Cu ajutorul imaginilor satelitare, se poate observa foarte clar cum spațiul verde din București a avut de suferit în ultimii 20 de ani. Aici, zona delimitată de Calea 13 Septembrie și Strada Izvor, în anul 2002 și în 2022, după construirea Catedralei Mântuirii Neamului. Colaj: Laura Popa Foto: Google Earth
Cu ajutorul imaginilor satelitare, se poate observa foarte clar cum spațiul verde din București a avut de suferit în ultimii 20 de ani. Aici, zona delimitată de Calea 13 Septembrie și Strada Izvor, în anul 2002 și în 2022, după construirea Catedralei Mântuirii Neamului. Colaj: Laura Popa Foto: Google Earth
04/08/2024
Atunci vs acum. Imaginile din satelit arată cum au dispărut spațiile verzi din București în ultimii 20 de ani
Laura Popa
Reporter
În plin val de caniculă, primarul Capitalei, Nicușor Dan, declara că Bucureștiul a pierdut, de la Revoluție, aproximativ 1.600 de hectare de spațiu verde. Lucru care contribuie semnificativ la creșterea temperaturilor resimțite pe timp de vară.
- Uniunea Europeană recomandă minimum 26 de metri pătrați spațiu verde pe cap de locuitor, în timp ce recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății este dublă.
- Cum se prezintă situația în București? Puțin peste 9 metri/cap de locuitor, în cel mai bun caz. Asta pentru că la nivelul Capitalei nu există o evidență clară a spațiilor verzi.
- În 2011, administrația locală a fost obligată prin legea privind administrarea spațiilor verzi să realizeze un Registru al Spațiilor Verzi. Documentul a fost făcut public în 2013 și prezenta rezultate spectaculoase: peste 23 de metri de spațiu verde pentru fiecare locuitor din capitală. Motivul: în registru au fost incluse și spațiile verzi private, adică curtea din fața casei unui om, precum și Pădurea Băneasa.
- Mai mult, documentul nu a fost aprobat în Consiliul General, iar includerea unei zone ca spațiu verde în registru nu produce efecte administrative, precum interzicerea construirii pe zona respectivă. Pe scurt, registrul e doar o inventariere cu rol informativ a arborilor și spațiilor verzi din București.
- Curtea de Conturi a criticat registrul și a declarat că, la nivelul anului 2014, un bucureștean se bucura de puțin peste 9,80 metri de spațiu verde.
- În fața intensificării dezvoltării urbanistice, spațiile verzi din București sunt primele care au de suferit.
- PressOne a folosit imaginile din satelit pentru a vedea cum s-au micșorat spațiile verzi din București, pentru ca în locul lor să apară mall-uri, clădiri rezidențiale sau parcări.
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Crezi că e nevoie de presă independentă? Dacă da, cu doar 5 euro pe lună poți face diferența chiar acum!
Parcul „Alexandru Ioan Cuza”, mall și incendii constante
Cu o suprafață de 85 de ha, Parcul „Alexandru Ioan Cuza”, cunoscut și drept IOR / Titan a pierdut o bucată semnificativă de spațiu verde în detrimentul unui mall. Imaginea satelitară din 2000 arată porțiunea din parc delimitată de Str. Liviu Rebreanu, Str. Odobești și Str. Lotrioara complet liberă și verde.
Imagini din satelit cu Parcul „Alexandru Ioan Cuza”, anul 2000. Foto: Google Earth
Defrișări pentru cărbune. Cum au fost tăiate peste 470 de hectare de pădure pentru extinderea unor mine din Gorj
În ultimii șase ani, peste 470 de hectare din fondul forestier național au fost oferite de guvern, fără compensare, Complexului Energetic Oltenia (CEO) pentru extinderea sau deschiderea unor noi cariere de cărbune. În aceeași perioadă, România și-a asumat, prin PNRR, eliminarea treptată a producției de energie pe bază de lignit și huilă, precum și închiderea etapizată a minelor până în decembrie 2032.
Deși incendiile de vegetație se înmulțesc, în Europa numărul pompierilor scade
Incendiile de vegetație devin un fenomen tot mai amplu și mai grav în toată Europa, însă numărul pompierilor angajați în fiecare țară este tot mai mic.
20 de ani mai târziu, pe aripa parcului cu ieșire la Str. Liviu Rebreanu apare un mall. Pe lângă asta, se pot observa alte clădiri construite pe spațiul verde din parc, clădiri care nu apăreau în imaginile din anul 2000.
Aceeași zonă din Parcul „Alexandru Ioan Cuza”, 20 de ani mai târziu. Foto: Google Earth
Aceasta nu a fost singura zonă din Parcul „Alexandru Ioan Cuza” care a suferit schimbări de-a lungul timpului. Suprafața de 12 hectare aflată în zona retrocedată a parcului este constant incendiată, iar arborii sunt găuriți cu burghie, după cum a arătat PressOne.
Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt curios
Efectele incendiilor repetate din Parcul „Alexandru Ioan Cuza” se văd și din satelit, de vreme ce-n vegetație au apărut găuri acolo unde au ars arborii.
Imagini din satelit cu porțiunea de 12 ha din Parcul „Alexandru Ioan Cuza” incendiată în mod repetat. Foto: Google Earth
Doi ani mai târziu, incendiile repetate din zona retrocedată a Parcului „Alexandru Ioan Cuza” au dus la uscarea vegetației și rărirea ei. Foto: Google Earth
Cea mai dură acaparare a spațiilor verzi a avut loc în parcul Titănel, aflat tot în sectorul 3. Acolo, o suprafață de mai multe hectare, retrocedată la începutul anilor 2000, a fost complet acoperită de vile și blocuri.
Așa arăta spațiul verde de la limita parcului Titănel în 2005
Așa arată cartierul de vile răsărit peste fostele alei de parc
Asaltul asupra spațiului verde din Sectorul 3 are loc și la nivel de grădini din fața blocurilor. PressOne a arătat cum pavelele au mâncat din spațiile verzi din jurul blocurilor din sector.
Parcările au fost extinse peste spațiile verzi, de multe ori în etape: mai întâi au fost păstrați arborii, dar nu li s-a lăsat spațiul vital de care aveau nevoie. Apoi, arborii s-au uscat și au fost tăiați pentru că erau deja un pericol pentru mașinile care le-au invadat spațiul.
Spațiul verde al școlii nr. 195 a fost betonat în fiecare an tot mai mult, fiind înlocuit de parcări și săli.
Toate activitățile școlare, inclusiv cele de sport, se desfășoară acum în interior, Mașinile au cucerit spațiul verde.
Fenomenul înghesuirii școlilor prin acapararea spațiilor verzi care le înconjurau este deosebit de răspândit. Un alt exemplu este cel al școlii Cezar Bolliac, de lângă Șoseaua Mihai Bravu.
Școala Cezar Bolliac (nr. 70) a avut inițial ample spații verzi care o înconjurau.
Acestea au fost acoperite de clădiri: sală de sport peste terenul de sport în aer liber, precum și construcții private peste terenurile retrocedate, în lipsa oricărei acțiuni de răscumpărare din partea Primăriei; și spațiul verde de la bulevard a fost înjumătățit, pentru a face loc parcărilor de mașini.
Spațiul verde din curtea școlii a fost retrocedat, iar peste el s-a construit o clădire-mamut aflată la doar câțiva metri de ferestrele școlii. Nici spațiile verzi adiacente nu au scăpat, iar elevii își desfășoară activitatea integral în interior.
Blocurile de lângă Parcul Natural Văcărești
În 2016, după un lung proces, zona pe care Ceaușescu dorea să o transforme în Lacul de acumulare Văcărești primește statut de parc natural. Din 2016 și până-n prezent, din cauza unei administrații deficitare, pe suprafața parcului au avut loc numeroase incendii, care au afectat flora și fauna.
La doar o aruncătură de băț de parc, pe porțiunea delimitată de Calea Văcărești și Splaiul Unirii au apărut mai multe clădiri rezidențiale.
În 2000, pe porțiunea de spațiu verde delimitată de Calea Văcărești și Splaiul Unirii nu era construit nimic. Foto: Google Earth
20 de ani mai târziu, spațiul verde vecin cu Parcul Natural Văcărești este redus la jumătate de construcții. Foto: Google Earth
Parcul Tineretului
Unul dintre cele mai cunoscute parcuri din Sectorul 4, Tineretului, se poate „lăuda”, în ultimii ani, cu apariția unor clădiri chiar pe spațiul verde, după cum se vede în imaginile din satelit.
Imagini din satelit cu Parcul Tineretului în 2002. Foto: Google Earth
Același parc, 20 de ani mai târziu. Foto: Google Earth
Cea mai mare schimbare a spațiului verde din Parcul Tineretului s-a produs odată cu apariției zonei de joacă „Orășelul Copiilor”.
Zona cunoscută astăzi despre „Orășelul Copiilor”, în urmă cu 20 de ani. Foto: Google Earth
Aceeași zonă, 20 de ani mai târziu. Foto: Google Earth
Parcurile din cel mai gri sector
Cunoscut drept cel mai gri sector al Bucureștiului, zonele verzi din Sectorul 5 au fost ciuntite sever în ultimele decenii.
Parcul Eroilor, de exemplu, aproape că nu mai seamănă cu aceeași zonă de la începutul anilor 2000.
Parcul Eroilor, Sector 5, în urmă cu 20 de ani. Foto: Google Earth
20 de ani mai târziu, Parcul Eroilor nu mai seamănă aproape deloc cu cel din anii 2000. Foto: Google Earth
Nici Parcul Sebastian nu a avut o soartă mai bună. În ultimii 20 de ani, pe suprafața parcului au apărut mai multe clădiri și goluri betonate.
Parcul Sebastian, 2002 Foto: Google Earth
20 de ani mai târziu, pe suprafața Parcului Sebastian au apărut mai multe zone betonate și construcții care pot fi văzute din satelit. Foto: Google Earth
Locuitorii din Sectorul 5 s-ar putea bucura de mai mult spațiu verde dacă autoritățile locale ar revitaliza o cale ferată într-un parc, după modelul Parcului Liniei din Sectorul 6. PressOne a explicat cum ar fi posibil asta.
Din spațiul verde aferent Sectorul 5 a dispărut o suprafață considerabilă odată cu construirea Catedralei Mântuirii Neamului, conform imaginilor din satelit.
În 2002, spațiul verde delimitat de Calea 13 Septembrie și Strada Izvor era complet gol. Foto: Google Earth
În 20 de ani, zona s-a transformat complet odată cu construirea Catedralei Mântuirii Neamului. Foto: Google Earth
Unul dintre cele mai întinse parcuri din Sectorul 6 este cel din Drumul Taberei, care, în ultimii ani, a trecut prin tot felul de transformări. Acum, față de versiunea din anii 2000, sunt mai multe spații betonate și mai multe construcții chiar în interiorul parcului.
Dezvoltarea imobiliară din Sectorul 6 a schimbat și împrejurimile parcului, cu tot mai multe clădiri de-o parte și alta a parcului.
Parcul Drumul Taberei în anul 2002. Foto: Google Earth
Același parc, 20 de ani mai târziu. Foto: Google Earth
Atât locuitorii din Sectorul 5, cât și cei din 6 s-ar putea bucura de mai mult spațiul verde accesibil dacă zona fostelor Sere Militari ar fi transformată într-un parc urban, după cum cere comunitatea locală.
Clădirea cu vedere la lac
Unul dintre cele mai cunoscute parcuri din Sectorul 2 este Parcul Tei. În ultimii 20 de ani, au apărut tot mai multe goluri betonate, precum și o clădire extinsă până-n buza apei.
Cum arăta Parcul Tei, Sector 2, în anul 2002. Foto: Google Earth
Același parc, 20 de ani mai târziu. Foto: Google Earth
Complexul rezidențial de lângă parc
Istoria Parcului Verdi nu a fost una deloc ușoară. Suprafața de peste 4 ha a fost, până 2018, în proprietate privată, ca urmare a unor retrocedări făcute de statul român. În 2018, primarul Gabriela Firea decide cumpărarea unor bucăți din parc, cu 50 de milioane de euro, astfel încât bucureștenii să se poată bucura de spațiul verde. Cinci ani mai târziu, primăria nu a reușit să intre în posesia terenurilor din parc, după cum arată Hotnews.
Mai repede s-au mișcat dezvoltatorii imobiliari, care au construit un bloc pe laterala cu Str. Serghei Vasilievici Rahmaninov.
Parcul Verdi, Sector 1, în urmă cu mai bine de 20 de ani. Foto: Google Earth
20 de ani mai târziu, la poalele parcului a apărut un complex rezidențial. Foto: Google Earth
Pădurea Băneasa
Pe lângă construirea unui întreg cartier rezidențial la poalele pădurii, cu un drum forestier drept cale de acces, zona verde din Nordul Capitalei a cunoscut în ultimii 20 de ani și alte schimbări. Cea mai notabilă, văzută și din satelit, o reprezintă extinderea clădirii Serviciului de Informații Externe din Șoseaua București-Ploiești.
În 2002, în Pădurea Băneasa era doar câteva construcții. Foto: Google Earth
În 2022, suprafața din Pădurea Băneasa ocupată de clădiri a crescut considerabil. Foto: Google Earth
Fenomenul înlocuirii spațiilor verzi continuă nestingherit, iar autoritățile par a fi complet neinteresate de calitatea vieții locuitorilor. Iar imaginile din satelit spun doar o parte a poveștii. În realitate, multe dintre spațiile care par verzi din satelit sunt betonate la nivelul solului, copacii fiind, în foarte multe locuri, condamnați la o extincție lentă.
Avem nevoie de ajutorul tău!
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.
De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.
Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.
Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.
Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.
Share this