„Armistițiu energetic” pentru o lună: Putin a acceptat să nu mai atace infrastructura energetică a Ucrainei timp de 30 de zile. O veste bună care ascunde mai multe intenții rele ale Rusiei

Mihnea Lazăr

Vladimir Putin, cel care le-a promis rușilor un război de trei zile care va îngenunchea Ucraina, a vorbit marți la telefon cu Donald Trump, cel care le-a promis americanilor că va readuce pacea într-o singură zi.

La finalul unei discuții de aproape două ore, singura certitudine e cea legată de anunțul Kremlinului privind oprirea, de către Putin, a atacurilor asupra infrastructurii energetice ucrainene, pentru o perioadă de 30 de zile.

Anunțul, deși binevenit, nu înseamnă însă și un armistițiu propriu-zis – adică o încetare totală a focului, pe toată linia frontului, așa cum conveniseră, de pildă, cu o săptămână în urmă, la Jeddah, Arabia Saudită, delegațiile Kievului și Washingtonului.

Cu alte cuvinte, încetarea focului se face doar în termenii agreați de Putin.

Ce înseamnă asta, mai exact?

De la începutul lunii martie, rușii au efectuat până acum trei atacuri asupra infrastructurii ucrainene: pe 7 martie, 14 martie și 16 martie. Atacul din 7 martie a fost unul major, cu sute de drone kamikaze și rachete și soldat cu zeci de victime.

Un alt atac major similar avusese loc în noaptea de 27/28 februarie, când rușii au atacat cu peste 200 de drone diverse orașe și rețeaua energetică ucraineană.

Practic, Putin a pus „pauză” la 2-3 astfel de atacuri principale asupra Ucrainei pentru următoarele 30 de zile, iar Kremlinul încearcă să „vândă” această narațiune drept un mare pas spre pace. În acest interval de timp, nimeni și nimic nu va opri Rusia să-și facă noi „stocuri” de rachete și drone pe care rușii le vor „economisi” astfel și nu le vor „consuma” preț de o lună.

La doar câteva ore distanță de la acest anunț, exploziile și alarmele antiaeriene au început să sune din nou la Kiev și în alte orașe ucrainene.

Potrivit Ukrainskaia Pravda, marţi seara, în timpul unei alerte de raid aerian la Kiev, forţele de apărare aeriană au deschis focul asupra dronelor inamice. Forţele aeriene au avertizat, de asemenea, cu privire la ameninţarea atacurilor cu rachete balistice inamice. Ministerul rus al Apărării a susținut, într-un comunicat, că atacurile cu rachete au vizat obiective militare ucrainene.

Un alt detaliu: Rusia a vorbit explicit doar despre oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice. Dar nu a fost la fel de explicită când vine vorba despre poduri, șosele, porturi, sau gări – care fac parte din infrastructura „clasică” a unei țări.

Un alt subiect al discuției Trump-Putin a fost legat de schimbul de prizonieri. Conform unui comunicat oficial al Kremlinului, preluat de Tass și Ria Novosti, Rusia și Ucraina vor efectua un schimb de 350 de prizonieri - câte 175 din fiecare tabără. De asemenea, Putin a agreat ca rușii să predea 23 de soldați ucraineni „grav răniți”, fără a specifica dacă aceștia fac parte din schimbul principal de prizonieri sau este vorba de un grup separat.

Și cam atât, concret.

Ucraina, marele absent de la negocierile de pace

Rușii nu au oprit unilateral focul, rușii continuă să atace și să bombardeze Ucraina. Rușii continuă să-și ducă la îndeplinire obiectivele de a ocupa și mai mult teritoriu ucrainean și de a încerca să lichideze cât mai mulți militari ucraineni.

Sute de mii de euro din bani publici, plătiți de o comună de lângă Brașov pentru articole la bucată și videoclipuri în care se laudă primarul

În ultimii cinci ani, primăria Cristian, condusă de Gicu Cojocaru (PNL) a cheltuit aproape un milion de euro pentru servicii de social media, informarea cetățenilor, promovare și presă. În ultimii cinci ani, primăria Cristian, condusă de Gicu Cojocaru (PNL) a cheltuit aproape un milion de euro pentru servicii de social media, informarea cetățenilor, promovare și presă. Contractele au fost atribuite prin vânzare directă aceluiași om de afaceri, George Cotoban, care deține mai multe firme de publicitate în Brașov. 

Reportaj de la campionatul european de dezbateri academice. Medalie de argint pentru elevii din România, țara unde 1 din 2 copii nu înțelege ce citește

În țara în care sistemul de educație a lăsat aproape unul din doi copii analfabeți funcționali, o mână de elevi și antrenori încearcă să crească o mișcare care promovează gândirea critică și analiza aprofundată.

Argumentul Kremlinului: ajungerea la un armistițiu veritabil, în adevăratul sens al cuvântului, e ceva complicat:

„În contextul inițiativei președintelui Statelor Unite de a introduce un armistițiu de 30 de zile, partea rusă a subliniat o serie de puncte semnificative cu privire la asigurarea unui control efectiv asupra unei posibile încetări a focului de-a lungul întregii linii de contact”, conform unui comunicat emis de Kremlin.

Demonstranți în fața Trump Tower, 2018. Foto: Rob Walsh / Unsplash

Comunicatele oficiale ale Casei Albe și Kremlinului transmit că Trump și Putin au căzut de acord asupra continuării de discuții „la nivel tehnic” între experții americani și ruși, în vederea încheierii unui acord de încetare a focului pe termen lung.

Observăm că marele absent e, din nou, Ucraina. Nici Washingtonul, nici Moscova nu a precizat clar dacă viitoarele negocieri sau discuții privind un posibil armistițiu total, va include (sau nu) partea ucraineană.

Referitor la Ucraina, Putin a avut însă grijă să transmită cât se poate de clar ce intenții are și cât de departe se întind acestea: aproape până la gurile Dunării.

Prima condiție: Ucraina trebuie să oprească mobilizarea de soldați și înarmarea. A doua condiție, direct legată de prima: NATO să nu mai ajute deloc Ucraina – nici cu armament și nici în privința schimbului de informații militare.

De ce ar trebui să se îngrijoreze România

Înainte de convorbirea telefonică dintre Trump și Putin, în presa internațională au apărut și alte mari dorințe pe care Putin le nutrește față de Ucraina: centrala nucleară de la Zaporojie (cea mai mare din Europa), barajul de la Kahovka (chiar cel aruncat în aer de ruși înaintea declanșării contraofensivei eșuate ucrainene din vara lui 2023), teritoriile celor patru provincii deja anexate ilegal în toamna lui 2022 – Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie – chiar dacă aceste provincii sunt încă apărate cu sânge de militarii ucraineni, iar rușii nu le controlează total – și, evident, perla coroanei, peninsula Crimeea.

Iar Trump nu face altceva decât să se gândească la recunoașterea Peninsulei Crimeea, anexate ilegal de Rusia încă din 2014, drept parte a Federației Ruse, dacă acest detaliu îi va permite să ajungă mai repede la un acord de pace cu Putin. 

E drept, Andrii Iermak, principalul consilier al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a arătat că toate acestea sunt „linii roșii” pe care Ucraina nu e dispusă să le încalce.

La fel de drept e că Trump vede negocierea cu Putin ca pe o tranzacție imobiliară: Zelenski și ucrainenii sunt niște „simpli chiriași” de pe niște „pământuri rare” care nu fac altceva decât să-i provoace interminabile crize de nervi pentru că îi stau în cale și îi încurcă planurile sale de real estate geopolitic. 

Ceea ce devine o problemă extrem de îngrijorătoare pentru noi, românii.

Într-un interviu acordat CBS, Steve Witkoff, emisarul special al lui Donald Trump în discuțiile cu Vladimir Putin, a declarat că discuțiile cu rușii pe tema războiului din Ucraina prevăd inclusiv „accesul” Rusiei la porturile de la Marea Neagră.

Ucraina a insistat că viitoarele negocieri fără ea la masă nu vor aduce rezultate. Tanc T-64 gata de luptă în regiunea Donbas. Imagine ilustrativă. Foto: ID 196188981 © Vadym Farion | Dreamstime.com

Rușii ar putea astfel să ceară portul Odesa, singurul port-strategic rămas Ucrainei, pe care armata rusă nu a reușit să-l ocupe militar (în primăvara lui 2022, existau mari temeri legate chiar de o posibilă invazie de pe mare, neconcretizată însă, mai ales după pierderile suferite de marina rusă în Marea Neagră).

Vorbim despre punerea în aplicare a visului lui Putin: crearea Noii Rusii (NovaRosiia), vechea provincie a fostului Imperiu Țarist, care includea întreaga parte de sud a actualei Ucrainii, inclusiv sudul Basarabiei, până la gurile Dunării. Adică direct până la granițele României.

După convorbirea telefonică Trump-Putin, Moscova a mai dezvăluit un detaliu: anume că Putin „a răspuns pozitiv la propunerea lui Trump privind siguranța transporturilor maritime în Marea Neagră”. Dincolo de exprimarea eliptică, ceea ce știm sigur e că cei doi șefi de stat au avut, pe agenda discuției, un punct intitulat „Marea Neagră”.

„S-a convenit să se înceapă negocierile pentru a elabora în continuare detaliile specifice ale unui astfel de acord", se arată în comunicatul Kremlinului referitor la discuțiile privind transporturile maritime din Marea Neagră.

Dar cel mai interesant – și îngrijorător pentru noi – detaliu transmis de Kremlin este că Putin a cerut „eliminarea cauzelor produnde ale crizei din Ucraina”.

Astfel „acordul ucrainean ar trebui să țină cont de nevoia necondiționată de a elimina cauzele profunde ale crizei și interesele legitime de securitate ale Rusiei, a declarat serviciul de presă al Kremlinului, citat de Ria Novosti. 

Printre cauzele „profunde”, Putin ne amintește, încă din 2022, în interminabilele sale discursuri, se numără și revenirea NATO la vechile sale granițe din 1997. Revenirea la un astfel de format înseamnă, practic, un NATO fără România. Putin ne tot dă de înțeles că acesta e scopul său final. Momentan, i se opune Ucraina. Și oricât de paradoxal sună, Ucraina ajută acum România să rămână, practic, în NATO.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€