, am aceleași așteptări ca și ceilalți colegi implicați: să fie găsită o soluție valoroasă, exemplară, la problemele ridicate de amplasament.

La ce fel de dezvoltare trebuie să se aștepte ieșenii în zona Sfântului Andrei? Care au fost criteriile furnizate concurenților și cum integrează ele opinia comunității?

Trebuie să insist pe faptul că tema include, de bună seamă, cerințele dezvoltatorului, fără de care această competiție nu ar fi existat, dar că este condusă în primul rând de relevanța socială a ansamblului care va fi propus acolo.

Ansamblul Palas, Iași. Foto: Adrian Mihălțianu

Nu este doar o chestiune de estetică, deși este esențială și aceasta. Modul în care tema cere ca ansamblul propus să se poziționeze în raport cu monumentele din vecinătate, cu poziția urbană foarte complicată, cu funcțiunile multiple cu caracter public cerute – toate acestea doresc să ducă la obținerea unui edificiu care să sporească în primul rând calitatea spațiului public din zonă, a parterului urban (deși acolo, din pricina cornișei, sunt două partere diferite, unul la nivelul pieței Palatului Culturii și unul jos, spre Bahlui).

În temă sunt integrate cerințele formulate, prin diferite consultări publice, de către societatea civilă care a dorit să fie parte din proces.

Evident, nu trebuie să fie o clădire foarte înaltă sau una care să pună în umbră clădirile de patrimoniu, dar nici plicticoasă, ci să fie un viitor obiect de patrimoniu; nu trebuie să concureze cu Palatul Culturii, ci să fie într-un dialog.

Este complicat și pentru că lumea este foarte atentă la ceea ce se întâmplă acolo, și nu numai lumea din Iași.

Este un semnal care va stabili priorități ulterioare, va crea, va schimba pentru încă o generație discursul arhitectural național și în Iași dacă va fi o reușită.

Dincolo de viziunea arhitecților, de ce mai este nevoie ca o clădire să devină cu adevărat emblematică, să devină un reper cultural?

Adoptarea de către o comunitate este un mister, calitatea arhitecturii fiind, evident, unul dintre criterii, deși nu singurul.

Cred că relevanța socială a intervenției, acolo/atunci, joacă un rol, modul în care răspunde unor nevoi colective, poate doar bănuite, dar neformulate încă, înainte de apariția intervenției respective.

Contează dacă e parte din voința colectivă a unei comunități care dorește să se afirme inclusiv prin edificii reprezentative.

Iașul nu a dus lipsă de intervenții brutale în trama urbană, clădiri neintegrate nici acum în specificul arhitectural al orașului. Foto: Adrian Mihălțianu

Credeți că acest concurs internațional este soluția cea mai bună?

Cine e mai bun proiectant: cineva de-al locului, care simte și întelege sau cineva din afară? Suntem blocați și atunci avem nevoie de o privire din exterior. Nu avem neapărat nevoie de arhitecți mai buni, ci de oameni care vin din cu totul altă cultură profesională și tehnologică. Este un tip de soluție atât de complexă, încât cu toții avem niste așteptări uriașe de la viitoarele propuneri.

Concursul nu este întotdeauna egal cu soluția. Eu cred că rezultatul concursului plus discuțiile care vor urma în lungul proces de avizare vor conduce către o soluție.

Ieșenii ar trebui să ceară cel mai mult cu putință de la cei care fac dezvoltare imobiliară, și în general toți ar trebui să cerem acest lucru. Pentru că este un amplasament atât de dificil, s-ar putea ca ieșenii să înceapă să aibă răspunsuri la întrebări pe care nu și le-au pus încă.

Cele patru firme înscrise în concurs reprezintă patru dintre direcțiile cele mai importante ale arhitecturii mondiale. Într-un top zece, acestea sigur ar apărea în el. Concursul este totuși doar un început. Cu soluția propusă se va lucra mai departe, însă aceasta va suferi modificări în procesul de avizare.

Aveți vreun mesaj pentru ieșeni?

Dați șansa acestui obiect să se adauge și să împrospăteze, pentru că sigur cu acest ansamblu de semnătură Iașul taie coada și se așază în față. Această șansă readuce în discuție un tip de pact care s-a făcut și nu s-a respectat. Anume, Iașul, capitala culturală a României. E un câștig pe care orașul îl poate avea și care va schimba relația nu tocmai fericită pe care spațiul public o are cu dezvoltarea imobiliară. Orașul are șansa de a ieși din toropeală, iar România câștigă arhitectură mondială.


Platforma Iași Pentru Viitor, lansată de IULIUS cu prilejul acestui demers, invită vizitatorii să descopere două secțiuni, respectiv „Iașul de azi”, care prezintă câteva dintre simbolurile arhitecturale ce pot fi admirate în oraș, și „Iașul de mâine”, prezentarea concursului internațional de arhitectură cu invitați pentru proiectarea unei noi dezvoltări.

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...