AUDIO. Experiment PressOne: „Refugiat ucrainean, caut de lucru în România”. Cum răspund funcționarii de la birourile pentru ocuparea forței de muncă

Războiul din Ucraina pune presiune pe toate țările din jur, însă pentru unele state reprezintă și oportunitatea de a atrage forță de muncă și de a-și acoperi anumite nevoi din acest punct de vedere, oricât de cinic ar suna.

România pare că nu are încă perspective de acest fel, în principal pentru că nu are o strategie clară de atragere a unor categorii profesionale, dar și pentru că cei mai mulți cetățeni ucraineni nu vor să rămână aici. 

„Domnule președinte Zelenski, vom face tot ceea ce ne stă în putință pentru ca cetățenii ucraineni care au ajuns în România să poată avea o viață normală și un trai decent. Cetățenii ucraineni ajunși în România beneficiază de servicii de sănătate în aceleași condiții ca și cetățenii români și pot găsi un loc de muncă. Am modificat legislația în acest sens, iar peste 1.100 deja lucrează în firmele românești” – a spus săptămâna aceasta premierul Nicolae Ciucă în Parlament, în contextul discursului video pe care l-a avut liderul de la Kiev în fața deputaților și senatorilor români. 

Cât de pregătit e însă statul român să atragă forță de muncă din Ucraina?

Un prim pas a fost făcut prin adoptarea unei ordonanțe de urgență (OUG 20), care le permite cetățenilor ucraineni să intre pe piața autohtonă a muncii fără restricții birocratice, în condiții similare cu cetățenii români.

Orice cetățean din Ucraina se poate angaja în România în baza unei declarații pe propria răspundere prin care își asumă că deține anumite calificări sau experiență, dar și fără obligația obținerii unei vize de lungă ședere. A fost eliminată și obligativitatea de a prezenta un aviz de angajare. 

Sunt facilități pe care le-au cerut insistent angajatorii români, după cum admite la PressOne ministrul Muncii, Marius Budăi. 

Acum practic situația este cu totul și cu totul excepțională și am eliminat ceea ce înseamnă aviz de la Consulat. Nu au nevoie de aviz de muncă. Practic îi angajăm în aceleași condiții ca și pe cetățenii români”, explică ministrul de resort. 

PressOne l-a întrebat pe Marius Budăi dacă există vreo așteptare la minister ca România să beneficieze direct de forța de muncă din Ucraina, fugită din calea războiului și în domenii unde există penurie de resursă umană. 

Este prea devreme. Dorința este similară cu cea pe care o avem și pentru cetățenii români, să le găsim și lor loc de muncă. Știm cu toții că avem o deficiență foarte mare de forță de muncă. Practic realizăm un cumul de măsuri prin care îi sprijinim și pe cetățenii ucraineni, dar și mediul de afaceri românesc”, răspunde ministrul Muncii. 

Concret, pe lângă ușurarea legislației, ministerul susține că ar fi început să colaboreze cu platforme online care s-au pus la dispoziția cetățenilor ucraineni, dar și cu propriile agenții pentru ocuparea forței de muncă (AJOFM-uri). Plus un pliant. 

„Lucrăm prin agențiile județene de ocupare a forței de muncă. Am tipărit un pliant în trei limbi: română, engleză, ucraineană, pe care îl distribuim în punctele de trecere a frontierei din nordul țării” – completează ministrul Muncii, Marius Budăi. 

Interesul angajatorilor pentru forța de muncă venită din Ucraina e confirmat de Cristian Pârvan, președintele Patronatului Investitorilor Autohtoni, PIAROM. În opinia sa, strategia de atragere a lucrătorilor ucraineni ar trebui construită în jurul agențiilor județene pentru ocuparea forței de muncă, instituții care ar trebui să facă un fel de registru, în funcție de calificările ucrainenilor care vor să se angajeze. 

„Statul trebuie să-și asume, ca și pentru români, acest proces de «inventariere» și de anunțare a firmelor. «Uite, avem doi mecanici sau doi specialiști în mașini cu comandă numerică și trei sudori.» Asta nu s-a realizat. Gândiți-vă că sunteți o firmă. Unde mergeți să căutați ucraineni, să-i angajați? Și firmele de recrutare din România au aceeași problemă. Unde să se ducă, la graniță?” se întreabă retoric Cristian Pârvan. 

Cei mai mulți refugiați ucraineni sunt femei și copii. Foto: Ioana Epure

Cât de pregătite sunt așadar AJOFM-urile să răspundă eventualelor solicitări pe care le-ar putea face cetățenii ucraineni? PressOne a sunat la trei astfel de instituții, toate din nordul țării: Botoșani, Bistrița și Satu Mare. 

AJOFM Botoșani și Satu Mare: „ Vi, Vi, Vi, Point, Ai, N, Ou, F, M, Point Ro. Thank you very much!”

La Botoșani și Satu Mare am sunat în numele lui Pavel, care și-ar căuta un loc de muncă, alături de soția sa. 

„Bună ziua, AJOFM Botoșani.”

„Hello, do you speak English?”

„No, dar caut pe cineva care vorbește.” 

După 10 secunde o doamnă preia telefonul și întrebă, într-o engleză decentă, dacă familia ucraineană este deja stabilită în oraș. 

You want to get a job. Now you are in Botoșani county?” întrebă funcționara de la AJOFM. 

Discutia telefonica dintre reporterul PressOne si reprezentanta AJOFM Botosani

E amabilă și se străduiește să fie clară în exprimare. Soluția pe care o propune este ca familia ucraineană să vină direct la sediul instituției pentru angajare. Dar sunt locuri de muncă disponibile pentru cetățeni ucraineni? 

– „Avem multe locuri de muncă, nu numai pentru ucraineni”, ni se răspunde în engleză. 

Lista de locuri de muncă disponibile e pe site-ul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, așa că funcționara de la Botoșani dictează, literă cu literă, adresa.: „Vi, Vi, Vi, Point, Ai, N, Ou, F, M, Point Ro.”

E de ajuns dacă vorbiți engleză, ni se mai spune. „Când intrați pe site, căutați Botoșani Agency. Site-ul e unul național și trebuie să alegeți județul unde vreți o slujbă”.

Thank you very much, Botoșani. „You’re welcome.” 

O conversație similară are loc cu reprezentanții AJOFM Satu Mare. De data aceasta, susținem că am cunoaște pe cineva în oraș, care ar putea facilita comunicarea cu autoritățile române. Cunoașterea limbii române nu este un obstacol, dă asigurări AJOFM Satu Mare, cu condiția că cetățenii ucraineni să știe măcar puțină engleză.

Job-uri sunt multe, spune la telefon reprezentanta biroului județean pentru ocuparea forței de muncă. Și pentru bărbați, dar și pentru femei, în funcție de calificări. 

AJOFM Satu Mare

Unde sunteți acum? Vreți să veniți la Satu Mare? OK. Puteți veni la Satu Mare și îi puteți ruga pe prietenii dvs. să ne sune. Și ei vă pot aduce aici. Noi vă vom spune apoi ce pași trebuie făcuți. Aceasta este calea cea mai ușoară. Are a lot of, zi-i… cum îi zice? Firme? Pfff, ce lapsus am! Deci are a lot of companies who want to hire, so it’s not a problem. Trebuie să veniți aici, vă așteptăm. All the best, bye!”

AJOFM Bistrița: „Am muncitor necalificat. Am în construcții și în industria alimentară, în gastronomie”

Locuri de muncă pentru cetățeni ucraineni sunt și în baza de date a celor de la AJOFM Bistrița-Năsăud. De data aceasta, discuția se poartă în limba română, iar reporterul PressOne susține că întreabă în numele cuiva din Ucraina, care și-ar căuta un serviciu în România. 

Condițiile le știe toată lumea. Nu sunt condiții. Deci dacă doresc să se angajeze trebuie să vadă dacă cad de comun acord cu angajatorul, știți?” răspunde funcționara publică de la Bistrița. 

Acolo au fost deja angajați cetățeni ucraineni, în principal datorită relocării firmei Leoni, specializată în cablaje auto. Unii lucrătorii din Ucraina au fost relocați în România, alți ucraineni au fost angajați după mutarea la fabrica din Bistrița. 

Reprezentanții AJOFM Bistrița se oferă să medieze potențiale discuții între lucrători ucraineni și angajatori autohtoni, dacă cele două părți vin la sediu. Dacă nu, așadar dacă nu există o astfel de înțelegere prealabilă, atunci refugiații ucraineni pot opta pentru un loc de muncă ce nu presupune calificări. 

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

„Am locuri de muncă. Dar ei ce știu să facă? Am câteva oferte de locuri de muncă, de exemplu sunt cei de la Leoni, care au nevoie de muncitori necalificați, deocamdată. (…) Am muncitor necalificat, am în construcții și în industria alimentară, în gastronomie. Să vină la AJOFM, dar nu știu cum se descurcă în oraș. Trebuie să meargă, să discute cu angajatorul. Eu pot să le facilitez, da na, eu știu? Să vină, să ne caute, să vedem ce și cum.”

Discutia telefonica PressOne-AJOFM Bistrita

Și producătorul român de baterii Rombat ar fi angajat persoane din Ucraina. Limba română e însă un obstacol, cred cei de la AJOFM Bistrița. 

„Cu limba română cum stă?”

„Rău.”

„Păi aia e, vedeți? E o chestie acolo.” 

Nu toți angajatorii ar avea un translator sau o persoană disponibilă pentru instrucțiuni în engleză, așa că necunoașterea limbii române limitează, după spusele funcționarilor de la ocuparea forței de muncă, obținerea unui job calificat. 

„Am mai avut persoane care au venit. Dar au venit direct împreună cu angajatorul. De exemplu au venit de la o firmă de gastronomie care are ceva persoane care sunt și cu cazare. Acum, sigur, merge pe engleză. Dar nu toți angajatorii au o persoană care să fie însoțitori, sau cum să zic, cât de cât pe engleză. (….) Știți cum e, sunt meserii profesionale, altfel nu prea avem funcții.”

Inițiative private pentru angajarea refugiaților ucraineni: „ Am avut inginer de aeronave și profesor universitar”

Nu numai statul român susține că le deschide o ușă refugiaților ucraineni. De la declanșarea războiului de către Federația Rusă invadatoare, în România au apărut o serie de platforme online unde refugiații și-ar putea găsi serviciu. 

Printre cei care pot oferi un ajutor sunt și cei de la „Ateliere Fără Frontiere”, o organizație neguvernamentală care lucra deja cu persoane vulnerabile. Programele organizației nonprofit presupun însă angajare de doi, până la trei ani, pentru dezmembrarea unor echipamente electrocasnice și IT, confecții sau recondiționări de aparatură. 

„Eu am avut inginer de aeronave și profesor universitar, spre exemplu”, spune pentru PressOne Dodo Tecaru, coordonatoarea departamentului social și de inserție. 

Criza refugiaților pune presiune pe toate țările din jur. O fetiță ucraineană în centrul de refugiați de la Moldexpo, Chișinău. Foto: Ioana Epure

Solicitările nu s-au concretizat, în principal pentru că organizația nu poate oferi decât locuri de muncă necalificate, plătite cu salariul minim pe economie. În plus, susține Dodo Tecaru, refugiații ucraineni ar căuta mai degrabă locuri de muncă pe perioade scurte de timp, în condițiile în care România este, până acum, o țară preponderent de tranzit

Cei mai mulți cetățeni ucraineni sunt în căutare de ceva en passant, două, trei, cinci săptămâni. Nici sezonier n-aș putea spune. Mai degrabă solicitări punctuale. O persoană vrea două săptămâni și atât, că apoi pleacă la fiica din Australia. Noi oferim un loc de muncă stabil, în condiții modeste de plată, dar și munca e necalificată. Și se pare că încă nu sunt astfel de persoane interesate.”

„Doi dintre ei chiar au încercat o experiență de o zi în ateliere și-au spus „nu vă supărați, dar nu putem”. Noi lucrăm cu persoane vulnerabile, cu mix de vulnerabilități, oameni din penitenciare, oameni fără școală. Pe zona de cazuri deosebite social. Ori oamenii aceștia sunt doar refugiați, ei n-au alte probleme. Cu mare drag, noi atât putem să oferim. Avem în continuare porțile deschise. Deocamdată se orientează probabil către alt tip de joburi.

În jur de 650 de mii de cetățeni ucraineni au intrat în România în cele 43 de zile de război, potrivit datelor oficiale. Agenția ONU pentru Refugiați a ridicat deja nivelul de urgență la 3, cea mai gravă treaptă posibilă, conform clasificărilor interne. UNHCR estimează că peste 4 milioane de refugiați au căutat protecție în statele vecine Ucrainei și că numărul lor e în continuă creștere.  

Sursa: unhcr.org

Numărul celor care aleg însă să rămână în România este, deocamdată, mic. Sub cinci mii de ucraineni au solicitat până acum, oficial, protecția statului român, mai arată Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI).

Ce ar mai putea face statul român și mediul privat pentru a-i atrage pe cetățenii ucraineni? 

România asistă și beneficiază, deocamdată, doar de relocarea unor firme care lucrau în Ucraina, înainte de război, crede Cristian Pârvan, reprezentantul oamenilor de afaceri autohtoni. Pentru PIAROM, patronat pe care îl conduce, bariera lingvistică este o problemă, însă nu una esențială. 

O altă problemă este dorința lor de a intra pe un loc de muncă disponibil în România”, adaugă Cristian Pârvan. Apelul antreprenorilor autohtoni vizează statul român, care, e de părere reprezentantul PIAROM, ar trebui să se preocupe de analize și strategii calitative, defalcate. 

„Integrarea nu presupune numai loc de muncă. Oamenii ăia trebuie să trăiască, le trebuie locuință, școală, condiții. Nu sunt o mobilă pe care să o muți unde vrei.”

„Sunt condiții care trebuie examinate. Deocamdată, din cifrele publice prezentate, din 600 de mii de ucraineni care au venit în România, doar câteva mii au cerut să rămână aici. Un procent foarte mic. Și nici nu știm compoziția lui. Câți sunt copii, câți adulți? Adulții ce calificări au?” se întreabă, din nou, Cristian Pârvan. 

Îl completează Adelina Dabu, de la confederația patronală Concordia, în contextul în care și acolo ar exista deschidere din partea angajatorilor către forța de muncă venită din Ucraina. 

Din perspectiva disponibilității lor de a se angaja, într-adevăr, numărul este relativ mic, raportat la totalul celor care au intrat în România, practic. Unii dintre ei spun că vor să se întoarcă în Ucraina după ce se va termina conflictul. Alții vor să se stabilească în alte state. După cum știți din statistici, cei mai mulți au tranzitat România și deja au plecat.

Confederația Concordia susține că există acum un cadru legal relativ stabil care ar permite angajare de forță de muncă provenită din Ucraina și totodată că sunt anumite domenii unde interesul este uriaș. 

„Sunt sectoare presate de timp, de exemplu sectorul HORECA, pentru că vine sezonul estival”, spune Adelina Dabu. Ea aduce însă o nuanță și invocă legislația Uniunii Europene, decisivă poate în alegerea pe care trebuie să o facă ucrainienii: Să rămân sau nu în România?  

Uniunea Europeană are un cadru specific și odată ce ți-ai ales țara în care vrei să beneficiezi de protecție și de dreptul de muncă, nu te mai lasă să te plimbi. Dacă ai optat pentru dreptul de muncă în România, atunci nu mai poți să pleci să muncești în Germania. Și cumva ei ei privesc alegerea aceasta ca fiind una importantă, ceea ce e firesc. Riști să rămâi blocat.

Pentru patronatele din România, s-au făcut pași importanți, dar se mai pot face lucruri, ideal la o viteză mai mare. O urgență, așa cum o reclamă angajatorii la PressOne, e creșterea capacității de procesare a documentelor de către Inspectoratul General pentru Imigrări, IGI. Problema nu e nouă, e doar amplificată de război. 

Deși un cetățean ucrainean se poate angaja ușor, doar cu pașaportul, pentru a fi înregistrat în sistemul național de asigurări și implicit pentru a beneficia de întreaga protecție a statului român, respectiva persoană are nevoie de un cod numeric personal (CNP). 

„CNP-ul îl obțin de la Inspectoratul General pentru Imigrări. Aceeași instituție asigură suportul și pentru ceilalți lucrători din afara UE. Resursele lor sunt deja limitate, erau puțini și înainte de război, în vremea când prelucrau doar dosarele celorlalți lucrători din afara UE”, spune Adelina Dabu, care susține că „s-a blocat practic procesul de aducere a altor lucrători din afara Uniunii, pentru că ei sunt, și pe bună dreptate, concentrați cu cetățenii ucraineni.

La fel de important, cred cei de la Concordia, este ca statul român să gândească soluții ceva mai inventive, mai ales că sunt și alte sectoare cheie în economie unde nevoia de specialiști e acută. Adelina Dabu dă exemplul altor state, care încearcă să atragă IT-iști din Ucraina sau chiar Belarus. 

„Sectorul IT abia îi așteaptă. Însă în momentul de față nu există semnale că ei și-ar dori să rămână în România, în acest sector. Cred că trebuie să gândim un pic outside the box și într-o manieră rapidă. Am văzut exemplele Poloniei și a unor state baltice, care au început să acorde facilități, vize mai rapide, procese scurte, pentru anumite categorii de lucrători, cum ar fi sectorul IT. Dar nu numai pentru ucraineni, care oricum dacă vin, primesc protecție, ci pentru alți cetățeni, cum ar fi cei din Belarus. Pentru ei au făcut o procedură de tip fast track: dacă ai contract de exemplu de doi ani în sectorul IT, primești viza de muncă și dreptul de ședere într-un timp mult mai scurt.”

În România, dacă ai vrea să aduci un lucrător din Belarus în momentul de față, trebuie să parcurgi procedura standard, care înainte dura oricum în jur de trei luni. Acum, dată fiind capacitatea scăzută a IGI, poate dura și șase sau opt luni”, încheie reprezentanta confederației patronale Concordia. 

România înregistrează un deficit al forței de muncă de aproximativ un milion de angajați, după cum susțin unele voci. La nivel de oficial, ministerul Muncii vorbește de lipsa acută a peste 250 de mii de salariați. Iar înainte de pandemie specialiștii estimau că pierderile companiilor din cauza penuriei de forţă de muncă se ridicau în România la 7 miliarde de euro, sumă ce echivalează cu 3,7% din PIB.


*Acesta este un demers informativ, un serviciu public pe care redacția își propune să îl facă pentru cititorii săi. Jurnaliștii PressOne au făcut un experiment jurnalistic prin care și-au propus să testeze reacția autorităților publice în situația ipotetică în care un refugiat ucrainean și-ar căuta un loc de muncă în România apelând la ajutorul acestora.

Detalii complete despre serviciile oferite de statul român refugiaților ucraineni  și condițiile în care pot lucra în România puteți găsi AICI.

Безкоштовні послуги для громадян України для інтеграції на ринок праці Румунії  


Acest material face parte dintr-o serie de articole susținută de Asociația Zi de Bine, care urmărește să documenteze provocările întâmpinate de refugiații ucraineni în România, dezinformarea cu privire la acest fenomen, dar și soluțiile de integrare pe termen lung sau modelele punctuale de succes.

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...